CULTURA
OPINIE. Doru Pop: Filmul cu PROST, dar fără prost-gust
Toate modele hollywoodiene ajung rapid și în cinematografia autohtonă. După ce Barbie (r. Greta Gerwig) a devenit filmul cu cea mai bine plătită actriță din istorie (12,5 milioane de dolari) pentru rolul de păpușă Mattel, iar Margot Robbie a mai câștigat încă vreo 50 de milioane de dolari ca producător al aceluiași film, și la noi moda actorului-producător începe să dea roade.
Este și cazul lui Ramon (r. Jesús del Cerro), care a avut încasări de 1 milion de dolari în cinematografele din România (conform cinemagia.ro) și, după ce a fost disponibil pe Netflix, a ajuns rapid pe primul loc la vizionările concetățenilor noștri. Deși, cel puțin după declarațiile lui Bartoș (actor și producător principal), popularitatea nu i-a adus actorului român niciun fel de venituri, i-a oferit acestuia o platformă prin intermediul căreia a putut să joace un rol care i se potrivește și pe care se pare că și-l dorește.
În această primă ipostază de producător Bartoș și-a croit un rol pe măsură. El este Ramona („a”-ul e mut ni se spune de mai multe ori în film), un fel de „Barbie-iță” pe de-a-ndoaselea, un om simplu „de la țară”, a cărui unică și mare pasiune este viticultura. Viața lui Ramon(a) este dată peste cap atunci când, printr-o întâmplare, în viața lui apare Tulipan, „regizor și producător” (jucat de Smiley) de filme publicitare, iar din echipa de filmare care realizează o reclamă la „Aqua Carpatica” (bun prilej de „prodact pleisment”, adică promovare de produse comerciale), face parte și Ana (fotomodela Gabriela Iliescu), de care personajul nostru se îndrăgostește iremediabil (și irealist).
Ramon e un film despre un „prostovan”
Personajul Ramon e un stereotip, el este naivul credul, eroul tipic al dramei teatrale clasice, reinventat în cinemaul comercial în formula protagonistului tontălău, care ajunge în situații neprevăzute tocmai pentru care nu e adecvat situației în care e pus. Sunt nenumărați comici de cinema care aduc pe ecran acest gen personaje. Celebrul Peter Sellers, în seria „Pink Panther”, dar și multe dintre rolurile lui Adam Sandler, intră în categoria „fish out of the water”. Ramon e mereu un „outsider” care, aidoma lui Mr. Deeds al lui Sandler, ajunge în contexte în care nu mai este în mediul său, iar aceasta provoacă râsul. Numai că în limba română nu putem face propoziția aceasta la negativ, există doar versiunea pozitivă, „te simți ca peștele în apă”. În locul variantei negative (peștele „în” apă), putem spune că Ramon este peștele pe uscat, e mereu pus în situații de tip „nuca-n perete”, e un „încurcă lume” tipic. Îmbrăcat cu un costum din anii ’70 și dotat cu o valiză care nu se mai produce din anii ’80, el seamănă cu alte personaje din filmele autohtone de comedie, cel mai notoriu fiind nea Mărin (miliardar).
Ramon e un film despre un „prostovan”, dar aceasta nu este o prostie, pentru că tuturor ne plac filmele (și poveștile) cu proști. De ce? Poate pentru că proștii ne oferă, din punct de vedere psihologic, o stare de bine cu propria noastră condiție. Lipsa de inteligență a altora este un mod prin care privitorul tinde să creadă că este el însuși deștept.
Tipologia e uzitată în comediile americane, cum sunt Wayne’s World (1992) ori Dumb and Dumber (1994), unde prostia e dusă la extrem. E un vechi traseu comic, un vestigiu al tropilor antici legați de tema nebunului înțelept. Există o listă lungă de idioți în literatură, teatru sau cinema, ei funcționând adeseori ca o oglindă inversată, în care societatea „normală” se vede în adevărata ei lumină. Și Ramon are aceste trăsături tipice ale credulului, e individul infantil și neadaptat, prin ochii căruia observăm defectele celor cu care acesta intră în contact.
Un alt traseu comic deja consacrat, pe care îl alege și Bartoș, este prostul naiv. Naivitatea prostească aici nu e prezentată ca un defect, ci devine o trăsătură pozitivă de caracter. Ca și mult mai celebrul Candide al lui Voltaire, Ramon este atât de bun la suflet încât devine cu mare ușurință o victimă. El seamănă cu Raymond Babbitt din Rain Man (1998) sau cu personajul lui Tom Hanks din Forrest Gump (1994), actorul-producător reușește să compună imaginea unui idiot simpatic, un adult cu atitudine copilărească, niciodată răuvoitor. Această naivitate e emoționantă, ea produce plăcere spectatorilor. Tocmai din tensiunea dintre realitatea percepută de personaj și realitatea pe care spectatorul o cunoaște, ne face să îl simpatizăm. Tehnica era folosită și în commedia dell’arte, unde exista personajul Cietrulo (în italiană citrullo înseamnă chiar idiot), varianta a unui „Zanni”, un țăcănit care face trăznăi spre deliciul publicului, Ramon intră în tot felul de buclucuri. Dar, pentru că e întruchiparea bunătății, care învinge toate adversitățile, îi face pe spectatori să se emoționeze de fiecare dată când iese din încurcătură.
„Ramon e provincialul aterizat în Capitală”
Un alt factor de atractivitate este sentimentalismul, de care realizatorii lui Ramon se folosesc din plin. Filmul funcționează ca un romanț, anglism adaptat și în română pentru a reda sensul lui romance, variantă siropoasă și amuzantă a poveștilor de iubire, unde romantismul ne ajută să ne cuplăm cu personajul. Ramon nu știe că e distribuit într-un rol de „cavaler de onoare” la falsa nuntă din reclamă doar pentru că regizorul se săturase de intervențiile sale, așa că se îndrăgostește de Ana, care îi acordă atenție fără să știe ce efect va avea acest lucru asupra bărbatului singur de la țară.
Regizorul Jesús del Cerro, cu ajutorul scenaristului Anghel Damian (și el cu experiență de actor la Teatrul de Comedie), nu ratează niciun truism comic. Ramon e provincialul aterizat în Capitală („țărane” îi strigă un șofer nemulțumit), care nu a văzut niciodată aglomerație în trafic, nu știe să folosească scările rulante de la metrou, nu a văzut niciodată yoga și nici nu pricepe cine e Brad Pitt. Aceste situații îi permit lui Bartoș să își demonstreze calitățile de actor cu umor corporal – vrea să îl sărute pe șoferul care îl aduce la București, cade pe bulevard, umblă în patru labe pe șosea, ori dansează cu un tânăr care merge cu monociclul electric.
Nu lipsește nici comedia „țărănească”, unele scene par amestecate cu episoade din „Las Fierbinți”, cei trei prieteni de băutură ai lui Ramon fiind numiți Ceapă, Lungu și Litră. Deși discută despre suprarealism acești concetățeni ai lui Ramon vorbesc cu accent moldovenesc, chiar dacă locuiesc în județul Sibiu, iar personajul principal are o dicție de pe calea Moșilor. Aceste scăpări de veridicitate nu-i încurcă nici pe scenarist, nici pe regizor. Din păcate personajele forța comice, cum este Sonia, femeia fără adăpost care îl ajută pe Ramon să-și caute iubirea pare absolventă de Jurnalism ori specialistă în psihologie, cu dinți perfecți și dicție dobândită la actoria din București, care face „counseling” stradal, bea vin, are telefon mobil și se hrănește cu sushi.
Umorul e inegal, dar nu sunt niciodată gratuit-vulgare, adeseori autoironia reușește să depășească scăpările populiste. De exemplu numele de buletin al lui Ramon este Hordilă Ramona (poate e o ironie la adresa producătorului omonim, fost șef de „ticketing” la TIFF, ajuns producătorul Oanei Giurgiu), iar localitatea unde locuiește viticultorul nostru se cheamă Struguracu de Sus.
„Ramon nimerește în mijlocul unui jaf”
Aici merită apreciate tehnicile metanarative folosite în film. Povestea începe ca un „film în film”, și apoi asistăm la mai multe scene metanarative, inclusiv cea în care Ramon ajunge la Teatrul Național, iar mașinistul „nea Gilică” zice, în cheia ironiei dramatice: „ce seamănă cu Bartoș al nostru”. Una dintre cele mai amuzante scene este urmărirea transmisă în direct online și la televiziune, prin intermediul „influencerului” Selly sau Andreea Esca făcând rolul unei prezentatoare de la Pro TV. Alteori ironiile sunt doar anacronice, așa e vizionarea unei emisiuni tv în variantă color pe un televizor evident alb-negru.
Pe la mijlocul filmului lucrurile se complică pentru că Ramon nimerește în mijlocul unui jaf, pentru că vrea să ajute doi bandiți (caricaturali), cărora se oferă să le schimbe roata la mașină – desigur, nimeni nu strânge prezoanele la roți cu o cheie fixă dublă. Aceasta duce la o confuzie tipic umoristică, în urma căreia urmează o serie de împrejurări neașteptate. Ramon oprește bandiții, salvează tabloul, este premiat de ambasadorul Spaniei și, după ce o întâlnește pe femeia visurilor, descoperă iubirea adevărată, cu femeia străzii, Sonia. Jucată de Andreea Vasile, care ar merita roluri mai bune, Sonia devine un soi de ghid turistic nocturn al Bucureștilor, fiind bănuită că a participat și ea la furtul tabloului suprarealist intitulat, în mod convenabil, „Sticla de vin”.
Structura filmului este și ea teatrală, povestea fiind compusă din episoade comice, mai mult sau mai puțin reușite. Așa e episodul cu taximetristul potlogar, care îi fură banii, hainele și slănina lui Ramon (de ce ar fi vrut un taximetrist cu cercel în ureche hainele desuete?!) sau întâlnirea cu vărul Emilian și cu partenera lui yoghină, care leșină când vede slănină (nu știm de ce juna vegană e poreclită Gărgărița, dar știm de ce Teona Stavarachi ajunge mereu în scene sexy), sau evenimentele din arestul Poliției Române, unde Ramon ajunge doar în maieu și boxeri (de ce un țăran poartă lenjerie occidentală?), iar polițiștii caută o telecomandă de televizor în mijlocul investigației.
Cu toate acestea, prin comparație cu umorul de prost-gust care caracterizează cinemaul popular românesc de aci, Ramon este o binevenită excepție. Se poate face comedie fără vulgaritate, există personaje amuzante fără să fie mitocani, că există umor și fără limbaj obscen și că se poate face film cu succes la public fără sex și fără invective.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Ce entități primesc finanțare nerambursabilă de la CJ Cluj? Cea mai mare sumă, peste 3 milioane de lei, merge la Culte
Sute de asociații primesc și anul acesta finanțare nerambursabilă de la Consiliul Județean Cluj. Cea mai mare sumă, peste 3 milioane de lei, este alocată parohiilor din județ.
Consiliul Județean Cluj sprijină activitatea a sute de ONG-uri, asociații și parohii din județ, prin finanțări nerambursabile în valoare de aproape 6 milioane de lei. Cea mai mare parte din sumă merge spre Culte (3 milioane de lei), Sport (un milion de lei) și de Cultură și Tineret (câte 900.000 de lei fiecare).
Listele urmează să fie aprobate în ședința Consiliului Județean de luni, 29 aprilie.
Peste 3 milioane de lei pentru Culte
Potrivit documentelor publicate pe site-ul forului județean, suma de 3.050.000 lei alocată pentru Culte se împarte astfel:
- Ortodox – 2.210.000 lei;
- Reformat – 375.150 lei;
- Romano-Catolic – 151.935 lei;
- Greco-Catolic – 129.600 lei;
- Penticostal – 87.000 lei;
- Baptist și Adventist – 60.235 lei;
- Unitarian – 35.380 lei.
Peste un milion de lei pentru cluburile de fotbal din județ
Suma de 1.050.000 lei este alocată anul acesta de Consiliul Județean sectorului Sport. Cele mai mari sume merg spre Clubul Sportiv Universitatea Cluj și Asociația Club Sportiv U-BT Cluj – câte 100.000 lei. Asociația Sportivă Fotbal Club Universitatea Cluj primește 80.000 lei.
Sume considerabile mai primesc și Academia de fotbal Luceafărul Cluj-Napoca (35.000 lei), Clubul Sportiv Luceafărul Cluj-Napoca (35.000 lei) și Asociația Club Sportiv „Academia de Fotbal Viitorul Cluj” (35.000 lei).
Cinematica TIFF, Festivalul Dumitru Fărcaș și Jazz in the Park, în topul alocărilor pentru Cultură
Consiliul Județean Cluj alocă 900.000 de lei pentru evenimente din sectorul cultural. Cele mai mari sume merg spre Cinemateca TIFF – 25.000 lei, Festivalul Dumitru Farcaș – 25.000 lei, Jazz in the Park, editia a XII-a – 20.000 lei și Zilele Culturale Maghiare din Cluj – Ediția a XV-a – 20.000 lei.
Printre evenimentele cu cele mai mari alocări se mai numără Festivalul Național de teatru pentru elevi „Cezara” Ediția I (16.500 lei), Lecții din trecut pentru prezent și viitor Colegiul Național Emil Racoviță (15.000 lei) și Zilele Maghiare din țara Călatei (15.000 lei).
Aceeași sumă – 900.000 de lei – este alocată și pentru domeniul Tineret. Cele mai mari finanțări merg spre Olimpiada satelor din România (16.500 lei), FC Unirea Dej – Juniorii de azi, Campionii de mâine (20.000 lei) și Concursul Interjudețean de matematică „Marian Țarină” Colegiul Național „Emil Racoviță” (13.000 lei).
Consiliul Județean Cluj a înregistrat până în 15 martie cererile pe proiectele finanțate din fonduri nerambursabile, fiind înregistrat un adevărat record.
Astfel, au fost înregistrate aproximativ 970 de cereri pentru toate cele patru domenii de interes, respectiv culte, cultură, tineret și sport, sumele solicitate fiind de aproape 75 de milioane de lei față de un fond total alocat de doar 6 milioane de lei.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Clujeni de SUCCES. De la Cluj la Monaco, via Paris. Paula Păduroiu: Realitatea mi-a depășit VISUL
„Un învingător e un visător care nu a renunțat niciodată la visul lui”, spunea Nelson Mandela. Câți dintre noi am visat să ajungem departe și am rămas cu visul? Câți am învins, câți am reușit în viață? Nu e greu să visezi, greu este să-ți împlinești visul. Are Clujul oameni de succes, care și-au împlinit visul?
Paula Păduroiu este unul dintre acești oameni. A început de jos și a ajuns acolo unde visul ei din copilărie nu îndrăznea să se avânte.
S-a născut în Alba Iulia, doar datorită faptului că mama ei s-a aflat la momentul acela acolo. A crescut la Podeni, în Cluj, la casa bunicilor, până la 7 ani. „Mi se pare un avantaj enorm pentru copiii care au șansa să crească la țara, într-un mediu sănătos”, spune Paula.
VIDEO FOTO. Clujeni de SUCCES. De la Cluj la Monaco, via Paris. Paula Păduroiu: Realitatea mi-a depășit VISUL
A venit în Cluj împreună cu sora ei și a urmat clasele gimnaziale la Generală 4. A urmat liceul „Mihai Eminescu” la secția de limbi clasice. „Am făcut latină, greacă, dar și engleză și franceză. Din italiană am dat la Bac. Dintotdeauna am fost pasionată de limbi străine”, spune Paula.
După liceu i s-a ivit oportunitatea de a pleca din țară, la Paris. A lucrat acolo 6 luni, la un McDonalds, pe Bon Nouvelle. „A fost o experiență foarte interesantă. Pentru prima dată singură, departe de casă, obligată să mă descurc într-o țară străină”, mai spune ea.
„Am început să studiez PR și comunicare”
La revenirea în Cluj, în 2005 a început facultatea. „Eram la Științe Politice și Administrative, la UBB. Am început să studiez PR și comunicare”, spune Paula. În aceeași perioadă s-a angajat la Banca Transilvania. După doi ani, a vrut să se specializeze în partea de finanțe-bănci și a renunțat la PR. Așadar, a început cursurile la „Spiru Haret”. După un an, a pus pușca jos, din cauza lipsei de timp.
„La BT am lucrat vreo 6 ani, ani în care am învățat foarte multe. Eram consilier corporate și mi-am făcut foarte multe cunoștințe. După ce am plecat de acolo mi-am deschis o agenție de evenimente. Îmi plăcea mult domeniul și mi-am zis de ce nu? Mă ocupam mai mult de evenimente corporate și de artă”, mărturisește Paula.
Șansa vieții s-a materializat într-un concurs pentru tineri antreprenori care a avut loc la Bruxelles. „Am trimis un business plan pentru un brand de fashion, pentru că întotdeauna mi-a plăcut moda, Bunica m-a învățat să cos la mașină și să desenez croiuri. Răsfoiam câte un Paris Match sau Vogue, reviste greu de găsit în vremea aceea și mă visam lucrând în domeniu. Vedeam vedete îmbrăcate cu creațiile mele… Una peste alta, am câștigat concursul și mi s-a oferit o bursă antreprenorială de trei luni la Paris”, spune Paula.
„Am fost angajată de Victoria’s Secret”
Așadar, în 2012, Paula a luat lumea-n piept și s-a întors la Paris. După cele trei luni a decis să rămână acolo. Mama ei a fost printre puținele persoane care au susținut-o. „Un vis l-am bifat: să locuiesc la Paris. Mi-am zis dacă nu acum, atunci când? La scurt timp am găsit un job, asistent stilist. Lucram cu un designer turc, Serkan Cura, care făcea piesele pentru catwalk-ul de la Victoria’s Secret din New York. Lumea asta mă fascina. Am fost angajată de Victoria’s Secret ca să fiu asistenta lui în studio dar mă ocupam și de partea de comunicare și marketing”, spune Paula.
După un an a început colaborarea cu un alt designer. În paralel, a început să urmeze cursurile unei școli de modă în Paris și să lucreze la fashion brand-ul propriu care se numea Velvet. Prima colecție și-a prezentat-o la Sibiu, într-un show de fashion. „Am avut cam 30 de piese… Nu erau foarte multe pentru că am început cu economiile mele, produceam în Paris la costuri foarte mari. Am fost mândră că mi-am prezentat prima colecție în țara mea”, mai spune Paula.
Imediat a fost contactată de niște concept store-uri din București și Constanța care i-au propus să intre cu piese ale colecției. În același timp a intrat cu pop-up store-uri în mall-uri din Paris și făcea și vânzări private. Și-a amenajat un apartament mare în care își expunea creațiile, accesorizate cu bijuterii și alte obiecte de modă ale unor designeri cunoscuți. „Era un fel de cocktail, cum se practică acum, la care invitam prieteni care la rândul lor veneau cu alți prieteni”.
„Așa am ajuns să cunosc oameni care lucrau pentru branduri mari de lux, Chanel, Dior, Bulgari”
După doi ani încheie colaborarea cu Victoria’s Secret, pentru că brandul ei luase amploare. „A fost o provocare pentru mine. Înainte de a vinde toată colecția, trebuia să am deja în vedere elemente din ceea ce urma să vină”, spune Paula.
Inevitabil, această creștere a venit la pachet cu necesitatea creșterii notorietății iar aceasta se putea face doar printre creatorii de modă, ca urmare a creat un grup de MeetUp, Paris Fashion Network. „Pui online și anunți că organizezi un eveniment în data respectivă la locația respectivă și cine vrea, vine. La prima întâlnire am fost 6 persoane, toți lucram în fashion. Apoi se strângeau din ce în ce mai mulți, astfel încât a trebuit să închiriez părți din restaurante. Așa am ajuns să cunosc oameni care lucrau pentru branduri mari de lux, Chanel, Dior, Bulgari”, mai spune Paula.
Încet, a început să se ocupe de evenimente de lansări de colecții sau deschideri de buticuri, ca atare și-a deschis o agenție de comunicare și marketing. Ulterior, în urma unor recomandări, i s-a propus să prezinte o emisiune, Paris Fashion Week, la o nouă televiziune de modă, Fashion News Lifestyle Network, un fel de Fashion TV dar mai mare.
În aceeași perioadă, i s-a propus să scrie în revista „Expatriates Magazine” articole de modă și lifestyle. „După un timp mi s-a propus să coordonez întreg domeniul de fashion, eram un fel de redactor-șef. Țineam legătura cu toți colaboratorii”, spune Paula.
„Art Life TV îi propune să colaboreze la o emisiune numită My Bucket List”
Lucrând în domeniu, decide că nu i-ar strica să facă jurnalism, așadar se întoarce la UBB. După trei ani, revine în business, după ce și-a pus brand-ul în așteptare, pentru că se simțea nevoia unui sponsor pentru pasul următor. Se concentrează pe agenție și își propune s-o ducă la un alt nivel.
Art Life TV îi propune să colaboreze la o emisiune numită My Bucket List. „Eram ca peștele în apă pe formatul acesta. După un timp, din rațiuni economice, postul și-a restrâns activitatea, ca atare am băgat din nou cărbuni la agenție. În 2018 mi-am zis stop… Nu mai am momente cu mine, zile libere, seri liniștite, trebuie să pun Parisul deoparte și să mă reorientez. Cum sunt realmente îndrăgostită de mare, am pus ochii pe sudul Franței. Voiam Nisa sau, de ce nu, Monaco. Așa că am început să tatonez oportunitățile din zonă”, spune Paula.
A găsit un job la o agenție de PR și comunicare în Monte Carlo, o agenție de lux. „Aveam în portofoliu Bentley Motors, Riva Yachts și unul dintre cele mai luxoase restaurante din Monaco, cu stea Michelin, Rampoldi. După 7 luni în care am avut grijă să-mi fac contacte în lumea asta, mi-am creat o altă agenție, Qhuiz și am luat pe cont propriu campaniile de marketing și comunicare pentru firme din acest domeniu al luxului”, spune Paula.
„Lucrez cu echipe de freelanceri pe evenimente, nu am angajați”
A avut o campanie de PR pentru Bentley, în care firma a dat pentru nunta lui Vincent Cassel două mașini, una pentru el și alta pentru mireasă, ca automobile oficiale ale evenimentului. Apoi l-a adus la Rolex Tennis Masters pe celebrul tenismen Henri Leconte, eveniment care a culminat cu o cină la unul dintre cele mai bine cotate restaurante din principat, la care a participat și prințul Albert de Monaco.
„Lucrez cu echipe de freelanceri pe evenimente, nu am angajați. Ne cunoaștem foarte bine și știu care unde se potrivește, pentru că se întâmplă să trebuiască să manageriez mai multe proiecte simultan.
Pe perioada pandemiei, Paula a trebuit să se reconfigureze. Ca atare s-a reorientat pe clienți care aveau nevoie mai mare de campanii digitale. Din punct de vedere al business-ului, acest lucru nu s-a resimțit dramatic în cifra de afaceri. „Aveam un client, Planet of Finance, un fel de social media pentru investitori și consilieri financiari. Ideea era să-i punem pe toți la aceeași masă. Un fel de Tinder financiar”, mai spune Paula Păduroiu.
„În 2021 s-a apucat de golf”
În 2020 începe o colaborare cu Universitatea Internațională din Monaco. „M-au contactat și mi-au propus să predau un curs de PR și comunicare pentru masteruri și MBA-uri. M-a ajutat foarte mult experiența, sunt mai mult niște cursuri practice pentru că și eu am învățat din practică, mai puțin din cărți. Îi implic în proiecte reale și ei apreciază foarte mult asta”, spune Paula.
În 2021 s-a apucat de golf și în 2022 înființează Monaco Golf Association, care funcționează ca un club privat pentru golferi. „Avem foarte mulți membri care participă la evenimentele noastre, pe partea de golf. Deasemenea, s-au implicat companii și bănci private care solicită organizarea unor evenimente dedicate, personalizate pentru angajații care practică sportul ăsta, Eu le organizez de la A la Z. Consider că este o oportunitate extraordinară ca să fac ceea ce-mi place și să și câștig bani din asta”, spune Paula.
Prezentul este cel care-i conturează viitorul. Cum s-ar spune, cu un ochi ancorat în realitate și cu celălalt atent la oportunități. „Intenționez să dezvolt un proiect împreună cu trei asociate, este vorba de un club de business și golf internațional situat în Dubai sau în Abu Dhabi. De asemenea, vreau să organizez unul dintre cele mai mari evenimente de golf, tot în Dubai.
Un proiect de suflet pe care îl susțin, Rokethon, reprezintă cursa pentru sensibilizarea populației în privința abandonării câinilor și pisicilor. Va avea loc pentru prima dată anul acesta, în octombrie, la Monaco. Câinele meu e un câine abandonat, din Sicilia. Orice proiect care susține astfel de cauze e foarte important pentru mine.
„Când mă uit în spate sunt extrem de mândră și satisfăcută de ceea ce am realizat”
Am făcut și un shooting recent cu câinele meu, pentru un alt proiect la Monaco în care va fi lansată o carte în curând iar profiturile din vânzarea cărții vor fi donate la SPA (Asociația pentru Protecția Animalelor din Monaco). Cam astea ar fi planurile mele de viitor apropiat”, spune, zâmbind, Paula.
Cum își imagina viața Paula Păduroiu în copilărie? „Când mă uit în spate sunt extrem de mândră și satisfăcută de ceea ce am realizat. Copil fiind, am avut la ce visa. Astăzi realizez că realitatea mi-a depășit visul. Îmi plac provocările și Monaco ține ștacheta foarte sus din acest punct de vedere. Ceea ce mi se potrivește…”, mai spune Paula Păduroiu.
Dorul de Cluj ajunge și pe Riviera franceză. Știți cum se spune, once varză a la Cluj, always varză a la Cluj. „Mi-e dor de Cluj, cum să nu, aici am crescut și m-am format ca om. Abia aștept să vin să-mi văd familia, prietenii și locurile unde mi-am petrecut mare parte din viață. Îmi iubesc țara și o promovez ori ce câte ori am ocazia, pentru că, din păcate, imaginea ei în străinătate este de multe ori denaturată. Locul meu este acum în Monaco dar nu uit niciodată de unde am plecat”, mărturisește Paula.
„Succesul nu se întâmplă peste noapte. Succesul se întâmplă atunci când în fiecare zi devii mai bun la ceea ce faci față de ziua precedentă. Totul se adaugă”, a spus Dwayne ”The Rock” Johnson. Aveți curajul să-l contraziceți?
Foto: Arhiva personală
EDUCATIE
Prima conferință de tip Moot pentru liceenii din Transilvania, organizată de elevi din Cluj-Napoca
Trei eleve de clasa a XI-a de la un liceu din Cluj-Napoca au pus bazele Transylvania Moot, o conferință de dezbateri din domeniul Dreptului, având ambiția de a aduce o schimbare reală în lumea din jur, mai ales în ceea ce privește educația tinerilor.
Două dintre ele își doresc să își construiască o carieră în acest domeniu, iar viziunea lor a inspirat o echipă de tineri la fel de pasionați să se li alăture în acest demers. Prin implicarea lor și cu sprijinul comunității, elevele speră să aducă schimbări semnificative.
Simularea audierilor de la tribunal
”Un eveniment Moot simulează audieri la tribunal (de obicei, o contestație împotriva unei decizii finale), în care participanții analizează o problemă, cercetează legea relevantă, pregătesc observații scrise și prezintă argumente orale.
Procedura o imită pe cea respectată în tribunal: participanții pot avea rolul de avocat, procuror sau judecător”, spune Miruna Ursache, una dintre eleve.
Aceste tipuri de evenimente au crescut în popularitate printre elevii de liceu, ajungând recent și în inima Transilvaniei, în Cluj-Napoca. Astfel, prima conferință Transylvania Moot va avea loc în perioada 17-19 mai, la aceasta fiind așteptați 120 de elevi.
Dezvoltarea aptitudinilor
Cele trei eleve de la Colegiul Național ”Emil Racoviță” își propun să le ofere colegilor care doresc sa își continue studiile în domeniul Dreptului, și nu numai, ocazia de a își dezvolta aptitudini esențiale precum: dezbaterea și argumentarea, angajarea în discuții profunde legate de probleme juridice și muncă în echipă.
Participantii au ocazia sa se înscrie accesând rețeaua de Instagram a evenimentului, @transylvaniamoot, unde pot completa formularul.
Aceștia pot alege rolul de avocat, procuror sau judecător în unul dintre cele trei comitete disponibile.
Comitete de dezbateri
Două dintre acestea, susținute în limba engleză, dezbat cazuri internaționale, iar al treia abordează un caz național.
Primul comitet, International Court of Justice (ICJ), are ca tema cazul dintre Paraguay si Statele Unitele ale Americii si Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare.
Cel de al doilea comitet, International Criminal Court, va delibera cazul lui Maxime Jeoffroy Eli Mokom Gawaka.
În cele din urma, cel de al treilea comitet, Înalta Curte de Casație și Justiție, va discuta cazul Piedone în lumina responsabilității penale.
Astfel, participantii au ocazia sa descopere lumea juridică, sa participe la discuții productive si sa întâlnească specialiști din domeniul dreptului.
Cine sunt inițiatoarele conferinței
Cele trei eleve care au inițiat conferința Moot sunt în clasa a XI-a Colegiul Național ,,Emil Racoviță” Cluj-Napoca: Clara Bob – profilul matematică-informatică, engleză intensiv, Maria Ficior – științele naturii, engleză intensiv, și Miruna Ursache – științele naturii.
Povestea lebedelor de pe Lacul Chios a început în urmă cu opt ani, când câțiva prieteni și-au propus să își transforme visul în realitate.
Lebedele de pe Lacul Chios din Parcul Central sunt adevărate atracții în sezonul cald, atât pentru clujeni, cât și pentru turiști.
De la vis la realitate
Povestea acestora a început în urmă cu opt ani, când doi frați s-au decis să aducă lebedele înapoi în oraș, fascinați de poveștile mamei despre frumosul Cluj de odinioară.
„Fiecare poveste începe cu un vis. La fel și povestea faimoaselor lebede din Parcul Central „Simion Bărnuțiu” a pornit de la visul a doi frați care au copilărit în Cluj-Napoca. Copii fiind, mama fraților le povestea despre lebedele care trăiau cândva în oraș și cât de frumos era Clujul de odinioară.
Fascinați de imaginea lebedelor, cei doi – Andrei Miclăuș, inginer IT într-un program de cercetare în Germania și Alexandru Miclăuș, student la facultatea de Automatică și Calculatoare din Cluj-Napoca – și-au dorit să transforme visul în realitate și să aducă lebedele înapoi în Cluj. În 2016, celor doi frați li s-au alăturat alți trei prieteni: Marius Muste, medic veterinar, Daiana Prodan, medic stomatolog și dr. Alexandru Stermin, șef lucrări la Facultatea de Biologie și Geologie UBB Cluj.
Lebedele, oaspeți de seamă ai Clujului de opt ani
Împreună, cei cinci tineri și-au împărtășit visul și dorința cu Primăria pentru a readuce lebedele în Cluj pentru ca întreaga comunitate să se poată bucura de această poveste.
Opt ani mai târziu, lebedele încă se întorc în fiecare primăvara pe lacul din Parcul Central. Ceea ce a început cu un vis, acum a devenit o tradiție mult așteptată pentru copii, visători și clujeni. Lebedele sunt găzduite în sezonul rece la Grădina Zoologică din Târgu-Mureș”, arată adminsitrația locală.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
Ce entități primesc finanțare nerambursabilă de la CJ Cluj? Cea mai mare sumă, peste 3 milioane de lei, merge la Culte
VIDEO FOTO. Clujeni de SUCCES. De la Cluj la Monaco, via Paris. Paula Păduroiu: Realitatea mi-a depășit VISUL
Prima conferință de tip Moot pentru liceenii din Transilvania, organizată de elevi din Cluj-Napoca
FOTO. Povestea lebedelor de pe Lacul Chios. Un vis devenit realitate
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
U-BT Cluj, la un pas de finala Ligii Naționale. A învins-o din nou pe FC Argeș Pitești, scor 100-74
FOTO. Accident cu patru mașini, la intrarea în Florești. O tânără a ajuns la spital
