În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Apelul în procesul pliantelor false răspândite de PNL s-a încheiat, anunță reprezentanții USR.

Procesul a privit distribuirea, de către doi membri PNL, de pliante cu însemnele Alianței USR PLUS.

Procesul “pliantelor false”. PNL trebuie să plătească daune și să prezinte scuze publice USR Cluj. Decizia este executorie

După apel, decizia instanței este fără echivoc.

Astfel, s-a menținut soluția următoare: “Instanța obligă în solidar pârâţii la publicarea într-un cotidian de răspândire naţională timp de 1 zi, pe cheltuiala acestora, a prezentei hotărâri la rămânerea definitivă, precum şi a unui comunicat de presă prin intermediul căruia pârâţii să prezinte scuze publice pentru încălcarea drepturilor mai sus indicate”.

De asemenea, PNL trebuie să achite daune morale și cheltuielile de judecată.

“PNL a încălcat legea”

Acum 5 ani Cristian Ciuta, liderul Tineretului Național Liberal (TNL) Cluj și un alt membru PNL, Alexandru Piticar, au fost prinși în timp ce distribuiau pliante false cu însemnele Alianței USR PLUS în timpul orelor de serviciu.

“Liderii PNL Cluj, în frunte cu Daniel Buda, președintele PNL Cluj, au declarat atunci că cei doi au fost sancționați cu excluderea din partid.

Cinci mai târziu, nu numai că nu au fost excluși, dar Alexandru Piticar e referent în Primăria Cluj-Napoca, iar Cristian Ciuta își va prelua curând al doilea mandat consilier județean PNL.

Deja este dincolo de orice îndoială că PNL a încălcat legea ca organizație și, mai mult, de ani buni de zile răsplătește participanții la această ilegalitate cu funcții și bani din buzunarul cetățenilor” , arată reprezentanții USR Cluj.

USR cere excluderea din PNL a lui Alexandru Piticar și a lui Cristian Ciuta

USR solicită expres PNL să își achite voluntar obligațiile și să prezinte scuzele publice la care a fost obligat judiciar.

De asemenea, USR cere excluderea din PNL, pe bune de această dată, a lui Alexandru Piticar și a lui Cristian Ciuta, precum și demisia lui Daniel Buda din funcția de președinte al PNL Cluj, cel care a girat și nepedepsit nici până astăzi încălcarea legii.

“Pentru PNL nu mai înseamnă mare lucru concepte precum onoare, legalitate și onestitate și singurele lucruri ce contează sunt funcțiile la care speră după alegeri, care vor hrăni familiile, clientela și apropiații lor. De acum înainte, este momentul ca cetățenii să spună un NU hotărât acestui sistem și să oprească risipa, batjocura și ilegalitățile,” a transmis Oana Murariu (foto), președinta USR Cluj.

Cluj-Napoca este un oraș mai scump decât Bucureștiul. Situația se repetă și în alte state în care există orașe mai scumpe decât capitalele. Anvers, Tel Aviv, Munchen, Milano și Barcelona, sunt câteva dintre ele, se arată în Deloitte Property Index.

Conform HotNews, care a analizat prețurile pe metru pătrat construit și salariile din țările europene, România nu e o țară scumpă, deși există mari diferențe între prețurile din diferitele orașe.

Clujul, mai SCUMP decât Bucureștiul. Câte SALARII te costă un apartament de două camere într-un oraș din Europa

În nici măcar unul dintre cele 69 de orașe europene luate în considerare în sondajul Deloitte, nu s-a înregistrat un preț mediu de tranzacție mai mic decât 1.000 EUR pe metru pătrat.

Prețurile cele mai mici pe metru pătrat au fost înregistrate în Patra (1.203 EUR/mp; Grecia), Niš (1.373 EUR/mp; Serbia), Brașov (1.618 EUR/mp; România), Győr (1.621 EUR/mp; Ungaria), și Banja Luka (1.622 EUR/mp; Bosnia și Herţegovina).

În România ai nevoie să lucrezi în medie 82 de luni pentru un apartament cu două camere de 55 mp. Adică sub 7 ani. În Portugalia sau Elveția ai nevoie de peste 13 ani.

Mulți români care caută să-și cumpere un apartament ezită își pună în aplicare planul de achiziție, așteptând fie scăderi ale dobânzilor la creditele bancare, fie o scădere a pieței imobiliare care să ducă la ieftinirea locuințelor.

Piaţa finanţărilor ipotecare noi în lei a crescut în prima jumătate a anului, potrivit datelor Băncii Naționale, dar bună parte din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare.

„Ca idee, Bucureștiul e pe la 6,5 ani. Clujul pe la 11 ani… Înainte de criza din 2008, de acea prăbușire a prețurilor la imobiliare, eram undeva la 22-23 de ani. Ca să vă faceți așa o idee față de alte țări, cred că prin China îți ia vreo 40 de ani să-ți iei o casă, iar Centrul Europei e pe la 14 ani de muncă necesari pentru a achiziționa o locuință. Deci, la noi încă par destul de ieftine”, explică Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

„În Cluj, (…) sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe”

El mai precizează că în România, prețurile la imobiliare au crescut mai lent, iar salariile au crescut mult mai rapid. „Și din această perspectivă, dacă ne uităm la prețul locuințelor, putem considera că la noi încă sunt ieftine”.

În ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe.

Acestea sunt concluziile unui capitol din Raportul de Stabilitate publicat de Banca Națională, care arată cum se poziționează România pe piața imobiliară comparativ cu țările din jur.

Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR.

În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.

Preturile/ mp în cateva orașe din Europa

Probleme persistente pe piața imobiliară rezidențială din România sunt reprezentate de disparitățile în plan regional în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Aceste probleme urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor.

Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București. Încă aproximativ 28 la sută din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.

În București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate, arată Banca Centrală, potrivit unui raport al BNR.

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător

Cel mai redus număr al tranzacțiilor se constată în județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj (sub 0,6 la sută din numărul tranzacțiilor au loc în fiecare dintre aceste județe). O proporție importantă din tranzacțiile de unități individuale sunt finanțate prin credit bancar (circa 38 la sută).

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător și includ: taxa de timbru, taxele notariale și taxa de înregistrare și între 3 la sută și 6 la sută pentru vânzător.

Cele mai mari costuri de tranzacționare sunt înregistrate în Franța, Malta sau Belgia, însă în Bulgaria, Cehia sau Polonia costurile de tranzacționare a bunurilor imobiliare sunt inferioare celor consemnate în România.

Judecătorii CCR au respins, luni, contestația depusă de Diana Șoșoacă.

Aceasta a contestat decizia de neînregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale.

Contestația depusă de Diana Șoșoacă la CCR a fost respinsă. NU poate candida la prezidențiale

Judecătorii de la Curtea Constituțională a României au respins contestația depusă de Diana Șoșoacă cu unanimitate de voturi.

“În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, (…) cu unanimitate de voturi a respins contestația formulată de doamna Iovanovici – Șoșoacă Diana împotriva neînregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile
pentru Președintele României din anul 2024”, se arată într-un comunicat de presă.

Judecătorii CCR au respins şi sesizările privind candidaturile Elenei Lasconi şi lui Marcel Ciolacu, dar și mai multe contestaţii ale unor candidaţi care au reclamat că BEC le-a fost respins dosarul de candidatură.

Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins și a doua candidatură depusă de europarlamentar.

Decizia de duminică a fost atacată la CCR.

Primul dosar de candidatură a fost respins sâmbătă de judecătorii CCR.

Foto: Arhivă

Primarul Clujului, Emil Boc, care este și președintele Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor, se opune unei politici de coeziune centralizată la nivelul UE, susținând că nu trebuie să fie adus ”spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei”.

Emil Boc a declarat, luni, la Bruxelles, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, că politica de coeziune arată ce înseamnă să fi european, fiind o promisiune ”că nimeni nu este lăsat în urmă”.

”Avem nevoie de un plan pentru toate regiunile, dar există o temere față de centralizarea politicii de coeziune.

Mesajul meu este împotriva unei centralizări pentru că dacă aceasta este dictată de sus în jos ratăm scopul și ar priva autoritățile locale și regiune de o voce, subminând parteneriatul existent și ar slăbi această politică.

O politică de coeziune centralizată ar fi o trădare, iar orașele ar pierde unicitatea lor.

Vrem o politică mai eficientă pentru că autoritățile locale cunosc prioritățile lor, punctele forte și, astfel, trebuie să creăm o politică de coeziune nu numai pentru oameni, ci și una făcută de oameni.

Viitorul politicii de coeziune trebuie să prioritizeze parteneriatul și nu centralizarea, trebuie să recunoască că Uniunea este una singură, dar regiunile noastre sunt multiple și în diversitate ne vom dezvolta.

O EU coezivă

Trebuie să apărăm valorile de bază, să avem o politică de coeziune pentru toate regiunile UE, pentru că eu am un vis, o UE care se dezvoltă pentru că este coezivă și are libertatea de a permite cetățenilor să fie mobili.

Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, ranforsată și care să pună oamenii în centrul misiunii sale.

Vă rog să nu aduceți spiritul centralizat al comunistului înapoi în centrul Europei. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-un regim comunist și am văzut diviziunea dintre Est și Vest. Noi vrem să reiterăm spiritul comunist în Europa? Nu cred”, a spus Emil Boc.

Boc a luat cuvântul la un panel alături de comisarul european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și de președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, discursul acestuia fiind aplaudat de participanții la sesiunea plenară.

Buget de aproape 400 de miliarde de euro

Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE și înseamnă fonduri europene pentru recuperarea decalajelor de la nivelul regiunilor europene.

Bugetul UE pentru politica de coeziune este de 392 de miliarde pentru perioada 2021-2027.