Editorial Opinii
OPINIE/ Petru Romoșan – Ucraina, Republica Moldova, Transnistria, „ţarul” Vladimir Putin – teme neclarificate
Ucraina e o ţară foarte întinsă din Europa Orientală care se mai ţine încă pentru o vreme în câteva pioneze. Şi are un preşedinte artist de comedie, dublat de puternice mişcări naziste reziduale sau recesive din cel de-al doilea război mondial. Totul a început în 2013-2014, „maidanul”, când preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost demis în cursul unei lovituri de stat, ca urmare a unei revoluţii colorate, portocalii, sprijinită de neoconservatorii americani, de vicepreşedintele de atunci, Joe Biden, de subsecretarul de stat Victoria Nuland, soţia unui celebru ideolog neoconservator, Robert Kagan. După paranteza de patru ani Donald Trump, Joe Biden şi Victoria Nuland s-au întors la manete. Împreună cu mulţi alţii din fostele mandate Obama-Biden : Antony Blinken la Departamentul de Stat, William Burns la CIA etc.
Republica Moldova e o străveche regiune românească aflată sub ocupaţie rusă ţaristă de la 1812 la 1918 şi sub ocupaţie sovietică (rusă) de la 1940 la 1989. Odată cu alegerea Maiei Sandu preşedinte, Republica Moldova a devenit un condominiu ruso-europeano (german)-globalist, din care România, parte interesată de drept, a fost exclusă. Încă o „reuşită” a politicii externe inexistente a lui Klaus Iohannis ! Deşi facem mare caz de parteneriatele şi apartenenţele noastre (UE, NATO), partenerii noştri „strategici” nu numai că nu ne sprijină în realizarea obiectivelor noastre istorice, dar ne şi exclud de la masa discuţiilor fără prea mari bătăi de cap. Când vor putea, vor face acelaşi lucru cu România însăşi. Dacă nu au şi făcut-o deja.
Transnistria e o parte a Republicii Moldova, o regiune românească situată între Republica Moldova şi Ucraina, la care se adaugă o parte din Tighina, ocupată din 1990 de armata rusă, care refuză să plece. Transnistria sau Republica Moldovenească Nistreană s-a autoproclamat independentă la 2 septembrie 1990. Azi, aşa-zisa Republică Transnistria e recunoscută doar de Abhazia, Nagorno-Karabah şi Osetia de Sud, cu statute asemănătoare. În Transnistria locuiesc aproape 500 000 de suflete. În 1989, conform recensământului, în aşa-zisa republică locuiau 39,9 % români, 28,3 % ucraineni, 25,4 % ruşi şi 1,9 % bulgari.
Vladimir Putin e dictatorul Rusiei, cu mandate fără număr, gratulat ca „ţar” fără să fie de origine nobilă (principe, duce) şi cu atât mai puţin vreun Romanov, ci doar un fost
ofiţer KGB în fosta RDG. Pentru cei mai serioşi observatori, nu e deloc clar cine conduce Rusia : doar Vladimir Putin sau armata (cu puternicul ei serviciu secret), împreună cu noul KGB (FSB etc.) şi oligarhii multimiliardari ? E limpede că Rusia e o oligarhie cu aparenţe democratice. Puterea colosală pe care i-o atribuie propaganda occidentală lui Vladimir Putin, necontestata în interiorul Rusiei, poate fi şi ea doar un basm de speriat copiii.
Ca să înţelegem cât de simplistă şi de abruptă este politica Rusiei în Republica Moldova şi în Transnistria e suficient să observăm cât de cinică şi perfidă, „diplomatică” este politica Rusiei în Donbas (Doneţk şi Lugansk). Din 2014 încoace, Donbasul nu mai aparţine de facto Ucrainei, nu a fost însă nici ataşat Rusiei şi nu este nici o republică independentă. Interesul Rusiei e servit. Probează astfel politica intervenţionistă, agresivă a SUA în Ucraina, dovedeşte incapacitatea cronică, structurală a Ucrainei de a-şi controla întreg teritoriul şi toată populaţia. Populaţia rusofonă din Donbas e folosită, împreună cu teritoriul pe care-l locuieşte, ca un cordon de protecţie militar pentru Rusia. Practic, Rusia nu se mai învecinează cu Ucraina, ci cu cele două republici autoproclamate independente. Crimeea anexată are în acest context o soartă mult mai bună, pentru că Rusia trebuie să-şi asume faţă de ea toate obligaţiile, nu doar să-şi slujească interesul militar.
Ce se întâmplă în Republica Moldova ? După multiplele tentative ale României de a-şi ajuta conaţionalii de dincolo de Prut, fără a lucra însă la obiectivul major de a reunifica această regiune cu ţara, pe modelul Germaniei – Republica Moldova e cea mai săracă regiune din Europa, iar zisa republică e doar o afacere pentru nişte baroni locali cunoscuţi de toată lumea –, după numeroase implicări ale SUA, ale europenilor (Germania), ale globaliştilor, politicianul rusofon ridicol Igor Dodon a fost îndepărtat de la preşedinţie şi înlocuit cu mult mai prezentabila „europeistă” (nu româncă !) Maia Sandu. Dar, după alegeri, rusofonii vor reveni masiv în Parlament.
În timpul mandatului neintervenţionistului Donald Trump, SUA pare să fi fost scoasă din joc în Republica Moldova şi a fost instalat condominiul ruso-europeano (german)-globalist. Aliaţii noştri europeni, în frunte cu Germania, dar şi partenerii noştri strategici americani nu ar fi trebuit să ne sprijine în proiectul nostru de reunificare a ţării ? Sau interesul lor de a avea un picior pus într-o regiune apropiată de Rusia a prevalat ?
Transnistria nu e decât un depozit de arme şi de material militar (20 000 t ?) – uniforme
de vară şi de iarnă pentru zeci-sute de mii de soldaţi, facilităţi de hrănire a trupelor etc. – şi un culoar militar înspre sudul Europei în caz de război. Ca şi Koenigsbergul / Kaliningrad, enclavă între Polonia şi Lituania, la nord. Ruşii ne fac adesea cu ochiul că suntem cu toţii ortodocşi. E adevărat, dar ortodoxia rusă pare să fie diferită de ortodoxia română. Ortodoxia rusă e mult mai pragmatică, imperială, militarizată…
Şi în ceea ce-l priveşte pe marele lider de la Răsărit, Vladimir Putin, persistă multe semne de întrebare, au rămas destule lucruri neclarificate. A fost sau nu amestecat Vladimir Putin în asasinarea Annei Politkovskaia şi a lui Boris Nemţov, adversar politic de luat în considerare, fost ministru, spre deosebire de irelevantul Alexei Navalnîi ? Şi, în ultimii 20 de ani de când e Putin la putere, au mai fost şi alte asasinate politice rămase neclarificate. Dacă implicarea directă a lui Vladimir Putin nu a fost niciodată dovedită, nici suspiciunea nu a fost definitiv înlăturată. Nu ştim în ce măsură avem de-a face cu propagandă occidentală violentă sau cu violenţă politică de tip asiatic. Faptul că Vladimir Putin ar avea, după unele zvonuri, rădăcini româneşti de pe vremea lui Dimitrie Cantemir nu prea interesează, pentru că preşedintele rus practică o politică ofensiv-imperială, mai ales în Moldova şi în Transnistria. În schimb, trebuie recunoscut faptul că în ultimii ani Vladimir Putin şi-a câştigat simpatie pentru poziţia sa şi a Rusiei de refuz la globalismul-buldozer, la Marea Resetare, şi pentru susţinerea unui naţionalism decent (etichetat de adversari drept „iliberalism”).
Transnistria e sprijinită politic, militar, economic şi financiar de Rusia. Armata rusă continuă să staţioneze pe o parte din teritoriul Republicii Moldova. Pentru români, Vladimir Putin seamănă inevitabil cu Transnistria, cu fostul „preşedinte” Igor Smirnov, care a avut şi el nu mai puţin de patru mandate de „preşedinte” în Republica Moldovenească Nistreană. Rusia nu e numai cea mai întinsă ţară din lume, dar mai are nevoie, expansionist, de Transnistria la sud şi de Kaliningrad (Koenigsberg, oraşul lui Immanuel Kant) la nord. Cele două regiuni militarizate sunt enclavate în teritorii străine.
Dar, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, situaţia complexă, de stat nefuncţional a Republicii Moldova (Basarabia românească – 2,7 milioane de locuitori) nu e în primul rând astfel din vina marilor puteri (Rusia, Germania, SUA), ci este rezultatul mizeriei şi nemerniciei clasei conducătoare (politicieni, servicii, presă) de la Bucureşti. Într-un scurt articol foarte pregnant, titrat în limba română, Anatoly Karlin (n. 1988, urmaş al unor ruşi albi, cu studii economice şi politice la Berkeley, California) atrăgea atenţia anul trecut asupra narcozei servită românilor de propiii lor politicieni despre apartenenţa Basarabiei. Conform datelor din
surse româneşti pe care le prezintă pe o hartă a României, peste 70 % dintre români cred că „Basarabia e România” (titlul articolului e cunoscutul slogan). În Bucureşti şi în judeţul Ilfov, cifra e chiar de 91,1 % :
„Când am fost în România, liberalii de acolo mi-au spus că numai nişte zăpăciţi marginali sprijină reunificarea cu Moldova. Dar, evident, se înşelau. E vorba mai degrabă de 70 % din populaţie, după cum ne arată harta. Cred că Moldova e un caz interesant de comparaţie cu situaţia Ucraina-Belarus. În timp ce ucrainenii sunt mai ales nişte ruşi polonizaţi iar bieloruşii nişte ruşi lituanizaţi, moldovenii pot fi văzuţi ca nişte români rusificaţi. După cum înţeleg eu lucrurile, opiniile în privinţa unirii fie cu România, fie cu Rusia s-ar împărţi aproximativ 50/50 (deşi cele pentru România ar domina). Transnistria este, desigur, prorusă la nivelul la care e Crimeea, chiar dacă e vorba, de fapt, de o etnicitate „sovietică” în părţi comparabile ruse, ucrainene şi moldoveneşti.
Cred că orice persoană rezonabilă va fi de acord – chiar şi moldovenii – că ţara lor e una falsă, de care trebuie să scape – de multă vreme eu pretind că ar trebui făcut un târg în care Rusia ia Transnistria şi România ia Basarabia istorică. (Într-o lume ideală, Ungaria ar lua şi ea atunci Transilvania, dar, din nefericire, demografia n-o mai ajută.)
Asta e grăitor şi pentru felul în care liberalii se înşală adesea şi n-au nici o legătură cu propriul lor popor. Mi-au spus, printre altele, şi că numai 10 % dintre români îl apreciază pe Ceauşescu. Şi totuşi, comentatorii mei avizaţi m-au corectat, arătându-mi că este vorba de mai bine de 50 %. O dovadă în plus că e corect clişeul după care elitele liberale au adesea idei foarte vagi despre ţările în care trăiesc” (Anatoly Karlin – „Basarabia e România”, unz.com, 13.08.2020).
După cum se poate observa cu uşurinţă, tânărul ruso-american e mai limpede la minte şi mai patriot decât toţi politicienii români incompetenţi şi corupţi care s-au succedat de 30 de ani în Parlament, în guvern sau la preşedinţie. (Petru Romoşan)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un sondaj efectuat pe 120 de companii a scos în evidență faptul că 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii de Paște angajaților. Primele în bani, voucherele cadou și coșurile cu produse de sezon se află în vârful listei. Pe lângă acestea, angajații și-ar dori o zi liberă suplimentară, pe 2 mai.
71,2% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că vor oferi anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de Paște, beneficii extra angajaților din companie.
22% nu au alocat un buget în acest scop și nu vor oferi nimic, iar 6,8% încă nu au luat o decizie finală cu privire la acest subiect, scrie Alba24.ro.
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Ca în fiecare an, primele în bani rămân stimulentul pe care îl vor primi cei mai mulți dintre angajați, fiind menționate în răspunsurile a 57,1% dintre angajatorii participanți la sondaj.
50% au inclus pe lista cu beneficii și vouchere / tichete cadou, 40,5% vor da coșuri cu produse specifice sărbătorilor, iar 16,7% oferă zile libere suplimentare. 2,4% vor organiza tombole cu premii.
„Angajații români sunt foarte familiarizați cu ideea de beneficii extrasalariale. Atât cu cele din pachetul standard, pe care îl primesc lună de lună, cât și cu cele oferite cu ocazia sărbătorilor.
De altfel, potrivit datelor sondajului, 91,5% dintre angajatori spun că au beneficii extrasalariale pentru angajați.
Deși este mai mare numărul angajatorilor care prioritizează beneficiile oferite de Crăciun, iată că nici numărul celor care alocă buget pentru Paște nu este mic deloc, iar bugetele depășesc, în 31% dintre cazuri, suma de 1.000 de lei pentru fiecare angajat”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Câți bani vor primi angajații
O treime dintre respondenți (33,3%) spun că stimulentele acordate anul acesta, de Paște, se vor încadra într-un buget cuprins între 201 și 400 de lei / angajat.
16,7% au alocat între 100 și 200 de lei în acest scop, 14,3% între 401 și 600 de lei, 2,4% între 601 și 800 de lei și tot la fel de mulți între 801 și 1.000 de lei.
Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite angajaților este mai mare, după cum declară 40,5% dintre angajatori. 52,4% spun că au menținut aceleași plafoane de buget, 4,8% le-au scăzut, iar 2,4% nu știu.
„Există un nivel ridicat de corelație între ce își doresc angajații și ce le oferă angajatorii atunci când vine vorba despre beneficii, chiar și pentru situațiile punctuale, cum sunt sărbătorile de Paște sau de Crăciun.
Astfel, întrebați pentru ce tip de beneficiu ar opta, 69% dintre cei 2.700 de respondenți ai unui sondaj realizat în rândul candidaților au ales primele în bani.
25% ar vrea o zi liberă extra, pe 2 mai, iar 5% vouchere și tichete cadou”, mai spune Ana Călugăru.
Sondajul a fost realizat în luna aprilie, pe un eșantion de 120 de companii, reprezentate de specialiști în HR, manageri de HR, manageri de departament și antreprenori.
Domeniile cu cea mai ridicată reprezentativitate au fost vânzări, construcții / instalații, administrativ / logistică, IT / software, alimentație, HoReCa și auto.
EVENIMENT
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
CFR Cluj și Universitatea Craiova se vor întâlni joi, de la ora 21,45 pe Stadionul ”Ion Oblemenco” din Craiova unde vor disputa partida din etapa cu numărul șase a play-off-ului Superligii, deplasare în urma căreia CFR Cluj trebuie să obțină victoria pentru a conta în lupta pentru locul secund.
CFR Cluj traversează o perioadă de criză de la începerea play-off-ului, reușind să obțină doar 4 puncte în primele cinci etape din play-off, iar în ultima etapă disputată a fost învinsă usturător de Farul Constanța în deplasare cu scorul de 5-1. Aceasta după ce, în urmă cu o etapă, a pierdut orice șansă la titlu când a fost învinsă de FCSB pe teren propriu scor 1-0.
Universitatea Craiova vine după o victorie obținută în deplasare împotriva echipei Sepsi Sf. Gheorghe, scor 1-3, și se află pe poziția secundă după ce a câștigat 3 partide în play-off din cinci partide disputate.
Înaintea partidei de la Craiova, CFR Cluj se află pe poziția a patra în play-off cu 31 de puncte, în timp ce Universitatea Craiova ocupă poziția secundă cu 34 de puncte, aflându-se la 11 puncte de liderul FCSB.
CFR Cluj obligată să își ia revanșa în fața Universității Craiova
În sezonul regular Universitatea Craiova și CFR Cluj s-au înfruntat de două ori, în turul campionatului cele două echipe și-au împărțit punctele după ce au remizat 1-1 pe Stadionul ”Dr. Constantin Rădulescu”, golurile partidei fiind marcate de Yeboah pentru CFR și Alexandru Crețu pentru tabăra oaspeților.
În timp ce, în returul campionatului regular, Universitatea Craiova s-a impus pe teren propriu cu scorul de 1-0, singurul gol al partidei a fost marcat de Koljic în minutul 90 al partidei.
În turul play-off-ului cele două echipe s-au întâlnit pe stadionul din Gruia unde Universitatea Craiova s-a impus cu scorul de 1-2, golurile fiind marcate de Baiaram și Mitriță pentru oaspeți, în timp ce pentru gazde a marcat Ilie care a fost mai apoi eliminat pe finalul partidei. Astfel, CFR Cluj nu a câștigat nici un meci în acest sezon împotriva echipei Universitatea Craiova.
„Sunt convins că jucătorii CFR-ului au valoarea necesară să treacă peste șocul de la Constanța”
În conferința de presă premergătoare partidei dintre CFR Cluj și Universitatea Craiova, antrenorul CFR-ului, Francisc Dican, a declarat că speră ce echipa sa va face un meci bun împotriva Craiovei și să repete stilul de joc de la victoria împotriva Rapidului și să uite partida de la Ovidiu, ajutând echipa să treacă peste acest șoc.
„Este un joc decisiv cel cu Craiova, dacă vom pierde, ei se vor îndepărta la 5 puncte de noi și locul doi ar fi prea departe de noi pentru a mai putea fi obținut, trebuie să avem altă atitudine și altă stare de spirit, să fim un grup și sper să obținem un rezultat pozitiv”, a spus antrenorul CFR-ului.
Cosmin Olaru
Parcul Central din Cluj-Napoca va prinde din nou viață, la cel mai mare concurs de jazz din Europa de Est ca premii și număr de participanți: Jazz in the Park Competition.
„13 tinere trupe din 10 țări sunt finalistele celei de-a VII-a ediții a concursului internațional care va avea loc în 5-7 iulie 2024. Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită.
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
Anul acesta, în cadrul competiției, s-a înregistrat un număr record de înscrieri: 246 de trupe din 39 de țări. Cele 13 trupe finaliste vor avea ocazia de a performa live în fața publicului și de a se bucura de atmosfera vibrantă a unui festivalul.
Finaliștii Jazz in the Park Competition 2024 (în ordine alfabetică):
1. Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria)
Un colectiv vienez care își canalizează energia într-un jazz-fusion modern; comparați cu Blood Sweat & Tears și Frank Zappa.
2. Anna Hauss (Germania)
Cu un stil acustic indie soul, Anna Hauss din Berlin cucerește cu muzica ei orice meloman pasionat de piese cu mesaje profunde.
3. Chief’s Condition (Olanda)
Un colectiv din Amsterdam care caută inspirație în hip-hop, drum & bass, afrobeat și muzică electronică.
4. daoud (Franța)
Considerat ”copilul problemă al jazzului francez”, daoud vine cu o nouă energie și forță pe scena jazzului. Inspirați din hip-hop, house italian și jazz modern, membrii trupei au reușit să creeze o muzică plină de groove.
5. David Luca Quartet (România)
Cu un echilibru între experiența internațională și talentul local și cu o combinație de abilități instrumentale și creativitate, Quartetul David Luca promite să ofere o interpretare captivantă a jazzului contemporan.
6. Jazz Family Trio „ShekBand” (Ucraina)
Un trio de jazz format din adolescenți din Kiev care combină jazzul contemporan cu influențe folclorice ucrainene.
7. kitti (Scoția)
Recunoscută pentru muzica ei autentică, kitti, a câștigat deja două premii importante: “Best Female Breakthrough” la Scottish Music Awards și “Best Jazz Vocalist” la Scottish Jazz Award.
8. Lyder Røed Quintet (Norvegia)
O muzică onestă, inspirată mult din jazzul anilor ’60, amestecat cu influențe moderne precum Roy Hargrove.
9. MAGRO (Germania)
Producătorul și bateristul MAGRO creează o fuziune neobișnuită între jazzul acustic și Hip-Hop/RnB.
10. Nonconformist Anthology (România)
Un grup de muzicieni pasionați din Timișoara care așteaptă cu nerăbdare să își arate talentul pe scena jazzului contemporan.
11. Răzvan Cipcă Trio (România)
Trio-ul din București aduce un suflu nou în jazzul românesc cu influențe de rock, blues și muzică experimentală.
12. Subconscious Trio (Italia)
Formată din muzicieni din Italia, Bulgaria și Taiwan, trupa Subconscious Trio combină abilitățile tehnice avansate ale membrilor în interpretări de jazz modern.
13. Zouratie Kone Trio (Belgia)
Trupa centrată pe personalitatea lui Zouratié Koné, liderul grupului, maestru percuționist, cântăreț-compozitor și fabricant de instrumente muzicale. Zouratié și ansamblul său oferă o fuziune unică dintre groove-ul african și armonia jazzului.
„Trupele experimentează (…) cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni”
Denisa Dan: “Jazz in the Park Competition crește de la an la an. Vedem asta nu doar din perspectiva numărului de trupe înscrise în competiție, cât și din calitatea lor muzicală. Suntem foarte plăcut impresionați de artiștii din lineup-ul competiție și suntem siguri că publicul o să aibă același sentiment.
Ne-am dorit să avem un festival dedicat trupelor tinere de jazz și exact asta am reușit să facem. Comunitatea noastră are oportunitatea să descopere artiști noi, iar trupele experimentează, unele pentru prima dată, cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni.
Combinația este una cum nu se poate mai benefică pentru ambele părți și noi de-abia așteptăm să vedem rezultatul. ”
Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival. Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Jurizarea va fi realizată de către un juriu diferit față de cel din etapa de preselecție, urmând să fie anunțat în curând. Aceștia vor ține cont de calitatea interpretării, coeziunea grupului, originalitatea, respectarea specificațiilor organizatorice, dar și prezența scenică.
PREMIILE Jazz in the Park Competition 2024:
– Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024
– Premiul 2: 3.000 euro;
– Premiul 3: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro;
– Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro;
– Premiul publicului: echipamente muzicale oferite de partenerii competiției.
Jazz in the Park Competition, scena unde tinerele talentele iau avânt
Fiecare seară a Jazz in the Park Competition se va încheia cu concerte ale unor invitați speciali, oferind publicului o varietate de experiențe muzical, precum: legenda muzicii cubaneze, Roberto Fonseca, care își prezintă noul său album, Elena Mîndru, 7th SENSE, Răzvan Florescu Quartet. Printre aceștia se numără și trupa Klawo, marea câștigătoare a ediției din 2023, care revine pe scenă pentru a împărtăși din nou energia și pasiunea lor pentru jazz.
Artur Szalsza, Klawo: ”Cu siguranță, câștigarea concursului Jazz in the Park ne-a ajutat, deoarece suntem o trupă tânără și a fost prima dată când am fost recunoscuți și apreciați în străinătate, marcând un punct de cotitură în cariera noastră aflată la început de drum.
Ne-a oferit credibilitatea unei act artistic într-un cadru cu adevărat internațional și a construit în noi încrederea că ceea ce facem are capacitatea de a depăși cu mult nivelul local. Banii primiți ca premiu i-am investit în achiziționarea unei dubițe de turneu și în mai multe apariții, care altfel ar fi fost financiar imposibile.
„Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale”
Am avut de asemenea ocazia să continuăm rapid cu o a doua prestație la festivalul Jazz in the Park, ceea ce ne-a consolidat și mai mult poziția în comunitatea jazzului românesc și a creat un teren confortabil pentru performanța noastră la Mastering the Music Business (MMB) din București. Ceea ce, la rândul ei, a dus la obținerea unui parteneriat cu Eurosonic, deoarece bookerul său a fost unul dintre delegații la MMB. Și astfel, bulgărele de zăpadă crește…”
Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.
Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023
Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.
Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.
Organizatorii reiau inițiativa biletului neobligatoriu: Fondul Jazz in the Park
În cadrul concursului, publicul participant va putea susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park. Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați peste 100.000 euro în comunitate.
Alin Vaida: “Am pornit fondul în 2015, având pe atunci un festival gratuit, unde publicul nu avea nicio obligație față de noi. Am zis atunci, că cei care cred în noi și vor să ne susțină, pot cumpăra un bilet neobligatoriu, iar comunitatea noastră a primit foarte bine această idee.
Acum, vrem să reluăm această inițiativă pentru că avem multe proiecte noi în care vrem să ne implicăm comunitatea, respectiv și pentru aceștia, biletul neobligatoriu reprezintă un exercițiu de spirit civic foarte bun.”
EDUCATIE
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Raportul Being, ce surprinde imaginea de ansamblu a sănătății mintale a tinerilor din 13 țări, dintre care și România, a fost făcut public. Cercetarea a identificat problemele de sănătate mintală a tinerilor cu vârste cuprinse între 10-24 ani și factorii care influențează sănătatea mintală a acestora.
În contextul îngrijorărilor globale tot mai mari legate de sănătatea mintală a tinerilor, noul raport al Being, intitulat „Mapping Youth Mental Landscapes: Local Insights from 13 Countries”, oferă o analiză a imaginii de ansamblu a sănătății mintale în rândul tinerilor la nivel mondial, dezvăluind principalele provocări și oportunități ce reies din consultările cu tinerii și experții în sănătatea mintală.
De la Columbia la Vietnam, și inclusiv România, raportul oferă o analiză aprofundată a celor mai urgente probleme de sănătate mintală din fiecare țară, factorii care le influențează și strategiile de colaborare și acțiune pentru a le soluționa. În acest context, Being a decis că va aloca peste 48 de milioane de dolari canadieni pentru inovație și sprijin al ecosistemului sănătății mintale în cele 12 țări prioritare.
Nouă factori
Raportul Being a identificat nouă factori principali care influențează sănătatea mentală a tinerilor în 13 țări, incluzând:
● Disfuncționalitatea familiei (prioritară în Columbia, Egipt, Ghana, India, Indonezia, Maroc, Pakistan și Vietnam)
● Alfabetizarea în sănătatea mintală și stigmatizarea (prioritară în Ghana, India, Indonezia, România, Senegal și Tanzania)
● Bullying (prioritar în Egipt, Ghana, România, Indonezia și Vietnam)
● Expunerea tinerilor la violență (prioritară în Columbia, Ecuador, Senegal și Indonezia)
● Presiunea academică (prioritară în Egipt, India, Pakistan și Vietnam)
● Stima de sine (Columbia, Ecuador și Maroc)
● Cyberbullying și utilizarea excesivă a rețelelor de socializare (Maroc, Pakistan și România)
● Abuzul de substanțe (Sierra Leone și Tanzania)
● Sărăcia și șomajul (Senegal și Sierra Leone)
Experți de renume
Being Romania a fost o inițiativă care a reunit o serie de experți de renume, organizații și stakeholderi din domeniul sănătății mintale, cu scopul de a identifica nevoile și oportunitățile specifice tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani.
Cercetarea a fost realizată sub egida Consorțiului Being Romania, condus de Fundația Transylvania College și InIm Institute, iar organizațiile membre sunt Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Asociația de Psihoterapie Pozitivă, Evo Cariera, Federația Tinerilor Clujeni, Global Development și Data Lab.
Din Consorțiul Being Romania fac parte și experții Oana Moșoiu și Alina Cosma, a căror contribuție a fost esențială pentru realizarea cercetării.
Vocea tinerilor
„Being Romania a fost mai mult decât o cercetare.
În spatele datelor se află invitația noastră la o reflecție colectivă a ceea ce definește rolul și impactul sănătății mintale, în dezvoltarea viitorului unei națiuni.
Being Romania a fost și un proiect de advocacy care caută să atragă atenția asupra problemelor legate de sănătatea mintală și să încurajeze implementarea politicilor și serviciilor care oferă sprijin adecvat tinerilor.
Being Romania este, de fapt, vocea tinerilor noștri care militează pentru susținerea sănătății mintale”, susține clujeanca Simona Baciu, manager al Being Romania.
Finanțare de la Guvernul Canadei
Being Romania este susținut de Being, o platformă internațională de sănătate mintală găzduită de Grand Challenges Canada (finanțată parțial de Guvernul Canadei).
Partenerii Being include Fondation Botnar, Departamentul de Sănătate și Asistență Socială din Regatul Unit (prin Institutul Național pentru Health and Care Research – NIHR), Science for Africa Foundation și United for Global Mental Health.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Vin PAȘTILE! Unde se pot SACRIFICA miei? Nicolae Pivariu (DSVSA): În județul Cluj, doar Frata a cerut AUTORIZAȚIE
FOTO. „U” Cluj – Poli Iași, 1-0. „Șepcile roșii” obțin victoria și se depărtează la opt puncte de locurile de baraj
O mașină a luat FOC pe Bdul 1 Decembrie 1918 din Cluj-Napoca. Nimeni nu a fost rănit
VIDEO. Peste 250 de muncitori și 161 de utilaje pe șantierul drumului care leagă A3 de DN1 pe la Tureni. Stadiul lucrărilor
