Connect with us

CULTURA

OPINIE. Ioan Lumperdean: În fascinanta lume a clujeanului din șier

Publicat


Cred că nu este locuitor sau vizitator al Clujului care să nu știe de statuia lui Matia Corvinul din centrul orașului. Este „omul din fier, cu un cal din fier” (a se citi șier, în buna tradiție ardelenească). Era o frumoasă glumă cu țăranul neștiutor în ale Clujului, îndrumat de cumnatul lui să meargă și să se întoarcă „pe lângă un om și un cal din șier”. Aurel Șorobetea a inclus-o în emoționata sa confesiune clujeană Privire de pe Cetățuie (1978). Omul din fier este Matia Corvin din ilustra familie a Hundoreștilor. Despre această familie, academicianul Ioan Aurel Pop a scris mai multe texte. Le-a revăzut și întregit cu noi informații și analize incitante în lucrarea: „Hunedoreștii. O familie europeană”

Fascinatul și eternul ev mediu

Deși suntem în epoca  digitalizării și (după unii) postmodernizării, încă se mai scrie despre evul mediu. Oamenii veacului de mijloc sunt prezenți cu noi și printre noi prin lucrările mai vechi sau mai noi, precum cele semnate de Johan Huizinga (Amurgul evului mediu), Jacques Le Goff (Imaginarul medieval, Omul medieval, Pentru un alt ev mediu), Jacques Verger (Universitățile în Evul Mediu), Ovidiu Mureșan (Introducere în istorie medie universală), Georges Minois (Istoria Evului Mediu. O mie de ani de splendoare și ticăloșie)  și mulți alții.

În spațiul culturii românești rămân de referință lucrările semnate Nicolae Iorga, Gh. Brătianu, de P.P. Panaitescu, David Prodan, Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu, Nicolae Edroiu, Francisc Pall, Mihail Dan și  Camil Mureșan. Ultimii trei s-au ocupat și de viața și faptele lui Iancu de Hunedoara.

Ioan Aurel Pop a avut o aplecare specială spre lumea și problematica Evului de Mijloc. A fost și este convins că evul mediu, european și românesc, nu a fost atât de întunecat precum l-au prezentat reprezentanții Renașterii și Umanismului și cum, incorect, s-au exploatat multă vreme părțile umbrite ale acestuia. Nu a fost cucerit nici de viziunile cavalerești și romantice.

Între spațiul românesc și cel european a găsit punți de legătură, punctuale și  de lungă durată, din antichitate până în zilele noastre. Faptele, fenomenele, instituțiile și cuvintele au fost investigate de istoric printr-o operă consistentă și de largă respirație științifică. Instituțiile medievale românești, solidaritățile identitare medievale și resorturile națiunilor (pre)moderne au întregit tabloul spre și pentru medievistica universală și românească.

Hunedoreștii înainte și după dania regală din 1409

Istoria se clădește pe faptele oamenilor. Prin și pentru faptele lor, Hunedoreștii au fost recunoscuți în comunitățile în care au viețuit și au fost confirmați prin acte regale de înnobilare și danie, cum a fost și cel din 1409, când au primit domeniul Hunedoarei. Numele familie s-a legat definitv de acesta, pentru că cel al Corvinului și/sau al Corvinilor a rămas învăluit în crezul legendar, al Corbului, inițiat de clujeanul din şier.

Între legendă și adevăr, istoria Hunedoreștilor este indisolubil legată de istoria Transilvaniei, a Moldovei și Țării Românești, dar și de cea a Ungariei și a Europei. Așa cum ne înfățișează academicianul Ioan Aurel Pop, într-o perioadă relativ scurtă, nobilii ridicați din cnezimea românească a Hațegului au ajuns la înalte demnități voievodale, princiare și regale.

