Connect with us

Editorial Opinii

OPINIE/ Dragoș Damian (CEO Terapia): În România pur și simplu nu mai există oameni care să muncească

Publicat


În tabelul comparativ de mai jos din care am exclus Europa de Vest ca să evităm depresia, avem țări din UE și din afara UE (inclusiv din Uniunea Euro-Asiatică UEA), mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate și cu structuri diferite de aport la PIB.
Si totusi, nu au fost alese la intamplare, ele avand un numitor comun: toate se confrunta cu lipsa de resursa umana calificata/ necalificata, din cauza unui exod dramatic al fortei de munca, care creeaza premise pentru munca la negru si importul de muncitori din zona asiatica.
Unele dintre tarile de mai sus “au noroc” daca se poate spune asa, pentru ca limba rusa este folosita ca traducator si pot sa atraga resursa umana si din spatiul UEA (foarte multa resursa calificata din Belarus si Ucraina lucreaza in Polonia si incepe sa migreze si catre Cehia).

Muncitori asiatici la HORECA

Frapeaza totusi faptul ca desi Romania nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat + angajator) – e doar pe locul 5 – totusi, dupa redistributia din 2018 pe care multe companii fie nu au aplicat-o fie nu au aplicat-o onest, angajatul ramane cu cea mai mica remuneratie neta iar angajatorul plateste doar 2,2% cheltuieli cu angajatul.
Asadar, pe de o parte angajatorul este stimulat sa investeasca in tara datorita cheltuielilor mici dar angajatul ramane cu cea mai mica suma neta in mana din grupul de comparatie – adica exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a retine si dezvolta resursa umana.
Probabil ca o astfel de analiza este punctul de plecare pentru o reforma salariala sustenabila si nu promisiuni ca vor creste salariile sau ca salariile minime nu vor fi impozitate. In Romania pur si simplu nu mai exista oameni care sa munceasca. Toate planurile marete din PNRR vor fi executate cu vreo 100 de mii de muncitori asiatici, HORECA va functiona in curand numai cu muncitori asiatici.

Orizont de cel puțin 10 ani

Romania are nevoie sa fie condusa strategic pe un orizont de cel putin 10 ani.
Trebuie definite noi sectoare de competitie industriala in care sa atragem investitii, trebuie patronate de Presedintie, Parlament si Guvern proiecte curajoase “Cumpara Fabricat in Romania”, sistemele de educatie si sanatate trebuie curatate de oligarhiile de partid si familie care le fac praf resursele, scoala trebuie legata de piata muncii, avem nevoie de un plan serios pentru a salva demografia.

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Opinie. Ioan Lumperdean: OMENIREA ÎN VÂRTEJUL INFLAȚIEI STRUCTURALE

Publicat

Trăim într-o vreme a provocărilor apocaliptice. Covidul se plimbă de-a lungul și de-a latul Planetei. Face victime și creează anxietăți. Impune și dispune de viața oamenilor. Dezorganizează și reorganizează viața economică și socială.

Cu și fără Covid, temperaturi hiperaccentuate, caniculă, ploi torențiale, grindină, inundații, alunecări de teren, tornade, vijelii și alte manifestări extreme ale vremii sunt prezente și presante pe toate continentele. Și pentru că tabolul nu era suficient de faustian, incendii după incendii, în Balcani, în Siberia, în America, pe țărmurile Mediteranei, în unele zone din Africa și chiar pe frumoasele plaiuiri mioritice.

Retragera americanilor din Afganistan și instabilitate în această parte a Globului, dispute și pasiuni politice dâmbovițiene și revenirea agresivă a Covidului completeză tabloul din această „lungă vară fiebinte”. Și când oamenii și-au mai tras sufletul, bucuroși de relaxarea parțială a măsurilor anti-Covid, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, aruncă, la inceputul lunii august, bomba inflației, de fapt cu o altă „epidemie” sau boală, pentru că inflația a fost, a rămas și va rămâne o boală a economiei și societății. Nu numai la noi și pentru noi, ci și pe alte meridiane.

Avertismentul guvernatorului și a altor analiști a fost și nu a fost luat în considere. Astăzi inflaţia ne-a (re)bătut la uşă și se caută explicații și soluții. Principalii vinovați: energia și prețurile acesteia. Oare așa să fie?

