Connect with us

ECONOMIE

OPINIE. Ioan Lumperdean/ Zece întrebări pentru „domnul” Bitcoin. Ai dezvoltat scheme piramidale? Ce se va întâmpla?

Publicat


În textul precedent despre Bitcoin am îndemnat cititorii să se informeze și să deceleze informațiile și opiniile despre Bitcoin. Și am promis că o să încerc să găsesc și eu răspunsuri la numeroasele interogații pe care le ridică opțiunile și activitățile criptomonetariste. În acest text, mai întâi, prin zece întrebări adresate  „domnului” Bitcoin.

1. Cine ești tu „domnule” Bitcoin?

În primul rând, nu sunt domn și nici nu doresc să fiu. Apelativul de domn/doamnă a apărut ca o formulă elegantă, manierată de adresare care-și are originile în tradiţionalele formule medievale și (pre)moderne, atunci când predomina  societatea rangurilor și titlurilor nobiliare. S-a păstrat și generalizat atunci când pozițiilor sociale, economice și intelectuale erau specifice și eticii moderne. În fapt, era opțiunea între egalitate și respectabilitate!!!

Poate tocmai din lăuntrul acestei opțiuni a apărut și pentru mine răspunsul la provocarea  „domnule” Bitcoint. Dacă plecăm de la această premisă, vă spun că nu sunt domn, ci doar un însemn monetar virtual. Am fost creat de oameni, în 2008, de un anume Satoshi Nakamoto. Nici eu nu știu dacă este vizibil sau invizibil. Sigur este un pseudonim,  dar nu unul tradițional, ci unul virtual, așa cum sunt și eu. Și nu a fost primul sau singurul.

O dată deschisă cutia pandorei monedei virtuale, tentațiile și impulsurile s-au intensificat. Precum în alte situații din istorie au existat unii factori favorizanți, care mi-au asigurat „nașterea” și existența ulterioară.

În 2008-2009, când omenirea a trecut prin turbulențe economice generate de exuberanța irațională (Alan Greenspan) s-a simțit nevoia unor noi/alte abordări economice, monetare și financiare. Printre acestea a fost și deschiderea mai puternică spre criptomonede. Oamenii au generat criza, oamenii m-au generat și pe mine, iar mai apoi peste 1000 de monede virtuale.

De unde s-au inspirat? Din trecutul economic și monetar. În istoria omenirii, de la scoica monedă până la banii electronici, ori de câte ori s-au inventat însemne monetare, oamenii s-au uitat în jurul lor și de acolo au găsit/descoperit/inventat etaloane care să conserve și să transmită valoarea. Care valoare? Valoarea pe care ei o considerau utilă, funcțională și reprezentativă pentru epoca și necesitățile lor. Să ne aducem aminte de obiectele/etaloanele premonetare (argila şi ceramica, dinţii de delfin, carapacea de broască-ţestoasă, uleiul de măsline, dinţii de mistreţ, vitele, porcii, ceaiul, tutunul, sarea, porumbul, grâul, vinul, scoicile, peştele uscat, blănurile etc) care erau în proximitatea oamenilor.

Să ne mai aducem aminte că în vremea lui Adam Smith, poate cel mai mare economist al tuturor timpurilor, scoțienii, deși cunoșteau banii, foloseau ca etaloane de schimb și cuiele!!! De ce cuiele? Pentru că era epoca revoluției industriale, iar cuiele (inventate încă din antichitate) se confecționau mai ușor, mai rapid și cu întrebuințări multiple.

2. Bitcoin: de ce se spune că ești criptomendă?

Pentru că sunt mai puțin vizibil și concret, așa cum sunt și alte criptomonede care „circulă” prin lume și care încearcă să rezolve numeroasele probleme monetare, financiare și comerciale ale zilelor noastre. Numele vine de la cuvintele grecești: κρυπτός kryptós (ascuns) și γράφειν gráfein (a scrie).

