În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un accident rutier a avut loc, vineri, pe Calea Baciului în care au fost implicate un autoturism și o dubiță.

Din primele informații, un șofer de 45 de ani din județul Mehedinți conducea autoturismul dinspre Baciu spre Cluj-Napoca și a intrat în coliziune cu o dubiță care ieșea de pe o stradă laterală.

În urma accidentul, o femeie din autoturism a fost rănită.

Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Lucrările pe șantierul DEx4, drumul de legătură între A3 și DN1 de la Tureni avansează.

Drumul expres de la Cluj trebuie să fie gata în luna iunie a acestui an.

Drumul de legătură A3 – DN1 de la Tureni avansează

Directorul ceneral al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, anunță că evoluția pe șantierul DEx4, drumul care va face legătura între autostrada Transilvania și DN1 pe la Tureni este foarte bună.

“Asocierea de constructori români și spanioli condusă de Dimex 2000 SRL este bine mobilizată în șantier iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 80%. În șantier, sunt mobilizați 220 de muncitori și 130 de utilaje”, a transmis vineri Cristian Pistol.

Acesta a precizat că se fac săpături, terasamente, se consolidează versanți, se lucrează la pasaje și viaducte, dar și la protejarea albiei râului Negoteasa cu saltele de gambioane, printre altele.

7 poduri și viaducte se construiesc pe drumul de la Tureni

Pe traseul DEx 4 sunt construite 7 poduri și viaducte. La kilometrul 4 este construit un viaduct peste Valea Racilor, care are 6 deschideri și o lungime totală de 258 de metri pătrați, conform șefului CNAIR.

Valoarea contractului, care este finanțat prin Programul Treansport este de 562,61 de milioane de lei, fără TVA.

Un accident a avut loc, vineri, în satul Mărtinești, o mașină intrând într-un cap de pod, iar două persoane sunt încarcerate.

”Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin la un grav accident rutier petrecut pe raza localității Mărtinești. În accident a fost implicat un singur autoturism, iar din primele date sunt două persoane încarcerate.

La misiune iau parte două autospeciale cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD cu medic și două echipaje SAJ”, anunță ISU Cluj.

Un bărbat a murit

UPDATE. ”În autoturism erau încarcerați doi bărbați. Din păcate, unul dintre aceștia prezintă leziuni incompatibile cu viața și urmează să fie extras de către pompieri.

Anterior, echipaje noastre au descarcerat un alt bărbat, conștient și cooperant, dar care prezintă multiple traumatisme. Cel din urmă a fost preluat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă și va fi transportat de urgență la spital”, au precizat pompierii clujeni.

UPDATE. Poliția, despre accident

”În jurul orei 16.00, un autoturism care se deplasa pe direcția Turda-Cluj a părăsit partea carosabilă, intrând în coliziune cu parapetul metalic, în împrejurări ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetărilor aflate în desfășurare.

Din nefericire, conducătorul auto, un bărbat de 67 de ani. a fost declarat decedat la fața locului. De asemenea, un pasager, în vârstă de 38 de ani, a suferit răni și a fost transportat la unitatea medicală pentru îngrijiri de specialitate.

Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului”, a transmis Poliția Cluj.

Sursa foto: ISU Cluj & Info Trafic jud Cluj

Asociația Pro Infrastructură a publicat o analiză dureroasă privind starea căilor ferate din România, arătând că autodistrugerea acestui sector strategic a continuat în 2024 și la începutul anului 2025.

În ciuda fondurilor europene generoase disponibile, progresele la lucrările de modernizarea a căilor ferate sunt lente, iar efectele pozitive pentru pasageri și transportatori rămân invizibile.

„Autodistrugerea căilor ferate a continuat și în 2024. Anul trecut, încă unul obișnuit la CFR: progrese în general slabe. Deși teoretic avem disponibile miliarde de euro bani europeni, avantajele pentru călători întârzie să apară”, este semnalul de alarmă tras de Asociația Pro Infrastructură.

„Ritmul melcului” pe Cluj-Oradea

Proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Oradea, cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), suferă de întârzieri majore, iar progresele fizice sunt aproape inexistente pe anumite loturi mai arată asociația.

Tronsonul Poieni-Aleșd nu are nici măcar autorizație de construire, iar Aghireș-Poieni, cel mai performant sector, a avansat cu doar 2,3% lunar în 2024. Lucrările sunt însă blocate de lipsa avizelor de la Ministerul Culturii pentru clădiri istorice, precum gara din Poieni.

„Celelalte proiecte de modernizare, Cluj-Oradea și Arad-Caransebeș, în total 8 sectoare din PNRR, au și ele un ritm slab in medie. Sunt multe loturi apropiate încă de 0% iar cel mai performant (Aghireș-Poieni) a avansat cu 2,3% lunar in 2024 dar e și el blocat la Ministerul Culturii (clădirea gării Poieni). (…) Pe Poieni-Aleșd încă nu avem autorizație de construire! Este clar că reconstrucția la 160 km/h este o pălărie prea mare pentru CFR, MT și guvern. Probleme administrative care la autostrăzi s-ar fi rezolvat într-o lună-două, hai trei, la feroviarul mare țin cu anii!”, mai arată Asociația Pro Infrastructură.

Această realitate face improbabilă finalizarea secțiunilor PNRR până în 2026, termenul limită impus de Uniunea Europeană.

Progresul lunar pe autostrăzi, cât cel realizat pe căile ferate într-un an întreg

În timp ce lucrările la autostrăzi înregistrează progrese fizice lunare de 3-4%, calea ferată suferă de stagnare cronică, cu avansuri de doar 5-8% anual pe majoritatea proiectelor.

„Diferențele față autostrăzi sunt strigătoare la cer. Cu unele excepții, pe rutierul mare loturile de câmpie și deal au un progres fizic lunar de 3-4%, deci 2-3 ani execuție. Dar la CFR majoritatea proiectelor de modernizare coboară deseori la 5-8% pe AN. Rezultatul: proiectele durează 7-10 ani pe toate cele 12 secțiuni dintre Brașov și Curtici, indiferent de antreprenor”, mai transmite API.

Material rulant insuficient și fonduri pierdute

Pe lângă infrastructura învechită, materialul rulant rămâne o problemă acută. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a reușit să aducă în circulație doar două rame electrice noi, dintr-un total de câteva sute planificate. Restul fondurilor disponibile din 2016 pentru material rulant modernizat s-au pierdut sau au fost utilizate ineficient.

„La capitolul material rulant, instituția abilitată, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), a performat în nota sloganului CFR: „neputința cheltuirii finanțării europene”.

ARF nu a reușit să atragă banii de trenuri noi disponibili încă din 2016. A adus doar 2 (două) rame electrice din cele câteva sute! Prima Alstom Coradia din cele 37 garnituri comandate a fost pusă în sfârșit în circulație în buza alegerilor. Practic s-au pierdut aproape toți banii POIM pe material rulant (2016-2023), plătindu-se din ei doar o parte din… primul tren”, a afirmat API.

Pasagerii trag ponoasele

În 2024, numărul pasagerilor feroviari a scăzut cu 4%, iar transportul de marfă a înregistrat o contracție de 11%. În acest ritm, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura, transportul feroviar de călători riscă să dispară complet în câteva decenii. Mai grav, managementul CFR Călători a anulat 25% din trenuri la începutul lui 2025 fără a informa publicul.

„Numărul de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, iar transportul de marfă cu 11%. În acest ritm, în câteva decenii nu vor mai exista trenuri de călători în România. Prăbușirea continuă rapid și la început de 2025: managementul de „elită” al CFR Călători a anulat 25% din trenuri fără ca măcar să anunțe publicul”, mai spune ONG-ul.

Calea ferată, „cenușăreasa infrastructurii”

Spre deosebire de lucrările autostrăzi, care beneficiază de atenție și finanțare prioritară, calea ferată continuă să fie tratată ca o cenușăreasă: „Toate instituțiile implicate tratează calea ferată așa cum o tratează politicienii: cenușăreasa infrastructurii. Când l-ați văzut ultima dată pe eternul ministru Grindeanu pe un șantier feroviar? Ce a făcut el ca să rezolve problemele feroviare?”.