Crezul și faptele Hunedoreștilor

Deși scurtă, istoria familiei și a epocii în care au trăit Hunedoreștii sunt marcate de fapte politice și militare, economice și sociale, culturale și ecleziastice. Crezul lor era slujirea creștinătății și a oamenilor peste și pentru care au domnit. Fresca reconstituită de Ioan Aurel Pop este densă și plină de date și informații, de și despre ceea ce s-a întâmplat în secolul al XV-lea în această parte a Europei.

Prezentarea campaniilor și victoriilor militare ale lui Iancu de Hunedoara la Sântimbru, pe Ialomița, la Varna și Belgrad ne oferă imaginea unei societății medievale conștiente de rolul istoric în apărarea creștinătății și a civilizație europene.  În aceeași cheie trebuie văzute și faptele fiului său, Matia Corvinul, chiar dacă în unele momente ale domniei sale acestea nu se încadrează în scara noastră de valori. Prin prisma timpului medieval, trebuie să vedem relațiile acestuia cu Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, dar și cu concitadinii clujeni. Este limpede că prin crezul și faptele lor, Iancu de Hunedoara și Matia Corvinul au fost europeni.

Relațiile cu centrele de putere ale timpului, reconstituite de academicianul Ioan Aurel Pop, pe baza a numeroaselor documente și lucrări științifice, aduc mai aproape de noi Europa și europenitatea. Este limpede că prin sistemul vaselor comunicante de atunci, fapte politice și militare, drumuri, activități meșteșugărești și comerciale, scrieri, opere de artă și activități culturale, solii și misiuni diplomatice, elita, dar și unii dintre locuitorii acestei părți a Europei au conștientizat locul și rolul lor în istorie. Altfel nu ar fi fost cruciada târzie și Iancu de Hunedoara nu ar fi fost numit de papa Calix al III-lea ( 1455-1458) „cel mai puternic atlet al lui Hristos”, iar pe piatra mormântului său de la Alba Iulia nu s-ar fi scris: „S-a stins lumina lumii…”.

În același timp, fiul său, Matia Corvinul, nu ar fi putut să ajungă rege al Ungariei și din această poziție să apere moștenirea gloriosului său părinte și să desfășoare o susținută activitate economică și culturală. Documentele publicate în volum ne înfățișează, fără putință de tăgadă, faptele mărețe ale celor doi, tată și fiu, din vechea familie cu obârșii cneziale și voievodale românești.

Moștenirea Hunedoreștilor

Lectura lucrării profesorului Ioan Aurel Pop te duce inevitabil la interogații și introspecții. La unele din acestea, poate la cele mai multe sau la cele mai importante, răspunsurile le găsim prin profunzimea și frumusețea textului. Este mai mult decât limpede că în momente de mare provocare istorică, au existat, și în această parte a Europei, lideri politici și militari, cu deschidere și aplecare spre ceea ce numim astăzi reziliență, adică abilitate și deschidere rapidă la situații potrivnice, pentru a le face mai îngăduitoare pentru și cu oamenii.

Astfel, moștenirea Hunedoreștilor a trecut din generație în generație, prin fapte care au configurat națiunea medievală și modernă, dar și geografia politică și statală sud-est și centrală europeană.  Se mai poate spune, chiar cu riscul unor acuzații contrafacutale, că ocuparea Belgradului de către Imperiul Otoman ar fi fost mult mai devreme de anul 1521, după cum înfrângerea de la Mohacs  și transformarea Ungariei centrale în pașalâc au fost amânate de Imperiul otoman datorită „stegarului luptei antiotomane” (Mihail P. Dan).

Dincolo de acestea, moștenirea Hunedoreștilor se găsește în marea istorie europeană. De multe ori, mulți contemporani, mai mult sau mai puțin avizați, ne plasează la periferia istoriei sau în zona istoriei mărunte. Sintagma lui Nicolae Iorga „istoria țării prin cei mici” este văzută nu prin ceea ce a vrut să exprime marele istoric, adică a mulțimilor anonime, ci prin fapte și evenimente, după unii mai puțin relevante și reprezentative. Multe dintre faptele Hunedoreștilor au fost și rămân fapte mari!!!

Consistență și erudiție

Cartea președintelui Academie Române, Ioan Aurel Pop, „Hunedoreștii. O familie europeană”, este o carte mare. La propriu și la figurat. Are peste 430 de pagini. Este densă prin discurs și prin bibliografie. A consultat mii de documente, edite și inedite (cele mai multe în latina medievală), multe lucrări  generale și speciale. Are peste 1.150 de note intrapaginale. Deși destinată specialiștilor, lucrarea poate fi citită și de publicul larg, iubitor de istorie.

Cuvinte simple, la prima vedere, dar încărcate prin profunzimea mesajelor, fac textul incitat și atrăgător. Ilustrațiile desprinse din universul imaginilor medievale, păstrate/transmise până la noi, completează textul lucrării.

În fapt, avem de-a face cu un demers plin de substanță și de erudiție. În ultima vreme, astfel de întreprinderi științifice sunt rare. Lucrările mici, ca dimensiune și text, fac veacul veacului în cercetarea istorică. Se argumentează cu esențializarea esenței. Însă extragerea esenței nu poate fi  făcută prin abordări pasagere, mai mult sau mai puțin relevante. Cărțile sunt concurate astăzi de mijloace comunicative mai suple și mai ușor accesibile. Nici nu se poate altfel în era digitalizării. Dar acestea nu pot să înlocuiască substanța, profunzimea, perenitatea.

Activitatea academicianului profesor universitar doctor Ioan Aurel Pop poate fi negată numai de competitori performanți și de largă recunoaștere academică și publică. Numai atunci când din seva ostenelilor științifice o să vedem autori cu lucrări precum cea despre familia Hunedoreștilor putem să fim mai vocali și mai contestatari. E bine să reflecteze mai ales cei care l-au persiflat, dar și de cei la care nu găsești altceva decât „cuvinte goale ce din coadă au să sune”!!!

Știu, o să vină unii să spună că ceea ce a scris profesorul Ioan Aurel Pop nu mai are importanță astăzi. Că istoria familiei „omului din fier, cu un cal din fier” nu mai „se portivește” zilelor noastre. Poate așa este. Însă, o societate care-și stabilește reperele numai prin minusculități firave și irelevante nu poate să răspundă marilor provocări alte prezentului și viitorului.  Seriozitatea și soliditatea cercetării este de necontestat. Și nu acum, prin lucrarea despre familia Hunedoreștilor, ci prin întreaga sa operă. Dacă Nicolae Iorga, de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani, a fost numit de Ioan Aurel Pop „cel mai mare istoric din toate timpurile”, atunci și istoricul care a formulat această sintagmă poate fi considerat „cel mai mare istoric român în viață”!!!

Numai prin recunoașterea valorilor o să depășim derizoriul și  facilul. Atunci, clujeanul din șier poate să rămână reper pentru călătorul nepriceput în tainele mobilității și explorării umane.   

Prof. univ. dr Ioan Lumperdean


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Scriitorul Ovidiu Pecican, noul director al revistei de cultură ”Steaua”

Publicat

De

Scriitorul Ovidiu Pecican, colaborator al Cluj24, este noul director al revistei de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca.
Pecican mai conduce două reviste culturale private, „La Mongolu” și „Avalon”.
Acesta este profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Steaua, denumită pe larg „Steaua literară, artistică și culturală”, este o revistă de literatură, cultură și spiritualitate românească din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

Clujeni de 5 stele

NUMELE a trei instituţii MEDICALE clujene. Trei PERSONALITĂŢI. O pagină. 45 de ani de la moartea lui Octavian Fodor

Publicat

Să ne amintim de unde vin numele spitalelor clujene. La 45 de ani de la moartea lui Octavian Fodor, trei personalităţi medicale reunite pe o pagină şi care dau numele pentru trei unităţi: Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Octavian Fodor”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”.