Oamenii, căci tot ei au optat și pentru astfel de forme și formule tainice, le-au folosit în scopuri economice, politice și militare. Nu se știe cu exactitate când și unde s-a folosit prima criptare din lume. Se spune, totuși, că primul mare militar și strateg care ar fi folosit tehnicile de criptare a mesajelor a fost Caius Iulius Caesar. Potrivit lui Suetonius (70-126 d.Hr.), această inovație comunicativă a fost folosită și de nepotul lui Caesar, Octavian Augustus, dar și de alții de după el.

În îndelungata istorie secretă a omenirii, multe evenimente au avut și au deznodăminte neînțelese, datorită spionajului și criptării. Desigur, eu, Bitcoinul de astăzi, nu vreau să fiu de neînțeles, nu fac altceva decât ce vor „părinții mei fondatori” și cei care m-au acceptat. În fapt, este o uriașă experiență de încredere.

3. De ce o uriașă experiență de încredere?

Pentru că din cele mai vechi timpuri, existența și experiența monetară s-au aflat sub semnul acesteia.  Încă din antichitate și evul mediu, oamenii își protejau bunurile de valoare, îndeosebi metalele prețioase, prin cedarea acestora în mâinile mânuitorilor de bani, „bancherii”, și  primeau în schimb un înscris special, o chitanță. Totul se baza pe încredere. Fenomenul s-a menținut până în zilele noastre. Inclusiv creditul este o relație bănească bazată pe încredere. De altfel, denumirea de credit vine de la latinescul creditum, care înseamnă a crede, a avea încredere.

Și acum oamenii acceptă banii fiduciari, pe bază de încredere/convenție. Este adevărat, încrederea garantată de un emitent oficial, statal, de o bancă națională. Dar tot garanție/încredere convențională se numește!!! Dacă această încredere era și este pentru mărfuri, bunuri și bani convenționali, de ce nu ar fi și pentru cei virtuali?

4. Ce argumente ai în susținerea spuselor tale?

În toate manualele de economie, de istorie și istorie economică se spune, cu deplin temei, că oamenii sunt rezultatul naturii divine și/sau a mediului natural și social. În uriașul și îndelungatul drum al antropogenezei, oamenii au descoperit economia. La baza acestui drum s-au aflat resursele și nevoile. După ce le-au identificat și creat, oamenii le-au  păstrat și perfecționat. Unele dintre ele. Altele le-au abandonat și uitat.

Unele au fost, din punct de vedere al timpului și utilității (folosinței), perisabile, neregenerabile, nerecuperabile și limitabile. Altele au fost și sunt reutilizabile, regenerabile, transformabile și cu potențialități multiple. Însemnele monetare de ieri și de astăzi se pot încadra în aceste paradigme. Dar și cele de mâine, cum sunt criptomondele. Pentru simplul motiv că și ele sunt în siajul nevoilor umane. Depinde de oameni și de opțiunile lor consumeriste și nonconsumeriste, de tendințele de minimalizare sau maximizare a resurselor oferite de natură și societate. Depinde de negarea sau acceptarea convenționalismului monetar. Și mai depinde de experiența umană, de progresele științifice și tehnice, de preocupările oamenilor pentru și spre o viață mai bună, și de ce să nu spunem de și spre utilitatea imediată, rapidă și cât mai comodă.

Experiența acumulată în dematerializarea monetară, de la mijlocul secolului al XIX-lea până acum, și cu precădere în și prin online-ul monetar accelerat de astăzi este de netăgăduit!!!  Un reputat economist, John Kennet Galbraith (1908-2006), spunea că sistemul economic există datorită interesului oamenilor pentru nevoile, trebuințele și dorinților lor. Acestea au fost și sunt funcționale și prin opțiuni și întrebuințări alternative.  În era/epoca digitală, criptomonedele pot să fie alternative la tradiționalele însemne monetare.

