OPINIE/ Mircea Bertea – Despre examenele naționale. Cu obiectivitate (I)

Statistic, totul pare în regulă

Tara întreagă este încă în febra examenelor naționale. Evaluarea națională pentru elevii de clasa a VIII-a tocmai și-a anunțat rezultatele finale după rezolvarea celor aproximativ 20.000 de contestații, iar bacalaureatul așteaptă azi cu mari emoții afișarea rezultatelor după corectarea lucrărilor scrise. Statistic, totul pare în regulă. Din ce știm cu certitudine până acum, la evaluarea națională rezultatele sunt sensibil mai bune ca anul trecut, inclusiv pentru elevii claselor maghiare, rata de promovare în rândul acestora fiind de 77,09%, conform afirmațiilor vicepremierului și președintelui UDMR Kelemen Hunor într-o postare video recentă pe Facebook, postare în care acesta susținea și că ”per ansamblu, elevii claselor maghiare au avut performanțe mai bune decât media națională”, medie care este de 76,90% după contestații.

Despre ce promovare vorbim?

Personal, cred că președintele UDMR a greșit calculele, din moment ce, chiar dacă elevii claselor maghiare au susținut evaluarea națională după o curriculă diferențiată la limba și literatura română, notele obținute la această materie de examen în județul Harghita, spre exemplu, pentru aproape jumătate dintre elevii participanți la recenta evaluare națională sunt sub 5, multe dintre ele cu un punctaj între 1,43 și 3,00 (cu 1 punct din oficiu!) și cu o diferență exagerată și aproape neverosimilă între punctajul obținut la matematică și la limba maghiară, 8,50 și 9, spre exemplu, și 2 la limba română (tot spre exemplu). Plus că nu putem vorbi, nu există ”rată de promovare” la evaluarea națională. Ceea ce explică și de ce, de ani buni avem, din păcate, destule licee la care sunt declarați admiși în clasa a IX-a elevi care au avut la evaluarea națională note de 2 și 3 și medii sub 5.

In realitate, evaluarea națională nu e națională

Aș mai adăuga că, deși structura probelor la evaluarea națională pentru elevii absolvenți ai claselor a VIII-a s-a modificat în acest an (în bine!), în sensul apropierii de structura testelor PISA, evaluarea națională de la noi încă nu este evaluare națională în sensul propriu al cuvintelor ”evaluare” și ”națională”, ci o evaluare locală cu subiecte unice la nivel național. Chiar dacă evaluarea lucrărilor dintr-un județ se face încrucișat, în alt județ și de către profesorii acelui județ, evaluarea aceasta nu poate fi considerată la propriu ”națională”. Cel mult regională, deși mai corect ar fi să o numim evaluare interjudețeană a unor lucrări cu subiecte naționale. Faptul acesta explică și de ce au fost și sunt în continuare atât de multe contestații (20.000 în acest an, aproape 17% din candidați) și de ce 60% dintre acestea au fost rezolvate pozitiv. Se pare că onor ministerul uită că nu se predă și nu se evaluează identic în județele țării și că nu au aceeași șansă de reușită elevii ale căror lucrări sunt corectate de profesorii din Cluj, spre exemplu, cu elevii ale căror lucrări le corectează profesori din județele Călărași sau Vaslui. Și viceversa. Este vorba aici nu numai de ceea ce în psihologia socială se numește teoria managementului impresiei și a consecvenței cu sinele în disonanța cognitivă, ci și de pericolul inechității în evaluare, cu efecte negative și cu impact puternic asupra punctajelor obținute (în plus sau în minus) de către elevii din astfel de județe. Afirmația poate fi ușor probată prin analiza comparativă a rezultatelor la evaluarea națională din acest an în atari județe. Dar să rămânem optimiști, situația se va remedia când vor corecta roboții! Și nu mai e mult. Doar o distanță de câțiva ani de școală online și de câteva pandemii.

Gaudeamus igitur. Din nou Clujul pe locul I

Există însă și motive de bucurie și prilej să ne manifestăm patriotismul local! Și în acest an la evaluarea națională un loc întâi categoric l-a obținut județul nostru cu 16 medii de 10 curat. Iată lista mediilor de 10 pe județe: Alba – 5 , Argeș – 6, Arad – 1, București – 14, Bacău – 3, Bihor – 4, Bistrița-Năsăud – 0, Brăila – 1, Botoșani – 0, Brașov – 2, Buzău – 1, Cluj – 16, Călărași – 0, Caraș-Severin – 2, Constanța – 5, Covasna – 0, Dâmbovița – 8, Dolj – 5, Gorj – 0, Galați – 5, Giurgiu – 1, Hunedoara – 0, Harghita – 0, Ilfov – 2 , Ialomița – 0, Iași – 7, Mehedinți – 1, Maramureș – 1, Mureș – , Neamț – 4, Olt – 5, Prahova – 8, Sibiu – 2, Satu Mare – 0, Sălaj – 0, Suceava – 3, Tulcea – 1, Timiș – 9, Teleorman – 1.

Conform acestor date publicate de minister, clasamentul mediilor 10 pe județe, primele 10 locuri, ar arăta astfel:

1. Cluj -16 medii de 10

2. București – 14

3. Timiș – 9

4. Dâmbovița, Prahova – 8

5. Iași – 7

6. Argeș – 6,

7. Alba, Constanța, Dolj, Galați, Olt – 5

8. Bihor, Neamț – 4

9. Bacău, Suceava – 3

10. Brașov, Caraș-Severin, Ilfov Sibiu – 2

Din păcate, este o ierarhie greșită! De ce nu este acesta un clasament real și cum ar trebui să arate un astfel de clasament vom afla în articolul următor. Mai spunem doar că, și într-un clasament real, județul Cluj (cu deosebire municipiul Cluj-Napoca!) își menține întâietatea. Dovadă că strădania elevilor și a profesorilor, eforturile financiare ale părinților și ale comunității locale în acest an greu de pandemie au dat roade.

Mircea Bertea