În imagine este o lucrare a lui Octavian Fodor din anul 1946, când era asistent, cu dedicaţie pentru Leon Daniello, ambii activând atunci la Clinica Medicală I, condusă de Iuliu Haţieganu (arhiva Cluj24).

Octavian Fodor

(17 octombrie 1913, 8 iunie 1976) medic, membru titular al Academiei Române, profesor universitar emerit (1969) „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”, decorat cu Ordinul Meritul Sanitar clasa I „pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră” (1970).

Leon Daniello

(2 octombrie 1898, 27 martie 1970), medic, membru corespondent al Academiei Române, descendent al unei vechi familii grănicerești, cu numele strămoșesc Dănilă. A lucrat la Spitalul „Wilhelmin” din Viena, la clinicile conduse de Ernst von Romberg și E. Sauerbruch din München, la Spitalul „Charité” și la Institutul „Pasteur” din Paris. S-a ocupat de organizarea, la Cluj, a profilaxiei antituberculoase la studenți, împreună cu dr. Iuliu Hațieganu, înființând, în 1926, primul dispensar studențesc din România și unul dintre primele din Europa. În 1928 a înființat primul dispensar TBC pentru populație, din Cluj.

Iuliu Hațieganu

(14 aprilie 1885, 4 septembrie 1959), medic internist recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă. A pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în toamna lui 1919.

(MaAv)

Citește mai departe

CULTURA

Începe Cluj Folk Fest. Cântă Emeric Imre, Fără Zahăr sau Cosmin Vaman&Spam 

Publicat

,,Acum sunt mai pustiu ca totdeauna/De când mă simt tot mai bogat de tine..”, recunoști aceste versuri? Weekend-ul acesta le poți asculta îndeaproape la Cluj Folk Fest. Ediția de anul acesta debutează de astăzi, 18 iunie până pe 20 iunie, pe scena sălii spectacole „Dumitru Fărcaș” a Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca.

Clujenii care vor veni în acest weekend la festival vor avea ocazia să îi asculte live, pe Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Emeric Imre, Magda Pușkaș, Dinu Olărașu, Daniel Iancu, Marius Bațu, Adrian Ivanițchi, Ducu Bertzi, Cristi Dumitrașcu, Florin Săsărman, Cosmin Vaman&SPAM, OCRU, Fără Zahăr și Țapinarii.

Accesul la eveniment începe de la ora 17.00, iar concertul începe la 18.30 cu respectarea tuturor normelor de protecție sanitară. Rugămintea organizatorilor este ca publicul să vină din timp la Casa de Cultură a Studenților pentru a se evita aglomerația.

Bilete și abonamentele, în număr limitat, pot fi achiziționate de pe site-ul de ticketing Ambilet.ro

Dana Coțovanu

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

TIFF2021/ Proiecții simultane în 20 de localități a filmului de deschidere, la 20 de ani de festival

Publicat

De

Organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță că deschiderea aniversară a celei de-a 20-a ediții va beneficia de proiecții simultane în 20 de localități din țară, în data de 23 iulie.

”Vineri, 23 iulie, de la ora 21, comedia spaniolă <<Dineu cu vecinii de sus>> va avea parte de o proiecție specială în Piața Unirii din Cluj-Napoca și se va vedea, în paralel, pe marile scene din Alba Iulia, Arad, Bistrița, Borșa, Brașov, Criț (județul Brașov), Florești (județul Cluj), Iași, Lugoj, Miercurea Ciuc, Morău (județul Cluj), Oradea, Salonta, Satu Mare, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighet, Târgu Mureș și Toplița”, a declarat președintele TIFF, Tudor Giurgiu.

”Dineu cu vecinii de sus” este o comedie prezentată în parteneriat u Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian.

TIFF va avea loc în perioada 23 iulie – 1 august.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate