EVENIMENT
Pățania unui client la restaurantul clujean Desaga: ”Mâncare îmbibată cu ulei. Ficățeii de pui miroseau dubios. Am refuzat-o”

Un client a povestit pățania din restaurantul clujean Desaga, din cartierul Grigorescu, unde a trebuit să refuze mâncarea pe care a comandat-o.
”Mă duc cu mama să mâncăm în orașul de 5* la Desaga în Grigorescu, pe recomandare. Ne luăm câte o supă, iar felul doi mama sărmăluțe „dolofane”, că aveau meniu din ăla în care toate mâncărurile sunt meșteșugite și cară după ele cel puțin un epitet arhaic, de zici că mănâncă acolo numai Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu, iar eu niște ficăței de pui cu piure. Nimic complicat deci, nu eram în dispoziție de melci sau sushi.
A venit o supă de legume meșteșugită cu atâta ulei, că în loc de ardei ar trebui să vină direct cu Colebil. Nici mama n-a fost încântată de supa ei de pui, dar am zis că poate suntem noi de la Beiuș și nu știm ce mănâncă domnii de la Cluj, așa că am tăcut și ne-am golit gamela, sperând că „bunătățurile tradiționale” vor veni la felul doi.
”Ficățeii miroseau dubios”
Sarmalele dolofane mi-au strepezit colecistul numai când le-am văzut, iar ficățeii de pui miroseau dubios și nu semănau la gust cu nimic din ce am încercat până acum, asta poate și pentru că, slavă Cerului, n-am fost niciodată nevoit să mănânc din gunoi. Am chemat chelnerița, am refuzat cinstitele bucate meșteșugite și am cerut nota.
S-a întors după două minute, cu mâncarea refuzată pe notă: total, cu apă cu tot, 180 de lei.
I-am zis că nu plătesc mâncarea dată înapoi și am ajuns într-un blocaj: ea ce face acum? Într-un final, neavând nici o soluție, s-a oferit să-l cheme pe bucătar (să vorbim de la bărbat la bărbat?) Am refuzat să mă întâlnesc cu bucătarul – venisem să mănânc, nu să-mi fac prieteni noi. A plecat confuză cu POS-ul și cu nota neplătită, urmând să revină.
”Complimente bucătarului pentru apă”
După cinci minute a venit un băiat destul de tânăr, probabil șeful de sală sau ceva, cu o atitudine de tip „care-i problema?” specifică responsabilor de localuri de alimentație publică din anii ’80.
I-am explicat pe scurt că mâncarea e îmbibată în ulei și n-are nici un gust, el mi-a explicat că așa trebuie să fie, că e „tradițională”, eu i-am zis că i-am dat un feedback și că e treaba lui ce face cu el mai departe, eu aș vrea să încheiem povestea fiindcă mi-e foame și vreau să ajung la un restaurant, el a plecat înăuntru ușor iritat de toți țăranii ăștia care nu știu ce-i aia mâncare și s-a întors cu nota cu două supe și o apă, „supele le-ați servit”, da, boss, le-am servit, iar apa a fost chiar bună, complimente bucătarului, mai venim când o să ne fie sete, am achitat 72 de lei (doar nu credeați că e ieftin la Desaga) și am plecat în sfârșit să mâncăm.
Se mănâncă scump și prost
Sunt deja niște ani buni de când mă cert cu prietenii mei din Cluj care se atacă teribil când le spun că în orașul lor de 5* cu metrou pe partea dreaptă se mănâncă scump și prost, dar na, când n-ai termen de comparație sigur că ți se pare ok să dai 72 de lei pe două supe de tip „tanti Jeni” și o apă plată la Desaga, restaurant cam de nivelul cantinei „Salmonella” de la Medicină, cu deosebirea că doamnele de la Salmonella măcar sunt amabile, nu-și dau ochii peste cap când le spui că la banii aștia te așteptai să-ți aducă ceva comestibil.
Încă o experiență culinară ca asta și o să mă întorc alt om la București, probabil ca să-mi dea Radu Dumitrescu ceva de mâncare la Voilà o să fiu dispus chiar să-i ascult glumele”, a spus clientul.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
DOTĂRI de peste 15 milioane lei la Spitalul Municipal Dej. Printre aparate, RMN și computer tomograf de ultimă generație

Miercuri s-a finalizat o nouă investiție importantă și cu impact pentru comunitatea dejeană și comunitățile din zona Dejului și anume dotarea unității de asistență medicală ambulatorie a Spitalului Municipal Dej cu aparatură de ultimă generație, în valoare de peste 15 milioane de lei. De această investiție vor beneficia peste 60.000 de persoane.
Proiectul, depus de Primăria Municipiului Dej și finanțat 100% prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are o valoare de 15,5 milioane lei și a vizat dotarea cabinetelor de specialitate care funcționează în cadrul ambulatoriului spitalului dejean.
DOTĂRI de peste 15 milioane lei la Spitalul Municipal Dej. Printre aparate, RMN și computer tomograf de ultimă generație
37 de echipamente, printre care un Aparat Rezonanță Magnetică 1.5 Tes la(RMN) și un nou Computer tomograf de ultimă generație, dotează cabinetele ambulatoriului: Radiologie, Gastroenterologie, Oncologie, Obstetrică- ginecologie, Dermatovenerologice, Pneumologie, ORL, Oftalmologie, Gastroenterologie, Endocrinologie, Explorări Funcționale, Reumatologie, Urologie, Interne.
Toate echipamentele sunt funcționale și vor asigura investigații mult mai ample și complexe pentru pacienții ambulatoriului și a tuturor specialităților din cadrul unității medicale.
„Întotdeauna am considerat că pentru tratarea bolnavilor este nevoie de condiții adecvate, de aparatură modernă necesară investigațiilor și cadre medicale competente care să pună pe primul loc pacientul și actul medical de calitate, prin profesionalism și multă empatie.
Unul din beneficiile proiectului pe care îl finalizăm astăzi este faptul că dejenii nu vor mai trebui să meargă la Cluj pentru efectuarea unui RMN, pentru că acum îl avem la Dej.
Ca administrație locală am derulat proiecte la spitalul dejean, atât pentru oferirea de condiții optime, cât și pentru dotare. Dacă astăzi marcăm finalul proiectului important de dotare a ambulatoriului, investițiile în spital continuă. Este în derulare proiectul de reabilitare a clădirii principale și am depus spre finanțare proiectul de reabilitare a pavilionului ORL, Pneumologie și a celei mai vechi clădiri a spitalului, dată în folosință în 1862.
Toate au ca scop sprijinirea actului medical de calitate, medicii și evident pacienții”, a declarat primarul Dejului, Costan Morar.
ACTUALITATE
Eco-cazinouri VIRTUALE? Cum ar putea avea sectorul de online casino un viitor mai SUSTENABIL (P)

Concept tot mai des întâlnit în cele mai multe domenii economice, sustenabilitatea a devenit un reper în societate. Abordarea prietenoasă cu mediul înconjurător este o chestiune de responsabilitate socială și presupune nu doar interes financiar, ci și grijă pentru nevoile fundamentale ale comunității și ale planetei în ansamblu. În condițiile în care reprezintă un sector economic relevant în societatea modernă, pot cazinourile să adere la principiile ecologice?
La momentul actual, asocierea dintre jocuri de cazinou și sustenabilitate se axează mai degrabă pe zona de joc responsabil. În această arie, impactul vizează jucătorul și oamenii din jurul acestuia, deci implicit partea de comunitate, chiar societate, dacă privim pe verticală spre eventualele consecințe negative ale unei atitudini dezechilibrate în timpul sesiunilor cu astfel de forme de divertisment.
Eco-cazinouri VIRTUALE? Cum ar putea avea sectorul de online casino un viitor mai SUSTENABIL (P)
Există însă loc, în sectorul de gambling și iGaming, în mod direct pentru partea de prim-plan a conceptului de sustenabilitate, cea referitoare de protejarea mediului înconjurător?
După cum se știe, acțiunea ecologică are două dimensiuni:
1) diminuarea impactului poluării, prin modificarea anumitor proceduri în cadrul activității economice, astfel încât să fie consumate mai puține resurse;
2) programe efectiv pro mediu înconjurător, acțiuni CSR (responsabilitate socială corporativă) menite să compenseze impactul negativ al activității economice sau pur și simplu să aducă valoare în plus pentru natură, fără vreo legătură cu activitatea economică de bază;
Pare domeniul de cazinou, cu sloturi video, ruletă, blackjack și baccarat, un domeniu de business care generează poluare? Realitatea este că, într-un fel sau altul, orice activitate economică are o amprentă care cauzează degradare a mediului înconjurător.
Desigur, nu se poate spune că industria jocurilor de noroc este un mare poluator! Totuși, mereu există elemente care pot fi schimbate în bine.
Cum se poate acționa din această perspectivă în cazul unui cazinou fizic:
– alegerea unor aparate de sloturi și mese pentru jocuri de cazinou realizate din materiale parțial reciclate, din producție mai prietenoasă cu mediul înconjurător;
– reciclarea selectivă a produselor vechi și a tuturor consumabilelor folosite în activitatea economică;
– reducerea consumului de curent electric (folosire LED-uri, mai puțină intensitate luminoasă) și alegerea de energie din surse regenerabile;
Cazinourile virtuale, platforme care găzduiesc mii de jocuri slots și de live casino, se evidențiază în acest sens, căci elimină planul fizic (cel puțin la sloturi online) și au un consum de resurse mult mai scăzut față de cazinourile terestre. Inclusiv procedurile birocratice sunt, în mare parte, realizate electronic în relațiile comerciale.
De asemenea, jucătorii au acces imediat la jocurile de noroc, fără a mai trebui să utilizeze mijloace de transport (generatoare de poluare) pentru a ajunge într-un anumit spațiu fizic în care să se bucure de resursele de divertisment de top casino.
Totuși, și în mediul online casino se pot adopta unele măsuri tot mai ferme, în spiritul responsabilității pro mediu.
Iată și la acest capitol ce este evident la partea de acțiune imediată:
– servere mai performante, care consumă mai puțină energie electrică;
– folosirea de energie verde, de la producători sau furnizori care garantează alegerea resurselor regenerabile;
– promovarea unor sloturi online cu tematică eco friendly, legate de natură, animale, elemente pozitive în general;
În plus, se pot realiza mai multe inițiative de responsabilitate socială corporativă care să vizeze și protecția mediului – de exemplu educație în acest sens, acțiuni de ecologizare, campanii de împădurire.
În urma unor analize profunde, se vor identifica și alte moduri prin care cazinourile – online și offline – să poată acționa eficient pe de o parte pentru a evita sau cel puțin pentru a reduce poluarea mediului înconjurător în urma activității lor, iar pe de altă parte pentru a ajuta în mod direct natura.
O astfel de alegere sustenabilă este în interesul tuturor, căci avem o singură planetă de care cu siguranță ar trebui să avem mai multă grijă, pentru binele nostru general. O altă perspectivă vizează moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare.
Ce ne poate rezerva viitorul în materie de experiență la casino
Sustenabilitate în gambling online, cu un viitor al eco-cazinourilor? Poate fi o imagine realistică în viitor, dacă acest trend de actualitate în societate și în economie se va impune și în acest sector de afaceri. Prin modul lor fundamental de construcție, cazinourile online se pot plia ușor pe o politică de sustenabilitate.
Ar fi de asemenea un element de diferențiere pentru cazinourile cât mai dinamice, ca parte a politicilor de marketing, pe piețe extrem de concurențiale, cu atât de mulți operatori de platforme online casino.
Jocul responsabil este normal să rămână focusul principal al cazinourilor în materie de CSR, însă este loc cu siguranță și pentru ecologie. Jocul responsabil ar putea îngloba chiar partea de protecție a mediului înconjurător, pentru acțiuni cu adevărat responsabile nu numai pentru sine și cei apropiați, ci și pentru lumea în care trăim.
Foto: canva.com
EVENIMENT
VIDEO. George Simion, candidat la alegerile prezidențiale s-a întâlnit cu președintele Poloniei, Andrzej Duda

Președintele AUR și candidat la alegerile prezidențiale, George Simion, a fost primit miercuri, 14 mai, de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la Palatul Prezidențial din Varșovia.
Întâlnirea a avut ca teme centrale reinstaurarea democrației, într-un context dificil pentru România, colaborarea economică bilaterală, Inițiativa celor Trei Mări, precum și potențialul strategic și economic al României în regiune.
Această vizită subliniază angajamentul lui George Simion pentru promovarea relațiilor internaționale solide și pentru valorificarea poziției României ca partener activ în Europa Centrală și de Est.
ADMINISTRAȚIE
PASAGERUL cu numărul 1 milion în anul 2025, SĂRBĂTORIT pentru a 14-a oară în istoria Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Consiliul Județean Cluj și compania aeriană TAROM au sărbătorit, miercuri, pentru a 14-a oară în istoria aeroportului, pasagerul cu numărul 1.000.000 înregistrat în anul 2025.
„Aniversarea atingerii pragului de 1 milion de pasageri este deja un eveniment simbol al Aeroportului Internațional Cluj, celebrat în fiecare primăvară, iar anul acesta pasagerul cu numărul 1.000.000 a fost înregistrat pe zborul RO 643 Bucureşti – Cluj-Napoca al companiei aeriene TAROM.
PASAGERUL cu numărul 1 milion în anul 2025, SĂRBĂTORIT pentru a 14-a oară în istoria Aeroportului Internațional Cluj
Norocosul pasager a fost selectat și premiat în cadrul unui moment festiv organizat odată cu sosirea aeronavei, în prezenţa reprezentanților autorităţilor locale, a instituţiilor şi organizaţiilor partenere, a reprezentanţilor aeroportului şi ai companiei aeriene, respectiv a reprezentanților mass media.
Viorel Federiga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internațional Cluj, a precizat cu ocazia acestui eveniment: „Aniversarea acestor praguri semnificative de pasageri pentru Aeroportul Internaţional Cluj a devenit deja o tradiţie de peste 1 deceniu de când se aniversează pasagerul cu numărul 1 milion. Prin această performanţă, aeroportul rămâne un motor de dezvoltare şi confirmă poziţia de lider al aeroporturilor regionale din România.”
„Mulțumim pasagerilor care au ales ca punct de plecare sau sosire Aeroportul Cluj”
David Ciceo, Directorul General al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, a declarat cu ocazia sărbătoririi pasagerului numărul 1 milion cu 10 zile mai devreme decât în anul 2024: „Acest eveniment este rezultatul unei colaborări şi a unei munci continue a tuturor celor implicaţi în dezvoltarea şi modernizarea aeroportului. Mulțumim pasagerilor care au ales ca punct de plecare sau sosire Aeroportul Cluj făcând posibilă această aniversare și dorim să vă asigurăm că vom continua să oferim cât mai multe opțiuni de călătorie pasagerilor noștri, care să fie apreciate de către toate segmentele de trafic, respectiv trafic business, etnic sau turistic.
Operatorul aerian naţional TAROM este cel mai vechi partener comercial al regiei, ceea ce reprezintă un motiv de mândrie şi recunoştinţă pentru aeroportul clujean, dar în egală măsură dorim să apreciem contribuţia avută şi de către celelalte companii aeriene la această reuşită remarcabilă.”
„TAROM își continuă misiunea de a conecta Transilvania cu capitala României”
Costin Iordache, Director General TAROM: „Este o onoare să fim parte din acest moment de referință pentru Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și pentru întreaga comunitate locală. Între TAROM și Aeroportul Cluj dăinuie un parteneriat de încredere, construit în jurul uneia dintre cele mai vechi și importante rute interne ale companiei – legătura strategică Cluj-București, operată încă din anii ’30. Aproape un secol mai târziu, TAROM își continuă misiunea de a conecta Transilvania cu capitala României.
Dorim să felicităm Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj pentru atingerea pragului de 1MILION de pasageri în anul 2025 – o reușită care reflectă viziune, investiții și dezvoltare susținută, și urăm în continuare mult succes întregii echipe! Prin cele 25 de frecvențe săptămânale operate pe această rută, TAROM își reafirmă angajamentul față de clujeni – fie că vorbim despre oameni de afaceri, turiști sau pasageri care călătoresc în scop personal. Ne bucurăm să contribuim zilnic la această conectivitate esențială, care rămâne un pilon central în rețeaua domestică a Companiei TAROM.”
***
La nivelul Trimestrului I al anului 2025, pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, destinația Bucureşti – Otopeni a ocupat locul 1 în topul destinațiilor, cu un total de peste 80.000 pasageri înregistraţi. În prezent, această destinaţie este deservită de pe aeroportul clujean de 3 companii aeriene, respectiv: TAROM, HiSky şi AnimaWings”, se arată în comunicatul aeroportului.
Minodora
iulie 23, 2023 la 7:32 pm
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Altfel,să auzim de bine!