În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Există în lumea aceasta copii care nu cunosc gustul copilăriei, care au înlocuit râsetele cu suspinele și jucăriile cu griji mult prea mari pentru vârsta lor. Sunt copii care, de Crăciun, nu visează la daruri, ci la o îmbrățișare sau la un moment de liniște.

Printre planuri de vacanță, liste de cumpărături, bagaje pline de bunătăți, există oameni care au găsit răgazul de a se îndrepta și spre copiii care, în aceste zile de sărbătoare, nu se pot bucura de căldura unei familii iubitoare.

Așadar, pentru că nimic nu se compară cu bucuria de a dărui și de a face fericiți cât mai mulți copii defavorizați, Asociația EduConnect, Asociația Edu-Tim, grădinițele din județul Cluj, creșa din Cluj-Napoca au inițiat campania „O bucurie de Crăciun”, sub gândul „Copiii fără copilărie merită o bucurie”, aducând, și în acest an, o alinare în viețile acestor suflete fragile. Ca în fiecare an, copiii aveau nevoie de mai mult decât de daruri – aveau nevoie de iubire, speranță și credința că binele există.

Acțiunea de mare anvergură a urmărit ca fiecare copil să primească un cadou conținând îmbrăcaminte și încălțăminte de iarnă, jucării și dulciuri. De asemenea, s-au donat și alimente, îmbrăcăminte, rechizite școlare, cărți pentru copii, jucării, obiecte electrocasnice unui număr de peste 300 de copii, aflați la Preventoriul TBC de la Ilișua (județul Bistrița-Năsăud), la casele familiale din Beclean și unor familii nevoiașe, cu mulți copii sau cu oameni bătrâni și bolnavi.

La această acțiune care s-a întins pe durata a trei săptămâni, au participat elevi și studenți voluntari, profesori, preoți care au reușit să aducă un strop de lumină pe fețele și în inimile copilașilor abandonați sau aflați în familii cu o situație materială precară.

Sentimente de bucurie

,,După o astfel de experiență, ne încearcă sentimente puternice de bucurie, că am reușit, pentru scurt timp, e drept, să aducem un zâmbet pe fețele întristate ale copiilor. Copii, părinți, cadre didactice s-au mobolizat incredibil și au reușit să facă pachete pentru fiecare copilaș. Însă, în același timp, poveștile de viață ale copilașilor ne tulbură multă vreme.”, a declarat inspectorul pentru învățământul preșcolar din cadrul ISJ Cluj, Lolica Tătaru.

,,Cred că nimic nu poate fi mai dureros decât sentimentul abandonului, al lipsei apartenenței la o familie, mai ales acum, în preajma Sărbătorilor, când totul în jur este impregnat de ideea de uniune, de regăsire, de căldură familială.

Am reușit să aducem speranță acolo unde tristețea era stăpână, să punem zâmbete acolo unde erau lacrimi și să le amintim acestor copii că nu sunt singuri. Vii bulversat, răvășit, cu gândul doar la ce poți face să le schimbi puțin viața, să le fie ceva mai bine în viitor.”, a adăugat profesoara Anca Duma.

Acțiuni pe tot parcursul anului

Asociația EduConnect își propune ca astfel de acțiuni să aibă loc pe tot parcursul anului și împreună să lupte pentru cei din jur, pentru binele comun, renunțând la interesele personale.

,,Dacă oferim cu iubire necondiționată o parte din timpul nostru, din puținul sau din multul pe care îl avem celor ce sunt în necaz, cu siguranță, drumul spre mântuire, spre salvarea noastră ca oameni va fi mult mai ușor.

Nu trebuie să facem fapte eroice, răsunătoare, ci prin gesturi mici, prin daruri modeste, putem contribui la fericirea celorlalți”, a spus Vlad Todoran, preotul parohiei din localitatea Sălișca, județul Cluj, cel care, an de an, participă cu inima largă la această campanie umanitară.

Crăciunul în Ardeal nu înseamnă doar brad împodobit și colinde șoptite la gura sobei. Înseamnă bucătăria bunicii, unde mirosul de cozonac cald se amestecă cu aroma cârnaților afumați și a sarmalelor fierte la foc domol. Este despre mâinile aspre ale bunicului, tăind jumările, și despre râsetele copiilor care abia așteaptă să guste prima felie de pită caldă. În cele ce urmează, vei găsi o bucată din sufletul Ardealului, din zilele acelea în care lumea părea mai simplă și mai frumoasă. Fie că este vorba de un cozonac împletit cu migală sau de sarmalele învelite cu grijă, aceste preparate îți vor aminti că magia Crăciunului începe în bucătărie și se termină în inimă.

1. Ciorba de afumătură cu tarhon

Ciorba este o alegere populară, mai ales în zonele din Ardeal. Este făcută din:
* Carne afumată (coaste, costiță sau ciolan).
* Legume (morcovi, pătrunjel, țelină).
* Smântână și tarhon, care oferă o aromă unică.
Se acrește cu oțet sau zeamă de varză, iar la final se adaugă smântână și tarhon tocat.

2. Varza a la Cluj

Un fel de sarmale reinterpretate, acest preparat este compus din straturi de:
* Varză murată tocată.
* Carne tocată (de obicei porc).
* Orez și mirodenii.
Se coace în cuptor, iar deasupra se pune smântână înainte de servire.

3. Sarmalele ardelenești

Sarmalele din Ardeal sunt mai mari decât cele din alte regiuni ale țării și conțin:
* Carne tocată de porc (uneori amestecată cu vită).
* Orez, ceapă și condimente (boia, piper, cimbru).
* foi de varză murată sau foi de viță.
Se fierb în oală de lut, adesea în zeamă de varză acră, iar la servire se adaugă smântână.

4. Jumările și untura

Ca aperitiv sau gustare , în multe gospodării din Ardeal, jumările (din grăsimea de porc prăjită) sunt nelipsite. Se servesc alături de:
* Ceapă roșie, pâine proaspătă și neapărat un pahar de pălincă.

5. Tobă, caltaboși și cârnați de casă

Preparatele din porc sunt esențiale pentru masa de Crăciun, mai ales în zona Ardealului:
* Toba -se face din capul porcului, urechi, șorici și condimente.
* Caltaboșii conțin carne de porc, ficat, șoric și rinichi.
* Cârnații ardelenești sunt afumați și condimentați generos cu usturoi, boia dulce sau iute și piper.

6. Cozonac cu nucă, mac sau rahat

Deși este specific întregii țări, cozonacul are în Ardeal un loc de cinste. Se face cu umpluturi bogate din nucă, mac, stafide sau rahat.

7. Pita cu jumări

Dacă ardelenii de pot mândri cu ceva specific, acel fel de mâncare este pură cu jumări. O bucată de pâine proaspătă, abia scoasă din cuptor, care se servește alături de jumări mărunțite și de roșii sau ceapă, pentru un gust bogat care îți lasă gura apă.

9. Tochitura ardelenească

O combinație de carne prăjită (porc, ficat, cârnați), servită alături de mămăligă, ouă ochiuri și brânză de burduf.

10. Vinul fiert și pălinca

Nicio masă de Crăciun nu este completă fără băuturile tradiționale:
* Vin fiert, cu scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală.
* Pălinca, o băutură tare, din fructe fermentate, consumată pentru a deschide apetitul.

Aceste rețete sunt adesea completate de colinde și obiceiuri de Crăciun, care fac sărbătoarea mai caldă și mai specială.

Andreea Ungur

Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou sunt, fără îndoială, cele mai așteptate momente ale anului pentru români. În fiecare colț al țării, de la satele pitorești, până la orașele pline de forfotă,  tradițiile și obiceiurile care definesc aceste zile aduc un farmec aparte. Este perioada în care trecutul și prezentul se împletesc armonios, iar obiceiurile străvechi, moștenite din străbuni revin în casele românilor, aducând cu ele o bucurie unică.  Colindele care răsună în noaptea de Ajun, mesele îmbelșugate și obiceiurile pline de tradiție, sunt doar câteva dintre elementele care transformă aceste zile într-o sărbătoare a comuniunii, a ospitalității și a bucuriei de a fi împreună cu cei dragi. 

Iată cum trăiesc românii magia Crăciunului și a Anului Nou, păstrând vii tradițiile vechi și îmbrățișând pe cele noi, care dau viață și culoare acestei perioade speciale:

”Ignatul” (Tăierea porcului)

Una dintre cele mai cunoscute tradiții din perioada anterioară Crăciunului este tăierea porcului, sau cum mai este numită în popor: „Ignatul”.

De obicei, se face înaintea postului Crăciunului sau chiar în Ajunul Crăciunului, iar întreaga familie participă la acest ritual, care presupune sacrificarea porcului, pregătirea cărnii și prepararea unor delicatese tradiționale, precum cârnați, tobă, piftie și caltaboș.

În multe sate, există superstiții legate de „Ignat”. De exemplu, se spune că este important ca porcul să fie tăiat „la lună plină”, pentru ca toată carnea să fie gustoasă și sănătoasă. De asemenea, există obiceiul de a nu arunca nimic din casă în ziua de tăiere a porcului, pentru că, în mod contrar, alungi norocul și belșugul din familie.

Colindatul: Vestirea Nașterii Mântuitorului

În multe sate din România, Crăciunul începe cu colindatul, o tradiție străveche care aduce în case vestea Nașterii Mântuitorului și urări de belșug și sănătate. În Ajunul Crăciunului, copiii sau tinerii se adună și pornesc la drum, cu „steaua” în frunte, o icoană sau un simbol luminos ce reprezenta steaua care l-a ghidat pe magi.

Colindele sunt un amestec de versuri religioase și folclorice, iar fiecare cântec are o semnificație profundă. În trecut, în zona din Ardealului și a Moldovei, colindătorii erau așteptați cu pâine caldă, mere și nuci, în timp ce gospodarii le cântă la rândul lor colinde în semn de recunoștință. Odată cu trecerea timpului, gazdele au renunțat treptat la recompensele savuroase, colindătorii așteptând în prezent, în schimb, bani.

La sate, colindele sunt mai mult decât o simplă urare, gazdele primind-o ca pe un ritual ce aduce protecție asupra casei și a celor ce locuiesc în ea, alungând spiritele rele și aducând binecuvântare.

„Viflaimul” – Piesa de teatru populară

În multe sate din România, în special în Moldova, se joacă „Viflaimul”, un obicei ce reconstituie nașterea lui Iisus. Este o piesă de teatru populară, interpretată în Ajunul Crăciunului de tineri sau de grupuri de colindători. „Viflaimul” este un fel de piesă teatru, în care se joacă scene din viața Mântuitorului, începând cu vestirea nașterii și ajungând până la adorarea pruncului Iisus de către magi.

Costumele sunt adesea realizate de săteni, iar replicile personajelor pot fi construite în versuri. Se crede că acest obicei aduce binecuvântare și protecție asupra satului, iar cei care participă la „Viflaim” sunt considerați binecuvântați.

Mersul cu ursul: Alungarea spiritelor rele

„Mersul cu Ursul” este un obicei popular care se practică în special în Ajunul Crăciunului și în preajma Anului Nou în Bucovina și alte zone ale țării, cum ar fi Maramureș și Oltenia. Acesta face parte dintr-un grup de tradiții care au ca scop alungarea spiritelor rele și atragerea norocului pentru anul viitor.

Obiceiul presupune ca tinerii, în general băieți sau bărbați tineri, să se costumeze în „urs” și să meargă din casă în casă, aducând veselie și voie bună. Ursul este un simbol al forței, al fertilității și al protecției, iar prezența sa în mijlocul satului este menită să alunge spiritele rele și să aducă belșug și sănătate.

Costumele de urs sunt realizate din piei de animale, măști mari și crengi de brad sau coarne. „Ursul” este însoțit adesea de un grup de alte personaje populare care formează o  „Bandă” . Această procesiune este însoțită de dansuri, urale și chiar de un mic spectacol folcloric. Este un obicei plin de energie și veselie, iar cei care participă la mersul cu ursul sunt considerați purtători de noroc pentru întreaga comunitate.

Simbolismul „ursului” în tradiția populară

Ursul este considerat un simbol sacru în multe culturi, iar în folclorul românesc, acest animal reprezintă forța și protecția, dar și trecerea dintre două lumi – lumea oamenilor și lumea spiritelor. De asemenea, ursul este văzut ca un simbol al iernii și al renașterii, iar tradiția mersului cu ursul este legată de ritualurile de purificare și protecție.

Superstiții de Crăciun și Anul Nou

Nu se împrumută bani în perioada sărbătorilor – O superstiție spune că nu este bine să împrumuți bani în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, deoarece acest lucru poate aduce nenorocire și lipsuri în viața celor care dau sau primesc bani.

Nu se face curățenie în prima zi de Anul Nou – O superstiție populară este că nu trebuie să faci curățenie pe 1 ianuarie, pentru că astfel vei „mătura” norocul din casă. Se crede că primul lucru pe care îl faci în prima zi a anului are o influență puternică asupra întregului an, așa că majoritatea românilor preferă să petreacă această zi în relaxare și în mijlocul celor dragi.

Femeia nu are voie să intre prima în casă în prima zi de Anul Nou –  există o superstiție populară în România care spune că dacă o femeie intră prima dată în casă în ziua de 1 ianuarie, acest lucru ar putea aduce ghinion în anul respectiv.

Potrivit acestei superstiții, un bărbat este considerat a fi „semnul bun” pentru începutul unui an nou. Se crede că prezența unui bărbat ca „prim vizitator” ar aduce noroc, sănătate și prosperitate în familie pe parcursul întregului an. De asemenea, se mai spune că este mai bine ca cineva să intre în casă doar după miezul nopții, pentru a evita ghinionul.

Această credință are legături cu simbolismul rolurilor tradiționale ale bărbatului și femeii în viața cotidiană, iar în anumite culturi și comunități din România, se considera că femeile aduc energii mai vulnerabile sau că gospodăria poate fi influențată negativ dacă o femeie este prima care trece pragul.

Aceasta este o superstiție care variază în funcție de regiune și de tradițiile locale, dar este un obicei destul de cunoscut, mai ales în zonele rurale.

Daria Mustea

Primarul Emil Boc a împărțit, marți, daruri de Crăciun pentru seniorii de la Centrul de Îngrijire și Asistență din Cluj-Napoca spunând că nimeni să nu fie uitat și nimeni abandonat.

”Fie ca bucuria Crăciunului să ajungă la toți!
În pragul Sărbătorilor, am avut bucuria de a vizita Centrul pentru vârstnici din Cluj-Napoca, unde am oferit cadouri simbolice din partea comunității noastre. Ca de fiecare dată, am fost primiți cu căldură, emoție și zâmbete sincere.
Acesta este al 20-lea an în care revin cu drag la acest Centru.

De fiecare dată transmit un mesaj esențial: ceea ce pentru noi poate părea un gest mic, pentru alții poate însemna enorm. Dacă aveți ocazia să faceți un bine, nu ezitați!
Mulțumiri speciale personalului dedicat, care își îndeplinește misiunea cu profesionalism și grijă pentru cei de aici. Mulțumim și echipei Coral Impex pentru sprijin. Crăciun fericit tuturor!”, a transmis Boc.