Pe gheața ambiguităților teoretice

Despre inflație s-a scris și s-a dezbătut mult. S-au scris romane, s-au întocmit documenare și filme artistice. S-au tipărit afișe și pliante și, desigur, multe texte științifice. În ultima vreme, linkurile despre inflație au inundat (a se citi inflamat, că tot suntem în zona exploziilor inflamtorii) internetul. De la anuțul public al guvernatorului, de la începutul lui august 2021, mesajele alternează de la imagini apocaliptice la cele liniștitoare și neutrale. Presa scrie și nu scrie despre toate acestea și atunci când o face balează între ideea creșterii prețurilor și cea a supraofertei monetare. Oamenii politici se scuză și se acuză reciproc. Teoreticienii încercă să o definească și să o explice.

Dacă am intra în universul acestor abordări am ajunge la texte kilometrice care, sigur, ar plicitsi cititorii. Într-o prezentrare succintă și concisă putem afirma că inflația este o boală a economiei, generată de dezechilibrele dintre masa monetară și oferta de bunuri și/sau mărfuri pe piață, în fapt între creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a însemnelor monetare (bani, hârtii de valoare, vouchere, bonuri de tezur, titluri de stat etc.).

Într-o explicația simplă, dar nu simplistă: topirea (că tot am trecut printr-o lungă vară fierbine și incendii agresive în mai multe zone ale Globului) etalonului care exprimă și/sau conservă valoarea. Și pentru că orice topire presupune o trecere, o transformare a unei substanațe dintr-o stare solidă într-una lichidă și/sau fluidă, s-a considerat, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că, atunci când prețurile o iau razana și banii nu mai sunt suficient de solizi, are loc o unflare a acestora.

Era în timpul războiului de secesiune din SUA (1861-1865), când prețurile s-au „umflat” și pentru că beligeranții, din Nord și Sud, aveau nevoie de bani „ca de aer” s-au pus în circulație (tipărit) cantității uriașe de bani. Atunci s-a considerat că organismul economic, la fel ca cel uman, este supus unor presiuni suplimentare, iar termenul inflație a trecut din limbajul medical în cel economic.

În Europa, cuvântul inflaţie a apărut în timpul Primului Război Mondial şi a fost preluat, tot din limbajul medical, desemnând, iniţial, o umflătură a muşchilor. Aşadar, de existenţa a două războaie şi a maladiilor inflamatorii de natură umană este legată impunerea în limbajul economic a cuvântului inflaţie. Se pare că acesta provine, la fel ca multe alte cuvinte moderne, din latina clasică, de la inflatio, –onis, însemnând: umflare, umflătură, balonare, dilataţie.

Pornind de la aceste realităţi semantice am putea considera inflaţia, într-o accepţiune simplă şi directă, ca un fenomen economic care se instalează în societate, generat de apariţia şi perpetuarea unor disfuncţionalităţii patologice ale organismului economic şi social. Inflația sau umflarea prețurilor și a mijloacelor de plată este la fel de veche precum omenirea!!!

Fiind așa de veche și de prezentă în viața oamenilor, s-a încercat și se mai încearcă explicarea/definirea termenului, conceptului. Astăzi, aproape nu există lucrări de economie generală sau despre piață, bani și prețuri care să nu abordeze și problematica inflației. Toate băncile centrale și multe din băncile comerciale publică buletine lunare sau periodice despre starea inflației. În fapt sunt „foile de observație medicală” a fenomenului.

Pentru România se poate consulta Buletinul BNR: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=1182 și documentele Institutului Național de Statistică. În comparația cu alte documente întocmite de BNR și INS se poate observa atenția multiformă și constantă pentru fenomenul în discuție. Informațiile și datele publicate, comparațiile realizate și predicțiile enunțate ne dezvăluie complexitatea temei și a dificultățiilor explicative. Mulți analiști (istorici, economiști, sociologi, psihologi, politologi și chiar literați) au venit cu explicații, mai mult sau mai puțin lămuritoare.

Trei economiști britanici, Philip Hardwick, John Langmead și Bahadur Khan spuneau: „Inflaţia trebuie defintă precis„. Deşi afirmaţia atât de curajoasă aparţine unor specilişti de marcă în teoria economică, constatăm cu surprindre, chiar în paginile pe care le-au scris pe tema inflației, o abatere nuanţată şi elegantă de la dorinţa exprimată atât de tranşant. Şi aceasta, din simplul motiv că inflaţia nu poate fi, şi probabil nu va fi niciodată, defintă precis. Cred că suntem în fața unui păienjeniș de definții și explicații, în fața unei inflaţii a vocabularului, defințiilor şi teoriilor referitoare la inflaţie!!!

Cum s-a ajuns inflația de astăzi?

Inflația a apărut când au apărut piața și etaloanele de schimb. „Inflaţia este la fel de veche precum economia de piaţă”, ne spun Paul Samuleson și William D. Nordhaus.

Este limpede că aceasta este indisolubil legată de fenomenele naturale și umane care au condus la structurarea și existența vieții economice. În și prin relațiile de producție, schimb și consum s-au impus etaloane (pre)monetare și prețurile. Era nevoie de o exprimare valorică, convețională sau practică, în funcție de cerere și ofertă a bunurilor sau mărfurilor, transmise de la o perosoană la alta, de la o comunitate la alta.

Existența mărfurilor, prețurilor și banilor a oferit oamenilor posibilitatea generării unor viruși perturbatori prin care se deforma valoarea mărfurilor și activitățile lucrative. Prețurile deformate, penuria sau (supra)abundența mărfurilor și banilor au contribuit la apariția fenomnelor inflaționiste. Ce se întmplă astăzi nu diferă prea mult de ceea ce s-a întâmplat de multe ori în istorie.

Nu trebuie să fii mare specialist într-ale economiei și nu trebuie să consulți stufoasa litertură economică. E suficent să mergi în piață și să vezi că prețurile au luat-o razna și că banii nu mai au puterea pe care au avut-o anterior. De ce? Pentru că a fost și încă mai este CovidEconomie!!! Pentru că activitățile economice tradiționale au fost suspendate sau încetinite, pentru că acestea s-au resetat spre îndeletniciri pro și antipandemice.

Produse noi (măști, dezinfectanți, vaccinuri, mănuși, medicamente, aparatură medicală, ambulanțe, spitale de campanie și multe altele) s-au impus în și pe piață. Inevitabil au apărut tensiuni între cerere și ofertă, între realități și posibilități, între nevoile cotidiene și cele pandemice. Prețurile și însemenle monetare s-au aflat sub presiune și în exploziune. Inflația s-a (re)instalat tacit și ferm în viața noastră.

Să nu uiți prietene!!!

Urmărind fenomenul inflaționist de astăzi, mi-am adus aminte de o discuție, în urmă cu vreo doi trei ani, cu un prieten, la un pahar de „voie bună”, când îi spuneam că inflația se poate instala și datorită unor ploi abundente. Tocmai era una în jurul nostru. Surprins de afirmația mea, a venit cu întrebarea: cum? Mi-am dat silința spre o explicație „băbească”, spunându-i că supraabundența pluviuală (sau alte fenomene naturale, grindină, vânturi, zăpezi etc) poate să modifice starea culturilor și comportamentul producătorilor prin oferta spre și pentru piață a mărfurilor agricole la prețuri mai mari.

Aceste prețuri generază o „foame” de lichidități, care se rostogolește în economie și este acoperită, într-o primă fază, din rezevele pecuniare (banii de la saltea), din împrumuturi/credite, din economii personale și obiecte purtătoare de valoare (bijuterii, perle, diamante, medalii etc) iar mai apoi, prin intervenții etatiste, din și prin emisiuni monetare sau a altor documente (titluri de stat, acțiuni, vouchere, chitanțe etc).

În acest vârtej se aruncă și băncile comerciale, prin oferte tentante la dobânzi și produse bancare spre populație. Se mai întâmplă și „fuga” „banilor răi” spre „banii buni”, adică spre valute forte: euro, dolari, franci elvețieni etc, În acest joc intră și cursul monetar, care încă din antichitate a activat sau a reprimat puseurile inflaționiste. Desigur, și în funcție de piață, de necesitățiile și lăcomiile oamenilor. Dar în și prin această practică nu se poate conserva valoarea așa cum ar dori unii subiecți sociali.

Și uite așa inflația s-a instalat în viața noastră. De ce? Pentru că piața, mărfurile, prețurile și banii fac parte din universul naural și uman!!!

Ce a fost întâi, oul sau găina?

Această explicație am spus-o de multe ori și studenților. Inevitabil apăreau întrebări și discuții. Se conturau, în esență, două opinii. Creșterea prețurilor generază inflația sau abundența banilor? În fapt, era eterna dilemă a primordailității oului sau a găinii. Argumentele sunt pro și contra.

„Cauza principală şi aproape unică” a creşterii preţurilor era, potrivit lui Jean Bodin (gânditor din secolul al XVI-lea), „abundenţa de aur şi argint care a atins în zilele noastre cote mult mai mari decât a avut ea vreodată de patru secole încoace… Principala cauză a scumpirii este întotdeauna abundenţa acelor elemente cu care este măsurat preţul mărfurilor (subl.ns.). Opinia a fost împărtășită și de Adam Smith.

Inevitabil, s-a conturat primatul infalției monetare care și-a găsit consacrare în teoriile monetariste de mai tărziu. Unele dintre ele sunt active și astăzi. Milton Fridman ((1912-2006), reputat economist american, laureat al premiului Nobel pentru Economie (1976), afirma: „Inflața este oricând și oriunde un fenomen monetar”.

Cum, când și cine este de vină?

În aproape toate abordările teoretice despre inflație apar aceste întrebări. Multitudinea de explicații nu prea limpezeşte lucrurile. Și așa cum omenirea nu are răspunsuri pentru numerasele boli umane, inclusiv pentru cele declașate de pandemia de astăzi, așa se întâmplă și cu inflația.

Desigur, pe lângă răspunsul firesc că este o boală a economiei, generată de existența oamenilor, a realitățiilor și relațiilor productive, de schimb și consum, se pot formula și și au fost formulate și alte explicații.

Ce-i de făcut?

Prin informații și exemple se poate afla ce s-a făcut și trebuie să se facă, de către oameni în astfel de situații. Se pot face sugestii despre cauzele care o generează și întrețin, despre primele acțiuni și de cele de mai târziu prin care oamenii se pot proteja și diminua impactarea negativă a inflației. Se pot oferi unele informații despre ritmiciatea, spațialitatea și temporalitatea inflației.

Prin explorării istorice pot fi devăluite comportamentele oamenilor în astfel de situații și, mai ales, atitudinea și activitatea decidenților politici și instituționali pentru diminuarea efectlor negative ale inflației. Și cel mai importatnt dacă oamenii percep/înțeleg și răspund la provocările, realitățile și politicile antinflaționiste. Acestea și altele într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE. Petru ROMOȘAN – Criză majoră Franţa-NATO-AUKUS

Publicat

Miercuri 22 septembrie 2021, preşedintele francez Emmanuel Macron a avut o convorbire la telefon cu preşedintele american Joe Biden în legătură cu criza submarinelor australiene. Cei doi au anunţat printr-un comunicat comun că vor să pună capăt crizei, desigur temporar, parţial, şi că se vor întâlni în octombrie pentru a continua discuţiile. Excelentul ambasador francez la Washington, Philippe Étienne (fost ambasador al Franţei la Bucureşti în timpul marinarului nediplomatic Băsescu), se întoarce săptămâna viitoare la post. Cine nu era convins că Joe Biden este chiar preşedintele activ al SUA are acum, după catastrofala retragere a trupelor americane şi NATO din Afgansitan, încă o dovadă de proporţii istorice că Joe Biden conduce efectiv Administraţia Biden.

Pierderea acestui „contract al secolului” poate fi decisivă pentru alegerile din aprilie 2022 din Franţa. Cu atât mai mult cu cât „globalistul” Macron e atacat violent din toate părţile pentru lamentabila administrare a crizei Covid şi a paşaportului vaccinal. După păcăleala pe care a reuşit să le-o aplice anterior „vestelor galbene”. Manifestaţiile anti-Macron sunt din nou săptămânale şi acoperă masiv aproape toate oraşele Franţei. Atâta doar că nu se întrevede nici un contracandidat serios la orizont. Nici generalul Pierre de Villiers, fostul şef al Statului Major al Armatelor, şi nici fratele acestuia, Philippe de Villiers, care a mai candidat la preşedinţie, nu par încă hotărâţi să candideze. Sau întârzie să-şi anunţe candidatura.

Povestea cu submarinele australiene e mai complicată decât o simplă reziliere de contract. Seamănă foarte bine cu un celebru banc de la Radio Erevan : „Un ascultător întreabă : Este adevărat că faimosul compozitor Haciaturian a primit lunea trecută în dar o Volgă albă pentru serviciile aduse URSS ? Radio Erevan răspunde : Da, cu câteva mici corecţii. Nu era luni, ci miercuri ; nu era albă, ci era neagră ; nu era vorba de o Volgă, ci de o bicicletă, care nu i s-a dat, ci i s-a furat.”

De fapt, execuţia contractului franco-australian era prevăzută să înceapă doar peste un an. Relaţiile dintre Australia şi Franţa nu au fost niciodată foarte bune, Australia fiind un fel de papagal al UK şi SUA în relaţiile cu Franţa. Iar toţi francezii ştiu că adversarul cel mai mare al Franţei nu e Germania, ci Marea Britanie. Aşa că e greu de înţeles de ce autorităţile franceze – preşedintele, prim-ministrul, ministrul Apărării şi ministrul Afacerilor externe – s-au dus atât de departe într-un contract totuşi fantezist. Care avea, probabil, rostul doar de a-i ajuta pe australieni în negocierile duble cu SUA şi UK. Mai mult, presupusul contract de vânzare-cumpărare a unor submarine cu propulsie nucleară încheiat cu SUA şi UK se transformă într-un contract de închiriere a unor submarine nucleare americane care va fi plătit scump de Australia. Interesul de a avea submarine nucleare la Perth, în Australia, e în primul rând al americanilor, pentru a declanşa războiul rece cu China. Britanicii vor numai să se bage şi ei în seamă.

„Guvernul Morrison are în vedere să închirieze pe termen scurt submarine cu propulsie nucleară de la Marea Britanie sau de la Statele Unite, dar Coaliţia subliniază faptul că armele nucleare nu vor fi plasate în Australia. Ministrul de Finanţe, Simon Birmingham, şi ministrul Apărării, Peter Dutton, au confirmat duminică în interviuri distincte că închirierea submarinelor de la aliaţii din AUKUS ar putea fi o soluţie provizorie până când Australiei i se vor livra propriile submarine – potenţial, în anii 2040. […] Perth va fi astfel transformat, probabil, într-o bază adaptată staţionării permanente a submarinelor nucleare americane. Acestea transportă arme nucleare. Navele „închiriate” sau cel puţin elementele lor de propulsie ar fi, evident, mereu echipate cu marinari americani sau britanici. Australienilor le e deja greu să-şi păstreze echipajele submarinelor lor actuale. Puţinul personal disponibil pentru navele „închiriate” nu va fi îndestulător pentru a le face să funcţioneze. Australienii vor plăti deci scump pentru a avea privilegiul de a fi invitaţi la bordul submarinelor comandate, fără îndoială, de Statele Unite. Guvernul australian prevede, de asemenea, să achiziţioneze de la Statele Unite un număr de rachete costisitoare şi de arme cu bătaie lungă. Aceasta va permite o integrare mai profundă a efectivelor sale în planurile americane de război împotriva Chinei” („The fallout from the AUKUS deal”, moonofalabama.org, 20.09.2021).

Chiar dacă lucrurile nu sunt ce par a fi, NATO a primit o lovitură, probabil, mortală. În 9 septembrie 1965, Charles de Gaulle părăsise comandamentul militar integrat al NATO. Nicolas Sarkozy, considerat şi el un „american”, a reintegrat Franţa în NATO activ în 2009. Singura soluţie onorabilă care le rămâne politicienilor francezi în faţa propriei populaţii, jignită de americani, indignată, este să se retragă din NATO, ceea ce nu va face, bineînţeles, Emmanuel Macron pentru că el e perceput azi de majoritatea francezilor tot ca „american” sau, mă rog, „globalist”. La fel sunt la Bucureşti „americani” sau „globalişti” USR Plus şi Clotilde Armand sau Dacian Cioloş, care nici ei nu reprezintă în nici un caz o „expansiune” a Franţei, ci doar a „globalismului” ascuns sub etichetă franceză.

Consecinţele economice pentru Australia riscă însă să fie enorme. Principalul său partener comercial, China, va trece la sancţiuni dure. Să luăm un singur exemplu. China este cumpărătorul aproape exclusiv al minereului de fier australian, principalul produs de export al ţării. China se reorientează deja spre Guineea, din Africa de Vest. Guineea deţine cea mai mare rezervă mondială de minereu de fier de foarte bună calitate, la Simandou – 110 km de dealuri. China deţine participaţii importante în minele din Guineea. Preţul minereului de fier australian a scăzut de la 230 de dolari/tonă în luna mai la 110 dolari. China şi-a diminuat brutal producţia de oţel. Exporturile australiene către China de cărbune, vin, orz şi carne de vită au scăzut şi ele semnificativ. După recenta semnare a tratatului AUKUS, relaţiile Australiei cu China vor continua să se deterioreze.

Prin decizia lui Joe Biden şi Boris Johnson de a înlătura Franţa din contractul submarinelor australiene, nu numai NATO, ci şi UE au încasat o lovitură de mari proporţii. Rămâne de văzut cum va reacţiona Germania după alegerile de duminică 26 septembrie 2021. „Peter Ricketts, fost ambasador britanic în Franţa, prezice că NATO va avea probleme […] : „Cred că această decizie afectează, cu siguranţă, încrederea francezilor în NATO şi în aliaţii ei, şi le întăreşte impresia că trebuie să militeze pentru o autonomie strategică europeană”, a declarat el Agenţiei France Presse. Cred că acest lucru îi face rău lui NATO, căci NATO se bazează pe încredere” (idem).

Deci, despre ce e vorba între aşa-zişi aliaţi ? Ca în bancul de la Radio Erevan, nu era o Volgă, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a furat : „Pe ansamblu, nu văd nici un avantaj pentru Australia în această decizie. Şi-atunci ce motivează această iniţiativă ? E vorba de şantaj. China e de departe primul partener comercial al Australiei. „Strategii” americani şi australieni afirmă că submarinele sunt necesare pentru a apăra de China rutele comerciale maritime ale Australiei, al cărei principal partener comercial e… China. Un lucru care nu are nici un sens. Singura raţiune pentru care Australia s-a întors politic şi militar contra Chinei este şantajul exercitat de Statele Unite” („To protect itself from US hostility Australia decides to buy US submarines”, moonofalabama.org, 16.09.2021). Se citează, de altfel, frecvent, în aceste zile şi „accidentul” celor două Mistral franceze (nave de război, portelicoptere) care, la presiunea SUA, nu au mai fost livrate Rusiei în 2015, pe vremea lui François Hollande.

Petru Romoşan

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE Să nu vă vaccinați

Publicat

Nu vă vaccinați, că nu are niciun rost. Doar știți clar, din surse sigure, că virusul SARS CoV -2 nu există și că totul este o mare conspirație mondială.

Sunteți oameni deștepți, informați, culți și citiți, la curent cu toate noutățile din medicina și știința mondială, astfel că nu puteți fi manipulați de cohortele de medici epidemiologi și de specialiști. Nu credeți minciunile răspândite cum că, în alte țări, s-a vaccinat peste 70 sau 80% din populație și, încet-încet, viața revine la normalul de dinaintea pandemiei.

Insistați că nu se poate așa ceva, că e dezinformare și fake-news.

Cifrele alarmante, cu miile de români infectați cu COVID, prezentate zilnic în ultima perioadă de autorități, sunt false, scoase din pixul calculatorului, cu scopul de a vă speria să purtați botniță și să vă injectați cu ser care conține cipuri și cu care Oculta Mondială urmărește să vă controleze viața.

Fiți deștepți, nu cădeți în capcana lor și nu vă vaccinați. Oricum știți că vaccinul e apă de ploaie. Doar e un non-sens, cum poți să te vaccinezi împotriva a ceva ce nu există, nu?

Oamenii despre care auziți că au pierit de COVID sunt invenții, la fel ca bolnavii care își duc ultimele zile în secțiile ATI legați la tuburile de oxigen. Spitalele Clujului sunt, de fapt, goale, doar vedeți că accesul nu este permis, tocmai ca să vi se ascundă realitatea, iar medicii și asistentele joacă cărți și se uită la televizor, râzând de modul în care sunt prostiți românii.

Nu vă vaccinați, nu fiți cobai!

Când veți simți primele simptome de boală, primele frisoane, când începeți să tușiți și faceți febră care nu trece, luați uleiuri esențiale, un paracetamol și un ceai de coada șoricelului, cu puțină miere, seara.

Nu vă panicați, nu este niciun pericol, doar știți că noul coronavirus nu există. Dacă v-au spus Șoșoacă și Olivia Steer înseamnă că așa este. Punct. Ele știu cel mai bine.

Dacă, după câteva zile, vedeți că răceala asta simplă nu a trecut, că aveți dureri musculare, tușiți, febra de 39 de grade rămâne la fel și nu scade deloc, că simțiți că respirați din ce în ce mai greu, de parcă ați avea bolovani în plămâni, nu vă speriați.

Nu e nimic neobișnuit. E o banală răceală, doar știți clar că nu poate fi vorba de COVID, care nu există.

Mai beți un ceai, mai faceți o inhalație. Știți ce se spune, răceala trece cu medicamente într-o săptămână și fără medicamente în șapte zile.

Dacă observați că părinții și copiii dvs, cărora le-ați tușit în față și nu i-ați protejat, se îmbolnăvesc, nu intrați în panică. Nu e nimic grav, e o banală răceală, nu? Dacă ajung să fie internați în spital, la ATI, intubați, din cauza unui virus care nu există, nu vă agitați.

E doar o închipuire, un vis, fără legătură cu realitatea. Nu poate fi nimic grav, așa v-au spus unii, pe care îi credeți necondiționat.

Dacă îi pierdeți pe cei dragi, iar medicii vă spun că nu se mai putea face nimic, deoarece au venit prea târziu și aveau plămânii afectați peste 90 la sută, nu îi credeți. Sigur medicii sunt de vină că nu i-au tratat ca lumea, nu le-au dat tratamentul adecvat unei simple răceli.

Așadar, repet, nu vă vaccinați, că nu merită.

Dar când ajungeți, la rândul dvs, pe patul de spital, cu plămânii uscați, când v-ați da toată averea pentru o gură de aer în plus, gândiți-vă, măcar pentru o clipă că, poate, undeva ați greșit.

Că, poate, Șoșoacă și alți șoșoci, cu campaniile lor anti-mască și anti-vaccin, nu au făcut altceva decât să vă aducă, mult prea devreme, la capătul vieții.

Și că, poate, în ciuda convingerii dvs că acest coronavirus nu există, că este o făcătură și o conspirație, realitatea să fie alta, iar COVID-ul să fie, într-adevăr, flagelul care a dat omenirea peste cap și a curmat viețile a sute de mii de persoane nevinovate care, dacă s-ar fi vaccinat la timp, ar fi avut șansa să trăiască…

Înainte de ultima răsuflare, gândiți-vă cum ar fi fost dacă nu ați fi dat crezare isteriei anti-COVID și v-ați fi vaccinat și la fel ar fi procedat părinții și copiii dvs.

Dacă vaccinul este, într-adevăr, soluția?

Nu vă pare rău, măcar un pic?

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE Când să mai am timp și de golf?

Publicat

Pentru că sunt un cetățean responsabil, care ascultă recomandările președintelui, am zis, fie, mă apuc de golf, despre care Klaus Iohannis spunea că nu este un sport exclusivist.

Să merg dimineața în cursul săptămânii?

Păi dimineața, de luni până vineri, nu pot. Scoală copiii, dă-le de mâncare, îmbracă-i, du-i la școală. Apoi merg la serviciu. Până seara. Scos copiii de la after-school, de la pian și dans. Abia aștept să ajung acasă, rupt după o zi de muncă. Când să merg la golf, în nocturnă?

Să merg sâmbăta?

Păi sâmbăta e program de făcut lecții cu copiii, mai ieșim la mall, prin parc, e zi de relaxare în familie. Mă lasă cineva să plec?

Atunci să merg duminica?

Păi duminică dimineață e zi de mers la biserică, apoi masa de amiază la părinți, cu toată familia. După amiază, somn de voie și seara un film sau meci. Deci exclus și duminica.

Apoi îmi trebuie echipament  – mănuși, vizieră, pantofi cu crampoane sau fără, geantă, plus crose, mingi, cărucior pentru geantă, investiția totală minimă fiind în jur de 5000 de lei, așa, la prima strigare.

Să iau banii ăștia de la gura copiilor? Mă omoară nevasta dacă vreau să cheltui atâția bani.

Mai trebuie să găsesc și un teren de golf, că în spatele blocului sigur nu este.

Cred și eu că președintele Klaus Iohannis, la cât timp are de frecat menta la Cotroceni, are vreme vara să dea la gaură și iarna să meargă la schi.

Oricum țara merge înainte din inerție și fără el…

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate