Păsările părăsesc Clujul din cauza vremii calde. Biolog: Schimbările au efect de cascadă, o problemă poate afecta tot lanțul

Vremea caldă și activitatea păsărilor sunt strâns legate, iar temperaturile ridicate pot avea efecte greu de prevăzut asupra păsărilor și a lanțului trofic al acestora.

Temperaturile ridicate pot afecta comportamentul păsărilor. Un prim semn al acestor efecte este scăderea numărului și activității lor în interiorul orașelor, care constituie adevărate insule de căldură în timpul verii.

Într-un interviu pentru Cluj24, Dr. Szabó D. Zoltán, Biolog la Asociația Grupul Milvus, a explicat cum afectează căldura comportamentul păsărilor și ce măsuri pot fi luate pentru a le ajuta.

Orașele, insule de căldură

Biologul clujean arată că temperaturile ridicate pot aduce modificări în activitatea păsărilor, acestea devenind mai active dimineața și seara, când este mai răcoare. Orașele, inclusiv Cluj-Napoca, sunt niște insule de căldură, datorită suprafețelor artificiale din beton care acumulează căldura.

„Este foarte posibil ca, din cauza căldurii, activitate păsărilor să fie modificată, să devină mult mai active dimineața și seara, când este mai răcoare. Este cunoscut faptul că păsările cântătoare cântă mai intensiv dimineața decât în timpul zilei.

În general, orașele sunt niște insule termice, din cauza suprafețelor artificiale din beton care acumulează căldura destul de mult. În cazul Clujului, se vede foarte bine că este cu 2-3 grade Celsius mai cald decât în afara orașului. Iarna, acest lucru este avantajos pentru păsări, însă acum, cu siguranță acesta este un dezavantaj”, a explicat acesta.

Căldura din oraș alungă păsările către periferie

În orașele cu vegetație redusă, unde umbra și locurile umede lipsesc, păsările tind să părăsească orașul pe timpul caniculei. Biologul Szabó Zoltán arată că studiile realizate în centrul Clujului au relevat o lipsă de activitate a păsărilor.

„Penajul păsărilor este, de obicei, un termoizolator destul de bun, care protejează atât împotriva frigului, cât și a căldurii. În cazul orașelor, unde vegetația este mult mai redusă, nu există umbră, nu există niște locuri mai umede sau mai răcoroase, unde să se retragă. Atunci, efectul este că părăsesc orașul, mai ales centrul orașului, este un fenomen destul de bine cercetat. Recent, am făcut o evaluare simplă în centrul Clujului și am văzut și eu că, chiar și dimineața, când de obicei sunt mai active, nu era nicio mișcare. Se mișcă spre periferie și probabil în pădurile și câmpurile învecinate”, a declarat biologul.

În cazul Clujului, deshidratarea nu ar trebui să fie o problemă majoră, deoarece există multe suprafețe cu apă. Totuși, locuitorii pot ajuta, oferind resurse de apă, cum ar fi o găleată în grădină sau pe balcon, mai spune Szabó Zoltán.

Lipsa stratului de vegetație medie, o problemă

Un alt aspect problematic este diversitatea redusă a stratului de vegetație din orașe. Lipsește stratul de arbuști, care oferă păsărilor locuri de adăpost și odihnă.

„Există o diversitate mică a stratului de vegetație, lipsește stratul de arbuști, care le-ar oferi păsărilor mai multe locuri de adăpostire, de odihnă. Avem copaci, avem iarbă, dar lipsește stratul de mijloc, de arbuști, care oferă foarte multe beneficii multor specii. Sper ca acest lucru să se schimbe în curând, dar asta depinde de managementul orașului”, a arătat expertul.

Mecanisme de adaptare la noul „normal”

Păsările au capacitatea de a dezvolta rapid strategii de evadare din oraș atunci când traiul devine dificil, zburând spre zone mai favorabile.

De asemenea, s-au observat modificări și în dezvoltarea puilor crescuți în zone cu temperaturi mai ridicate.

„Există studii realizate pe o specie destul de comună și la noi, pițigoiul mare. În perioada de cuibărire, puii devin mai mici decât cei care sunt crescuți în pădure. Sunt și mai puțini la număr, dar și cu o masă corporală mai redusă. Acesta poate fi un mod de adaptare la mediul urban și la căldură”, a arătat Szabó Zoltán.

Mai mult, păsările migratoare întâmpină dificultăți deoarece insectele cu care se hrănesc răspund mai rapid la schimbările climatice și își schimbă perioadele de aglomerare maximă. Păsările ajung astfel prea târziu pentru a găsi hrană suficientă pentru pui.

În plus, specii sudice, precum flamingii, au început să apară în România. De cealaltă parte, păsările de munte sunt în dezavantaj, neavând unde să urce mai sus pentru a găsi condiții favorabile.

„Există o schimbare în aceste distribuții care deja se vede și care se accentuează tot mai mult. Probabil vor apărea și dispariții. Aceste lucruri au efect de cascadă, se întâmplă undeva o problemă care poate afecta tot lanțul și pe o perioadă lungă. O mare parte dintre aceste legături nu le cunoaștem destul de bine pentru a putea prezice unde va apărea o astfel de problemă”, a mai spus Szabó Zoltán.

Cum putem face Clujul mai prietenos cu păsările?

Biologul clujean recomandă amenajări urbane care să includă cât mai puține suprafețe artificiale și care asigură diversitatea vegetației, cu specii autohtone. Acestea oferă mai multe beneficii faunei și florei locale decât speciile tropicale.

„Ca amenajări la nivelul orașelor, sunt recomandată cât mai puține suprafețe artificiale și folosirea a cât mai mult strat care nu acumulează căldură. De asemenea, trebuie cât mai multă vegetație, cu diversitate mare și cu specii autohtone. Acestea s-au adaptat la condiții locale, și, deși pot fi mai afectate, aduc mai multe beneficii pentru faună și floră decât speciile exotice”, a conchis Szabó Zoltán.