5. Crezi „domnule” Bitcoin că o să fii mai breaz în comparație cu banii fiduciari?

Nu eu hotărăsc aceasta. Numai oamenii pot face aceasta. Dacă le „pică” sau nu le „pică bine” existența și comportamentul meu. Se știe că de-a lungul timpului s-au întâmplat multe acceptări și negări sociale și economice. Când acestea au fost generate și multiplicate de progresele științifice și tehnice, tentațiile au fost uriașe și greu de stăpânit.

Nu prea avem exemple de înfrânare umană după ce omul a descoperit, inventat și inovat ceva în universul natural și social. Exemplul cel mai concludent: armele nucleare și dureroasele experiențe generate de acestea. După ce le-au creat/inventat, oamenii nu s-au abținut să nu le vadă puterea destructivă.  În consecință, cred că și inventarea mea este și va deveni tot mai tentantă și mai brează!!!

6. De ce crezi aceasta?

Față de antecesoarele mele, monedele convenționale, dispun de mai multă mobilitate. Sunt permanent la dispoziția oamenilor, 24 de ore din 24, în orice colț al Lumii. Nu sunt legat de un centru emitent anume. Până la centralizarea statală și apariția băncilor naționale oare nu exista o realitate policentrică emitentă? Au venit monarhii timpului care au dorit să aibă banii la dispoziția și sub controlul lor.

Realitatea economică era alta și fragmentările monetare contraproductive. Așa s-a ajuns la monedele național/statale. Și acest fenomen a fost apanajul oamenilor. Acum, eu, bitcoinul, doresc o unificare monetară globală. Nu s-au exprimat de atâtea ori oamenii pentru o monedă unică globală!!!? Se înfăptuiește rapid și fără costuri uriașe. Cel puțin așa cred, deși în ultima vreme se spune că sunt un mare consumator de energie și risipitor de resurse.

7. Cum poate fi mai „scumpă” o monedă virtuală?

Unii oameni susțin că întregul proces de concepere, dezvoltare și existență monetară virtuală amplifică costurile. Costurile pentru conceperea, conservarea și transmitere virtuală a datelor și informaților. Costurile pentru producerea, întreținerea și mentenanța  echipamentelor IT, pentru programe, resurse umane și pentru multe altele.

Oare pentru banii tradiționali nu sunt costuri? Să ne gândim de la materiile prime (metale și hârtie specială), utilaje și mașini sofisticate, oameni foarte bine pregătiți în activitățile și tehnicile monetare, formule de transport, păstrare și securizare. Dezvoltarea lanțurilor monetare și comerciale, de la producător la utilizator, de la depozitarul bancar  la comerciant și consumator. Peste tot se nasc verigi intermediare și reversive, pentru că banii vin și revin, circulă și se păstrează în seifuri puternic securizate, în bănci și bancomate. Cu toată migrarea spre banii digitali, costurile numerarului tradițional rămân destul de ridicate.

Mai este o mică mare problemă mare, care există de când sunt banii, dar care a devenit mai acută în aceste vremuri pandemice. Mulțimea de microbi, bacterii și viruși pe care banii tradiționali îi poartă de la un om la altul, de la o comunitate la alta, dintr-un teritoriu în altul. În îndelungata istorie a pandemiilor, din antichitate până astăzi, avem foarte multe exemple despre „banii murdari”. La propriu!!! Încercările de contracarare/decontaminare prin „spălarea” chimică și bio-economică a banilor implică costuri!!!

8. De ce crezi că ai o mobilitate sporită?

Este o întrebare bine venită. Și pot să vin cu un răspuns oferit din istoria banilor fiduciari. Am văzut că banii nu au stat și nu stau pe loc sau într-un loc. Cu excepțiile generate de situațiile speciale din viața și activitatea oamenilor.

Chiar și atunci când au fost păstrați, tezaurizați și scriptualizați. Dacă nu ar mai fi mobilitatea sau circulația banilor nu ar mai fi viață economică.

Mă mișc mai ușor pentru că sunt mai suplu, pentru că  nu sunt supravegheat de instituții guvernamentale și bancare naționale și de organisme financiare internaționale. În acestă situație, multe din fenomenele monetare negative, inflație/deflație, depreciere și devalorizare monetară au mai puțină putere asupra mea.

Toate aceste fenomene sunt cunoscute și de utilizatorii programelor criptomonetare. Ei pot însă predictibiliza, repoziționa și redistribui valoarea. În locul ciocnirilor monetare prin transferul de valoare, dintr-o moneda în alta (leu, euro, liră, dolar etc) se poate ajunge la conciliere monetară. Prin aceasta se activizează tranzacțiile comerciale și indirect sistemul de colectare a taxelor și impozitelor. Nu aceasta este, mereu și mereu, marea dorință a decidenților statali?

Mobilitatea sporită mi-o asigur prin multitudinea de rețele și transmisie virtuală. Aici întâlnim numai tranzacția prin nodurile apropiate care transmit valoarea în rețea. Oare cum se pot mișca mai repede însemnele monetare tradiționale? Desigur, tot virtual, deși se mai „merge” și cu sacul, sacoșa, geanta, cu pachetul de bani.

Pericolul „pierderii” intenționate sau întâmplătoare există. Știrile despre astfel de atacuri, à la diligențelor din vestul sălbatic, nu prea mai sunt, dar nici nu au dispărut în totalitate. Transferul banilor fizici este îngreunat și de greutatea intrinsecă a acestora. S-au întrebat oare oamenii cât cântărește un milion de dolari sau de euro? În bancnote de 20 de dolari este de 52 de kilograme, iar în cele de 100 de dolari greutatea este 10 kilograme, în timp ce un milion de euro ajunge numai la 1,6 kilograme.

9. Ai dezvoltat activități/scheme piramidale?

Aș putea spune că astfel de activități au existat și există de când au apărut însemnele monetare. Desigur, este o mare discuție în acest sens. Însă oamenii au optat și optează pentru activități de colectare, redistribuire sau drenarea a banilor. În forme licite și ilicite.

Sistemele de pensii funcționează pe baza colectărilor de la cei activi spre pensionarii și asistații sociali. Desigur, în baza unei legislații existente. Variantele pecuniare piramidale, ilicite, întâlnim în secolul al XVI-lea, în Germania Casa Höchstetter (poate primul Caritas), în SUA prin celebra schemă Ponzi (1920) și mai nou prin activitatea speculativă a lui  Bernard (Bernie) Lawrence Madoff, care timp de 48 de ani a delapidat peste 65 de miliarde de dolari. Totul depinde de ceea ce fac și doresc oamenii. Și în România, pe lângă celebrul Caritas au mai fost SAFI, FNI. Nu puteau să funcționeze fără oameni.

10. Ce crezi că se va întâmpla în viitor?

În viitor, oamenii vor opta și vor stabili dacă este bine sau nu să existe criptomonde. Există căutări și inițiative în acest sens. Este mai mult decât evident că problema nu trebuie evitată.

Se știe că în ianuarie 2020, băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, Suedia, Elveția și țările zonei euro și-au unit forțele pentru stabilirea unei bănci centrale de valută virtuală. Desigur, aceasta este diferită de bitcoin sau alte criptomonde, care sunt controlate de companii private. În schimb, în Suedia a apărut coroana electronică e-krona, aflată sub controlul băncii centrale a Suediei, pentru evitarea speculațiile monetare. Poate nu este întâmplător, dacă ne gândim că în 1668 a luat ființă Banca Regală a Suediei, considerată prima bancă centrală din lume.

Să ne mai gândim că în Japonia se dorește să se introducă Gitcoinul, că  Singapore vrea să experimenteze o monedă virtuală interbancară asiatică.

În România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma de curând că România este o țară liberă, iar monedele virtuale nu pot fi oprite. Populația trebuie să fie atentă la potențialele riscuri și volatilități!!!

P.S. Într-un text viitor o să încerc să surprind unele din aceste riscuri și volatilități.

Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

APEL al HoReCa: Autoritățile să ia măsuri ACUM. De acestea depinde soarta a zeci de mii de clujeni

Publicat

Reprezentanții HoReCa și ai organizatorilor de evenimente au cerut autorităților să ia măsuri urgente pentru redeschiderea industriei care a fost cel mai puternic afectată de pandemie.

Reprezentanții uneia dintre cele mai importante industrii din județul Cluj s-au unit într-o asociație patronală pentru a trage un semnal de alarmă la adresa guvernanților că a venit momentul să fie luate măsuri pertinente.
Din punctul lor de vedere, multe dintre restricții și limitări sunt luate în mod subiectiv, fără bază științifică, fără rezultate la nivelul incidenței COVID-19, iar în tot acest timp afacerile mor, iar angajații trec prin adevărate drame.

Reprezenți ai hotelurilor și ai lanțurilor de cafenele și restaurante au spus luni, la Cluj, că este imperios necesar ca măsurile de sprijin pentru industrie să fie luate de urgență.

„Cerem elaborarea unui set de măsuri care să nu restricționeze HoReCa. Dacă nu suntem sprijiniți, statul pierde unul din cei mai importanți contributori la bugetele locale”, a declarat Roxana Ghiran Marc, reprezentant HoReCa.

De asemenea, ea a cerut sprijin pentru vaccinarea cu prioritate a angajaților din acest sector.

„Vrem să contribuim la buget fără să fim un factor de risc”

La rândul său, Dan Isai, care deține afaceri în domeniul alimentației a cerut ca granturile oferite de stat să vină „azi și nu mâine”. „Ceea ce cerem este să ne lase să lucrăm, altfel nu mai avem ce construi”.

”Restaurantele nu sunt țap ispășitor. Vrem să lucrăm cu medicii, suntem de acord cu deciziile care se iau, dar până acum nu s-au produs rezultate. Trebuie să fim și noi consultați pentru că putem oferi niște opinii mai fundamentate”, a declarat Dan Isai, vicepreședintele asociației.

Și Marcelus Suciu, patron al mai multor restaurante din Cluj, a subliniat că autoritățile trebuie să ia măsuri urgente.

„Avem nevoie de oameni care să intre în dialog deschis cu noi, pentru că decid soarta a zeci de mii de clujeni. Nu e un mesaj al disperării, e un mesaj al dorinței reale de a contribui la buget fără să creăm niciun factor de risc”, a spus acesta.

Marcelus Suciu a dorit să puncteze însă și dramele prin care trec angajații sectorului.

”Sunt 25.000 de clujeni implicați activ în industrie. Dacă nu se iau măsuri pertinente, imediate, riscăm să vedem în timp cabinete de avocat și de psiholog aglomerate, divorțuri. Se spune fals că avem de ales între o HoReCa funcțională și viața. Dar credem că putem avea o HoReCa responsabilă, fără să răspândim virusul. Dar între o industrie funcțională 30% și închidere este diferența între viață și moarte”.

Numărul angajaților din HoReCa s-a redus la jumătate de la începutul pandemiei

Marcelus Suciu a prezentat câteva din măsurile concrete care s-ar putea lua pentru a nu închide acest sector, ci pentru a-l transforma mai degrabă într-unul responsabil, chiar dacă funcționează la 30% capacitate.

  • Să fie decuplați de la rata de 3 la mie, pentru că nu există studii obiective care să ateste această cifră magică.
  • Restricția de închidere la ora 18:00. Se comprimă toate activitățile, se aglomerează peste tot, iar măsura nu face sens financiar și social.
  • Să existe un reprezentant al asociației în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj pentru o mai bună consultar
  • Să fie redus cu până la 50% impozitul pentru clădiri, pentru că sunt locații fără terase, unde activitatea este zero, dar tot se plătesc impozite mari.

Ștefan Gadola, patron de restaurante, consideră că asociația s-ar putea implica și pe partea de consiliere a autorităților cu privire la controalele care se fac, întrucât de multe ori e nevoie ca un angajat să stea doar de vorbă cu instituțiile publice.

Din organizație fac parte și organizatorii de evenimente precum UNTOLD, dar și hotelierii, care au anunțat că funcționează la capacitatea din anul 2004.

Conferința Organizației Patronale HORECA Cluj poate fi urmărită AICI.

Foto: cluj24.ro

 

Citește mai departe

ECONOMIE

LIVE VIDEO/ Conferință de presă. Problemele HoReCa la Cluj

Publicat

La această oră se desfășoară o conferință de presă a reprezentanților HoReCa și ai organizatorilor de evenimente culturale din Cluj.

Aceștia îți expun problemele cu care se confruntă și cer ajutor pentru a putea redeschide afacerile.

Dan Isai – Trebuie luate măsuri, altfel nu mai avem de ce să le luăm.

– Înainte de pandemie erau 190.000 de angajați direct și alți peste 100.000 în industrii conxe.

– 5 milioane de euro la toate companiile era cifra de afaceri

– Acum, numărul de angajați s-a redus aproape la jumătate

– Trebuie luate măsuri pentru angajați, pentru furnizori, pentru școlarizarea chelnerilor

– Guvernul a venit acum 8 luni de zile cu granturile, și cu părere de rău, undeva la 7-8% din grantul 2 s-a plătit către companii, ceea ce este foarte puțin.

– Ceea ce cerem este să ne lase să lucrăm, și cu granturile să vină azi și nu mâine.

– Ne trebuie predectibilitate, altfel nu avem ce construi pe termen scurt

Roxana Ghiran Marc – reprezentant HoReCa

– turismul este sectorul cel mai grav afectat de pandemie

– în 2020, numărul de sosiri din județul Cluj a scăzut cu 62% față de 2019, numărul de înnoptări a scăzut cu 65%

– acum suntem la 15,38%. Sunt cifre triste si reprezintă stadiul turismului la nivelul anului 2004

– Clujul nu este o destinație de vacanță. Nu suntem nici pe litoral, nici stațiune de schi, ci o destinație de business, de evenimente culturale și destinația perfectă pentru competiții sportive

– dacă toate aceste evenimente sunt restricționate, interzise, ne scade domeniul de activitate

– sectorul nostru a oferit peste 30.000 de locuri de muncă, dar am pierdut

– cerem elaborarea unui set de măsuri care să nu restricționeze HoReCa. Dacă nu suntem sprijiniți, statul pierde unul din cei mai importanți contributori la bugetele locale

– cerem vaccinare cu prioritate a angajaților din sectorul HoReCa

Marcelus Suciu

– să spui că avem de ales între a ține HoReCa funcțională și a limita transmiterea virusului, e fals. Eu cred că putem funcționa în limita a 30%. Nu există niciun studiu care să ateste că o HoReCa responsabilă duce la răspândirea virusului

– autoritățile trebuie să ia măsuri urgente, avem nevoie de oameni care să intre în dialog deschis cu noi, pentru că decid soarta a zeci de mii de clujeni

– nu e un mesaj al disperării, e un mesaj al dorinței reale de a contribui la buget fără să creăm niciun factor de risc.

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO/ Brânza de ȚAGA, o delicatesă ținută într-o grotă de 125 de m. Ce părere are ministrul Agriculturii

Publicat

De

Ministrul Agriculturii, clujeanul Adrian Oros, a efectuat o vizită de lucru la fabrica de brânzeturi Transilvania din comuna Ţaga, județul Cluj, în vederea identificării unor produse care pot fi încadrate și promovate pe schemele de calitate naționale și europene.
Povestea acestei brânze ne duce în vremuri îndepărtate, acum câteva sute de ani, când ciobanii nobilului Schilling au furat o parte din caşul de oaie al acestuia și l-au ascuns într-o grotă din apropiere. Nobilul a găsit brânza în grotă dupa câteva săptămâni şi a gustat-o pentru a vedea dacă mai poate fi mâncată. Acesta a fost surprins pentru că în tot acest timp brânza a fost acoperită cu mucegai, făcând-o moale la mijloc, cu un miros puternic și un gust picant și aromat, fiind mult mai gustoasă decât cea inițială. Astfel, producția ulterioară de brânză a fost mutată în grotă și aşa a început istoria acestor produse alimentare minunate”, a spus Oros.
Potrivit acestuia, specificul acestor brânzeturi este conferit de calitatea laptelui materie primă, dar și de condițiile speciale în care se face maturarea acestora.

Bacteria prezentă în grotă

Grota are astăzi o lungime de 125 metri și o lățime de cinci metri, temperatură constantă de 14ºC, umiditatea de 93% și cel mai important aici este prezentă bacteriei Brevibacterium Linens, care conferă produsului caracteristici specifice de textură, aromă și culoare.
”La începuturi, brânzeturile de Țaga au fost obținute doar din lapte de oaie. În prezent, aceasta este produsă din lapte de vacă pasteurizat, materia primă utilizată, fiind lapte de la văcuțele fermierilor care sunt membri ai Cooperativei Agricole Someș Arieș”, a mai spus ministrul.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale acordă sprijin pentru promovarea produselor înregistrate pe scheme de calitate, prin măsurile cuprinse în PNDR (Măsura 3.1 și 3.2. ).

Citește mai departe

ACTUALITATE

Forbes: Produsele asociate cu pandemia de coroanvirus au creat peste 40 de miliardari

Publicat

Numărul de miliardari la nivel global a crescut cu 493 în ultimul an, 40 dintre aceştia obţinându-şi averea datorită produselor asociate cu pandemia de coronavirus, scrie Deutsche Welle, conform celui mai recent clasament Forbes.

CEO-ul Amazon Jeff Bezos a reuşit şi anul acesta să îşi apare titlul de cel mai bogat om din lume, în ciuda faptului că a fost depăşit pentru scurt timp de şeful Tesla Elon Musk, se arată într-un material publicat de Business Magazin.

În prezent, există 2.775 de persoane a căror avere depăşeşte un miliard de dolari (840 de milioane de euro)

Majoritatea noilor miliardari au venit din China, 205 mai exact, însă Statele Unite rămân în continuare ţara cu cel mai mare număr de miliardari din lume.

Cinci dintre noii miliardari ai Chinei şi-au strâns averea prin intermediul produselor de vaping: cofondatorii Smoore International, Chen Zhiping şi Xiong Shaoming, şi cofondatorii RLX Technology, David Jiang, Wen Tilong şi Kane Wang, CEO-ul companiei.

Potrivit Forbes, cei cinci înregistrează fiecare o avere mai mare decât cea a CEO-ului Apple Tim Cook, care a devenit miliardar anul trecut, cu o avere de 1,3 miliarde de dolari.

Între timp, Ugur Şahin a ajuns să valoreze peste 4 miliarde de dolari. Şahin este cofondatorul şi CEO-ul BioNTech, firma care a dezvoltat vaccinul anti-coronavirus în parteneriat cu americanii de la Pfizer.

Printre noile nume incluse în topul Forbes se găseşte şi Sergio Stevanto, preşedinte emerit al Stevanto Group, care va produce 100 de milioane de flacoane de sticlă pentru vaccinurile anti-COVID-19. Stevanto are o avere de circa 1,9 miliarde de dolari. Totodată, CEO-ul Moderna Stéphane a ajuns la o avere netă de aproxiamtiv 4,3 miliarde de dolari.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate