OPINIE/ Dragoș Damian – CEO Terapia: De acord cu proiectul lui Emil Boc de regionalizare. Digitalizarea va spulbera birocrația

Opinia de mai jos a fost scrisa in 2016, cand Romania o lua din loc economic revenindu-si din socul crizei. Intre timp s-au intamplat multe, cu o singura exceptie, constanta fiind ca statul functioneaza administrativ la fel de greoi, pentru ca nu-i asa, e “cool” sa muti de colo-colo o hartie luand o leafa de 5000 lei / luna.

Înțeleg ca PNRR prevede circa 2 miliarde de Euro pentru digitalizarea administrativa, proiect care in sine ar trebui sa reduca birocratia, coruptia si ineficienta statului care este subalternul si nu seful cetateanului.

Citește și Șeful de la Terapia Cluj, sfaturi pentru ”generalii cu multe stele” din fruntea Institutului Cantacuzino, în legătură cu POLIDIN

Cu sau fara regionalizare si digitalizare, ca om de afaceri ceea ce urasc sunt  evaziunea fiscala si munca la negru, practici pe care guvernantii nu pot, nu stiu sau nu doresc sa le elimine.

Regionalizare. Federalizare. România are nevoie de un nou model economic

Total de acord cu proiectul lui Emil Boc de regionalizare. Aveam senzația că digitalizarea va spulbera birocrația, corupția și ineficiența administrativă

Cu cizmele murdare de noroiul din linia intai a reindustrializarii strabat cu darzenie saptamanal inainte si inapoi drumul de la Cluj la Bucuresti (care dureaza 6 ore indiferent ca mergi cu masina sau avionul) pentru a lua lumina de la guvernanti si a intelege care este directia economiei de la specialisti.

Si profit de fiecare data la fiecare drum spre a participa la o masa rotunda, conferinta, forum, in care analistii ne arata date statistice deloc optimiste si pun intrebari incomode cu privire la directia afacerilor.

La conferinta la care am participat astazi, de exemplu, se punea problema daca trebuia sa ne indreptam spre o economie bazata pe consum sau una axata catre exporturi.

In conditiile in care politicile publice din ultimele 12 luni indica o relaxare a fiscalitatii in scopul intensificarii consumului si in care numarul de mall-uri pe cap de locuitor creste mai tare ca PIB-ul, nu cred ca trebuie sa fi rocket-scientist sa intelegi incotro este „impinsa” economia, cu pericolele si riscurile acestei aparente binefaceri.

Cum stau alte state europene

M-a frapat insa, in cele cateva prezentari, situatia aparent stralucita a unor indicatori economici ai unor tari vecine care nu au atuuri economice semnificative (si nici cresterea cu care ne laudam noi): Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia si Slovacia.

Infrastructura rutiera, feroviara si maritima exceptionala, sistem energetic logic si performant, directii economice strategice multianuale si articulate, fructificare resurselor din turism sau a vecinatatii cu marile puteri industriale, etc., sunt atuuri care le fac deosebit de atractive pe termen mediu si lung.

Țări mai mici

Si asta in ciuda unei contemporaneitati mult mai zbuciumate decat a noastre, fiind obiectul multor furtuni geopolitice, razboaie civile chiar, comasari si dezlipiri de teritorii (mai tine minte cineva fosta Cehoslovacie sau fosta Iugoslavie?) si avand sisteme de administrare diverse si traiectorii europene diferite (unele sunt membre UE, unele nu, unele sunt insa par a se comporta ca si cand n-ar fi, etc).

Ce surprinde ca numitor comun pentru cele 8 tari mentionate mai sus este suprafata geografica mica si foarte mica si populatia de sub 10 milioane de oameni, mergand in doua cazuri pana la sub 2,5 milioane.

Iar in aproape toate cazurile PIB per capita este mai mare decat in Romania (exceptie facand Serbia si Macedonia, dar daca ne uitam la rata de crestere an de an a PIB-ului sa nu fie o surpriza daca in 5 ani ne vor intrece).