OPINIE/ Mircea BERTEA – Mai e nevoie de școala tradițională în România?

În realitate, nu este vorba despre o singură întrebare, ci cel puțin despre două, în sensul în care, dac-ar fi să răspundem pozitiv la întrebarea din titlul acestui articol, o a doua întrebare apare cu necesitate: Mai e posibil să revenim la școala de dinaintea pandemiei?

Așadar, între a fi nevoie și a fi posibil, s-ar putea să ne lovim de binecunoscutul ”Mai așteptăm, să vedem ce se întâmplă”, de mioriticul, răbdătorul ”Dac-ar fi să ne întoarcem, atunci…” sau de eternul ”Nu se poate” românesc, transmis de la nu știu care minister al patriei, avându-se în vedere că suntem cu învățământul în epoca ordinelor de ministru comune și a reglementărilor nu de puține ori criticate a doua zi de însuși ministerul care le-a emis, dând vina, desigur, pe o lipsă de comunicare limpede cu celălalt minister. Chestiuni complicate de coaliție și guvernare!

Ce știm cu certitudine

Că suntem încă în stare de alertă la nivel național. Ceea ce înseamnă măsuri sporite de securitate sanitară, reglementări, precauții, restricții, purtarea măștii, distanțare și chiar sancțiuni. Și, desigur, că lupta cu pandemia continuă, în timp ce școlile funcționează pe bază de scenarii decise la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT) ale țării, în funcție de rata incidenței cumulate a cazurilor de Covid-19 la 1000 de locuitori.

Mai știm că școlile din municipiile județului nostru funcționează în majoritate în scenariul roșu, adică sunt în grădinițe și școli, cu prezență fizică, toți preșcolarii și elevii din clasele primare și câte jumătate din efectivele de elevi ale claselor terminale, respectiv ale claselor a VIII-a și a XII-a. Ceilalți online. Situație cum nu se poate mai nefericită pentru aceste clase terminale, cum ar spune dl ministru al Educației, supărat pe ministrul Sănătății pentru aceste înjumătățiri. Mă rog, chiar răul cel mai mic să fie, dar tot rău se numește… O recunoaște și domnul Cîmpeanuu. Prezența față-în-față (chiar înjumătățită) a elevilor din clasele terminale e menită să pregătească organizarea și desfășurarea simulărilor evaluării națioanle pentru elevii claselor a VIII-a și simularea probelor de bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, simulări proiectate să se desfășoare cu prezența fizică a acestor elevi la clasele și școlile lor, în format complet, în partea a II-a a acestei luni, dacă rata incidenței cumulate a cazurilor de Covid-19 la 1000 de locuitori pe localitate va fi sub pragul de 6%.

În rest, fiecare face ce poate și uneori (e drept, mai rar!) și ce vrea, cu deosebire elevii, cărora reglementările ministeriale comune permisive le dau voie să rămână online, în timp ce profesorii lor sunt la școală cu jumătatea planificată de învățăcei sârguincioși și fără frică de Covid. Pandemia și tehnologizarea forțată a școlii care s-a mutat preponderant în online ar putea schimba astfel în viitorul apropiat sistemul de învățământ, obligându-l la flexibilitate și chiar la punerea sub semnul întrebării a necesității ca instituția școlară tradițională să mai fie păstrată în forma cunoscută de noi anterior pandemiei. Cel puțin (și cel mai probabil) pentru învățământul liceal și universitar. Situație anticipată și experimentată deja în Statele Unite, fie din necesități de cercetare educațională, fie din inițiativa privată a unor inventatori sau antreprenori celebri.

Nu e nevoie să fii absolvent de facultate, nici măcar de liceu…

Se cunoaște că încă din secolul al XVIII-lea ce se învăța în marile universități ale lumii și, mai ales, felul în care se preda în acele universități a fost criticat și, nu de puține ori, ironizat de savanți și absolvenți celebri, de la Adam Smith, la Einstein și, mai aproape de noi, de la Steve Jobs, la inventatori și antreprenori celebri. Și viața, cu deosebire tehnologia, le-a dat dreptate.

Un exemplu celebru este cel al lui Elon Musk care, cu câtiva ani înaintea debutului acestei pandemii, a renunțat la școala tradițională, susținând necesitatea unui învățământ orientat pe dezvoltarea aptitudinilor, învățământ experimentat pe copiii săi. Deși e greu de crezut că cititorul nu știe cine este Elon Musk, facem, totuși, precizarea că Musk este unul dintre cei mai prolifici antreprenori din ultimele decenii. Este CEO și CTO la SpaceX, membru în boardul de directori Solar City, fondator la Tesla Motors și arhitect de produs la aceeași companie. Tot el a co-fondat PayPal. Elon Musk este și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri tineri ai lumii, un pionier al celor mai noi și curate tehnologii ale planetei, pregătind si experimentând tehnologia călătoriilor spațiale pe Lună și Marte și zborurile intercontinentale care se estimează că vor dura doar 30 de minute. Este producătorul mașinilor Tesla, mașini care nu poluează și poate cel mai important antreprenor vizionar al lumii noastre.

Cu toate acestea, el este un adversar declarat al învățământului traditional, față de care în ultimul deceniu și-a exprimat în repetate rânduri profunda sa dezamăgire.

Iată câteva dintre opiniile sale: ”Cred că nu ajută la nimic să înveți multe lucruri care ți se predau în școală, pentru că nu le folosești niciodată în viitor, iar copiii sunt bulversați vizavi de motivul pentru care ele sunt trecute în manual.”; ”Nu este nevoie să fi absolvit o facultate, nici măcar un liceu. Dacă cineva termină o universitate bună ar putea fi un indicator al faptului că este capabil de lucruri mărețe, dar nu este neapărat cazul”, adăugând că lumea de azi face o regretabilă confuzie între școală și educație și afirmând cu fermitate că poți să ai succes în viață și fără o diplomă.

Și, iarăși, viața i-a dat dreptate, în sensul că, cel puțin în Statele Unite ale Americii, noul trend este ca marile companii să angajeze şi oameni care nu au studii, dar au abilităţile cerute pentru postul respectiv. Ca dovadă, în octombrie 2018, site-ul de joburi Glassdoor a făcut o listă cu 15 corporaţii care susţin că studiile nu mai reprezintă un criteriu de selecţie la angajare. Printre aceste mari companii se află: Google, Apple, IBM, EY, Penguin Random House, Costco Wholesale, Whole Foods, Hilton, Publix, Starbucks, Nordstrom, Home Depot, Chipotle, Lowe’s și chiar Bank of America!

Și totuși…

Ceea ce nu știe Elon Musk și nu știu nici marile companii la care am făcut referire mai sus este că noi le-am luat-o cu mult înainte, în sensul că și pe timpul erei comuniste, și după 1990, pentru vechea și noua nomenclatură, posturile și funcțiile bine plătite au fost și sunt mult mai prietenoase ca-n State. Contează dosarul și calitatea de membru și nu studiile. Câteodată și diploma. Diplomă care este, totuși, și o inedită sursă de risc. În sensul că, în baza ei, unii sunt catalogați fie analfabeți funcționali, fie sunt cercetați pentru fals și uz de fals.

Dacă mai socotim și consecințele pandemiei, mai că ni se pare legitimă întrebarea: Mai e nevoie de școala tradițională în România?!

Mircea Bertea