CULTURA
OPINIE. Doru Pop: Filmul cu PROST, dar fără prost-gust
Toate modele hollywoodiene ajung rapid și în cinematografia autohtonă. După ce Barbie (r. Greta Gerwig) a devenit filmul cu cea mai bine plătită actriță din istorie (12,5 milioane de dolari) pentru rolul de păpușă Mattel, iar Margot Robbie a mai câștigat încă vreo 50 de milioane de dolari ca producător al aceluiași film, și la noi moda actorului-producător începe să dea roade.
Este și cazul lui Ramon (r. Jesús del Cerro), care a avut încasări de 1 milion de dolari în cinematografele din România (conform cinemagia.ro) și, după ce a fost disponibil pe Netflix, a ajuns rapid pe primul loc la vizionările concetățenilor noștri. Deși, cel puțin după declarațiile lui Bartoș (actor și producător principal), popularitatea nu i-a adus actorului român niciun fel de venituri, i-a oferit acestuia o platformă prin intermediul căreia a putut să joace un rol care i se potrivește și pe care se pare că și-l dorește.
În această primă ipostază de producător Bartoș și-a croit un rol pe măsură. El este Ramona („a”-ul e mut ni se spune de mai multe ori în film), un fel de „Barbie-iță” pe de-a-ndoaselea, un om simplu „de la țară”, a cărui unică și mare pasiune este viticultura. Viața lui Ramon(a) este dată peste cap atunci când, printr-o întâmplare, în viața lui apare Tulipan, „regizor și producător” (jucat de Smiley) de filme publicitare, iar din echipa de filmare care realizează o reclamă la „Aqua Carpatica” (bun prilej de „prodact pleisment”, adică promovare de produse comerciale), face parte și Ana (fotomodela Gabriela Iliescu), de care personajul nostru se îndrăgostește iremediabil (și irealist).
Ramon e un film despre un „prostovan”
Personajul Ramon e un stereotip, el este naivul credul, eroul tipic al dramei teatrale clasice, reinventat în cinemaul comercial în formula protagonistului tontălău, care ajunge în situații neprevăzute tocmai pentru care nu e adecvat situației în care e pus. Sunt nenumărați comici de cinema care aduc pe ecran acest gen personaje. Celebrul Peter Sellers, în seria „Pink Panther”, dar și multe dintre rolurile lui Adam Sandler, intră în categoria „fish out of the water”. Ramon e mereu un „outsider” care, aidoma lui Mr. Deeds al lui Sandler, ajunge în contexte în care nu mai este în mediul său, iar aceasta provoacă râsul. Numai că în limba română nu putem face propoziția aceasta la negativ, există doar versiunea pozitivă, „te simți ca peștele în apă”. În locul variantei negative (peștele „în” apă), putem spune că Ramon este peștele pe uscat, e mereu pus în situații de tip „nuca-n perete”, e un „încurcă lume” tipic. Îmbrăcat cu un costum din anii ’70 și dotat cu o valiză care nu se mai produce din anii ’80, el seamănă cu alte personaje din filmele autohtone de comedie, cel mai notoriu fiind nea Mărin (miliardar).
Ramon e un film despre un „prostovan”, dar aceasta nu este o prostie, pentru că tuturor ne plac filmele (și poveștile) cu proști. De ce? Poate pentru că proștii ne oferă, din punct de vedere psihologic, o stare de bine cu propria noastră condiție. Lipsa de inteligență a altora este un mod prin care privitorul tinde să creadă că este el însuși deștept.
Tipologia e uzitată în comediile americane, cum sunt Wayne’s World (1992) ori Dumb and Dumber (1994), unde prostia e dusă la extrem. E un vechi traseu comic, un vestigiu al tropilor antici legați de tema nebunului înțelept. Există o listă lungă de idioți în literatură, teatru sau cinema, ei funcționând adeseori ca o oglindă inversată, în care societatea „normală” se vede în adevărata ei lumină. Și Ramon are aceste trăsături tipice ale credulului, e individul infantil și neadaptat, prin ochii căruia observăm defectele celor cu care acesta intră în contact.
Un alt traseu comic deja consacrat, pe care îl alege și Bartoș, este prostul naiv. Naivitatea prostească aici nu e prezentată ca un defect, ci devine o trăsătură pozitivă de caracter. Ca și mult mai celebrul Candide al lui Voltaire, Ramon este atât de bun la suflet încât devine cu mare ușurință o victimă. El seamănă cu Raymond Babbitt din Rain Man (1998) sau cu personajul lui Tom Hanks din Forrest Gump (1994), actorul-producător reușește să compună imaginea unui idiot simpatic, un adult cu atitudine copilărească, niciodată răuvoitor. Această naivitate e emoționantă, ea produce plăcere spectatorilor. Tocmai din tensiunea dintre realitatea percepută de personaj și realitatea pe care spectatorul o cunoaște, ne face să îl simpatizăm. Tehnica era folosită și în commedia dell’arte, unde exista personajul Cietrulo (în italiană citrullo înseamnă chiar idiot), varianta a unui „Zanni”, un țăcănit care face trăznăi spre deliciul publicului, Ramon intră în tot felul de buclucuri. Dar, pentru că e întruchiparea bunătății, care învinge toate adversitățile, îi face pe spectatori să se emoționeze de fiecare dată când iese din încurcătură.
„Ramon e provincialul aterizat în Capitală”
Un alt factor de atractivitate este sentimentalismul, de care realizatorii lui Ramon se folosesc din plin. Filmul funcționează ca un romanț, anglism adaptat și în română pentru a reda sensul lui romance, variantă siropoasă și amuzantă a poveștilor de iubire, unde romantismul ne ajută să ne cuplăm cu personajul. Ramon nu știe că e distribuit într-un rol de „cavaler de onoare” la falsa nuntă din reclamă doar pentru că regizorul se săturase de intervențiile sale, așa că se îndrăgostește de Ana, care îi acordă atenție fără să știe ce efect va avea acest lucru asupra bărbatului singur de la țară.
Regizorul Jesús del Cerro, cu ajutorul scenaristului Anghel Damian (și el cu experiență de actor la Teatrul de Comedie), nu ratează niciun truism comic. Ramon e provincialul aterizat în Capitală („țărane” îi strigă un șofer nemulțumit), care nu a văzut niciodată aglomerație în trafic, nu știe să folosească scările rulante de la metrou, nu a văzut niciodată yoga și nici nu pricepe cine e Brad Pitt. Aceste situații îi permit lui Bartoș să își demonstreze calitățile de actor cu umor corporal – vrea să îl sărute pe șoferul care îl aduce la București, cade pe bulevard, umblă în patru labe pe șosea, ori dansează cu un tânăr care merge cu monociclul electric.
Nu lipsește nici comedia „țărănească”, unele scene par amestecate cu episoade din „Las Fierbinți”, cei trei prieteni de băutură ai lui Ramon fiind numiți Ceapă, Lungu și Litră. Deși discută despre suprarealism acești concetățeni ai lui Ramon vorbesc cu accent moldovenesc, chiar dacă locuiesc în județul Sibiu, iar personajul principal are o dicție de pe calea Moșilor. Aceste scăpări de veridicitate nu-i încurcă nici pe scenarist, nici pe regizor. Din păcate personajele forța comice, cum este Sonia, femeia fără adăpost care îl ajută pe Ramon să-și caute iubirea pare absolventă de Jurnalism ori specialistă în psihologie, cu dinți perfecți și dicție dobândită la actoria din București, care face „counseling” stradal, bea vin, are telefon mobil și se hrănește cu sushi.
Umorul e inegal, dar nu sunt niciodată gratuit-vulgare, adeseori autoironia reușește să depășească scăpările populiste. De exemplu numele de buletin al lui Ramon este Hordilă Ramona (poate e o ironie la adresa producătorului omonim, fost șef de „ticketing” la TIFF, ajuns producătorul Oanei Giurgiu), iar localitatea unde locuiește viticultorul nostru se cheamă Struguracu de Sus.
„Ramon nimerește în mijlocul unui jaf”
Aici merită apreciate tehnicile metanarative folosite în film. Povestea începe ca un „film în film”, și apoi asistăm la mai multe scene metanarative, inclusiv cea în care Ramon ajunge la Teatrul Național, iar mașinistul „nea Gilică” zice, în cheia ironiei dramatice: „ce seamănă cu Bartoș al nostru”. Una dintre cele mai amuzante scene este urmărirea transmisă în direct online și la televiziune, prin intermediul „influencerului” Selly sau Andreea Esca făcând rolul unei prezentatoare de la Pro TV. Alteori ironiile sunt doar anacronice, așa e vizionarea unei emisiuni tv în variantă color pe un televizor evident alb-negru.
Pe la mijlocul filmului lucrurile se complică pentru că Ramon nimerește în mijlocul unui jaf, pentru că vrea să ajute doi bandiți (caricaturali), cărora se oferă să le schimbe roata la mașină – desigur, nimeni nu strânge prezoanele la roți cu o cheie fixă dublă. Aceasta duce la o confuzie tipic umoristică, în urma căreia urmează o serie de împrejurări neașteptate. Ramon oprește bandiții, salvează tabloul, este premiat de ambasadorul Spaniei și, după ce o întâlnește pe femeia visurilor, descoperă iubirea adevărată, cu femeia străzii, Sonia. Jucată de Andreea Vasile, care ar merita roluri mai bune, Sonia devine un soi de ghid turistic nocturn al Bucureștilor, fiind bănuită că a participat și ea la furtul tabloului suprarealist intitulat, în mod convenabil, „Sticla de vin”.
Structura filmului este și ea teatrală, povestea fiind compusă din episoade comice, mai mult sau mai puțin reușite. Așa e episodul cu taximetristul potlogar, care îi fură banii, hainele și slănina lui Ramon (de ce ar fi vrut un taximetrist cu cercel în ureche hainele desuete?!) sau întâlnirea cu vărul Emilian și cu partenera lui yoghină, care leșină când vede slănină (nu știm de ce juna vegană e poreclită Gărgărița, dar știm de ce Teona Stavarachi ajunge mereu în scene sexy), sau evenimentele din arestul Poliției Române, unde Ramon ajunge doar în maieu și boxeri (de ce un țăran poartă lenjerie occidentală?), iar polițiștii caută o telecomandă de televizor în mijlocul investigației.
Cu toate acestea, prin comparație cu umorul de prost-gust care caracterizează cinemaul popular românesc de aci, Ramon este o binevenită excepție. Se poate face comedie fără vulgaritate, există personaje amuzante fără să fie mitocani, că există umor și fără limbaj obscen și că se poate face film cu succes la public fără sex și fără invective.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Ioan Așchilean, profesor universitar habilitat doctor inginer la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, în semn de apreciere pentru activitatea sa.
Acesta a fist distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
Profesorul clujean Ioan Așchilean de la UTCN, decorat de președintele Klaus Iohannis
“În semn de apreciere pentru rezultatele importante obținute în coordonarea proiectelor de cercetare în domeniul ingineriei civile și de instalații, precum și pentru contribuția semnificativă avută la dezvoltarea economiei naționale, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Național ‘Pentru Merit’ în grad de Cavaler domnului Așchilean Ioan, profesor universitar habilitat doctor inginer, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și președinte al Consiliului de Administrație al S.C. ACI Cluj S.A.” se arată în ordinul semnat de președintele României, Klaus Iohannis.
Profesorul Ioan Așchilean este cadru didactic la Facultatea de Construcţii a UTCN, Departamentul Construcţii Civile şi Management.
EVENIMENT
Totul despre turul I al alegerilor prezidențiale 2024. 18.994.290 români cu drept de vot, din care 615.647 în județul Cluj
Astăzi, românii sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc în data de 24 noiembrie, între orele 7 și 21, iar pe listă sunt 14 candidați la funcția supremă în stat.
Pentru alegeri prezidențiale 2024 în România vor fi deschise aproape 18.970 de secții de votare. 19.002.912 de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie, fiind cu 8.622 mai mulţi faţă de luna trecută, când figurau 18.994.290 alegători români.
Pentru a afla secția de votare la care sunt arondați și adresa acesteia, cetățenii care votează la alegeri prezidențiale 2024 pot accesa Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro. După introducerea datelor personale, alegătorul află secția de votare la care este arondat și adresa acesteia.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
615.647 de alegători clujeni, așteptați la urne
În județul Cluj, există un număr total de 615.647 de alegători, care vor vota în cele 647 de secții de votare amenajate în județ. Pentru desfășurarea alegerilor, au fost pregătite 619.444 de timbre autocolante, iar numărul total de buletine de vot distribuite este de 678.384. Dintre acestea, 647 de buletine au fost anulate, unul în fiecare secție.
Fiecare secție de votare este echipată cu cinci ștampile cu mențiunea „VOTAT” și o ștampilă de control, asigurând astfel resursele necesare pentru derularea eficientă a procesului de vot.
De asemenea, se va putea vota cu urna mobilă. La Spitalul Județean de Urgență, cel mai mare din Cluj-Napoca, 315 pacienți au solicitat urna mobilă pentru a putea vota.
Spitalul a transmis tabelele, pe care se află și 96 de angajați care au solicitat să voteze cu urna mobilă, către Biroul Electoral de Circumscripție.
Programul secțiilor de vot
Secțiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 vor fi deschise duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59, conform Autorității Electrorale Permanente. Același program va fi valabil și în 8 decembrie, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2024.
Pentru alegerile prezidențiale 2024, calendarul de vot pentru românii din diaspora se întinde pe trei zile. În primul tur, din 24 noiembrie, românii din străinătate au început să voteze din 22 noiembrie:
- vineri, 22 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 12:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
- sâmbătă, 23 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
- duminică, 24 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.
La al doilea tur al alegerilor prezidențiale 2024, votarea în străinătate se va desfășura în aceleași intervale orare, în zilele de 6, 7 și 8 decembrie 2024.
Primele rezultate, disponibile încă din această seară
Primele rezultate ale votului le vom afla astăzi, imediat după închiderea urnelor, în urma exit-poll-urilor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a dezvoltat o nouă funcţionalitate pentru site-ul prezenta.roaep.ro care permite urmărirea rezultatelor alegerilor în timp real, pe măsura centralizării proceselor verbale. Site-ul permite selectarea diferitor criterii – în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate.
14 candidați pentru funcția supremă în stat
La alegerile de anul acesta, 14 candidați se luptă pentru scaunul de la Cotroceni. Este acelaşi număr de candidaţi ca la primul tur al scrutinelor din anii 2014 şi 2019. Patru dintre aceștia candidează ca independenți, ceilalți fiind susținuți de partide politice. În acest an, trei femei candidează la funcția supremă în stat. De asemenea, doi candidați au mai fost înscriși în cursa pentru funcția supremă în stat, dar nu au câștigat până acum alegerile.
Pe buletinul de vot, cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024 se vor găsi în următoarea ordine:
- Poziția nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România
- Poziția nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor
- Poziția nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
- Poziția nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Național Liberal
- Poziția nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziția nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
- Poziția nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
- Poziția nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Națională
- Poziția nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
- Poziția nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forța Dreptei (A anunțat că se retrage și o susține pe Elena Lasconi)
- Poziția nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
- Poziția nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
- Poziția nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român
- Poziția nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale
CFR Cluj a întâlnit-o pe Rapid, sâmbătă seara în Gruia, într-un meci din etapa a 17-a a Superligii de fotbal. După pasul greșit făcut de liderul „U” la Sibiu, CFR avea șansa, în cazul unei victorii, să-și egaleze concitadina. N-a fost să fie, meciul terminându-se egal, 1-1, goluri marcate de Fică (min.81), respectiv Burmaz (min.90).
Echipe de start:
CFR CLUJ (4-3-3): Hindrich – Mogoș, Leo Bolgado, M. Ilie, Simao Rocha – Fică, Djokovic (cpt.), Ad. Păun – Nkololo, L. Munteanu, Postolachi
Rezerve: Gal – Camora, F. Iacob, Boben, Graovac, K. Keita, Artean, R. Filip, Tachtsidis, Deac, Korenica, Michael
Antrenor: Dan Petrescu
RAPID (3-4-3): Siegrist – Cr. Manea, Ignat, Pașcanu – Onea (cpt.), Christensen, Hromada, Borza – N’Jie, Boupendza, Petrila
Rezerve: Aioani – Săpunaru, Blazek, Braun, Gojkovic, Emmers, Grameni, Vulturar, Micovschi, R. Pop, Hasani, Burmaz
Antrenor: Marius Șumudică
Frig la Cluj, însă cele câteva mii de spectatori care s-au încumetat să vină la stadion n-au regretat. Joc alert, cu faze de poartă, în special la cea a Rapidului.
CFR are posesia și joacă cu pase rapide, făcând și un pressing agresiv. Până în min.31, Rapid n-a contat în atac. Atunci, Christensen are o ocazie bună dar trage pe lângă poartă.
Până atunci, Louis Munteanu ratează o preluare în careul advers, în min.10 iar în min.28, Nkololo își dă cu stângul în dreptul la o greșeală a fundașilor rapidiști. Păun mai are un șut frumos care însă trece de puțin pe lângă vinclul porții lui Siegrist.
În repriza a doua, rapidiștii echilibrează posesia și au câteva incursiuni periculoase la poarta lui Hindrich. Clujenii au o ocazie mare în min.79 când șutul lui Matei trece puțin pe lângă poartă.
În min.81, Fică înscrie printr-un șut de la 18m, pentru 1-0. În min.90, noul intrat Burmaz egalează după o greșeală în lanț a apărării clujene.
După un final incandescent, CFR ratează ocazia de a egala la puncte liderul.
Notele Cluj24:
Hindrich 7 – Mogoș 7, Leo Bolgado 7, M. Ilie 7, Simao Rocha 7 – Fică 8, Djokovic (cpt.) 6, Ad. Păun 6 – Nkololo 6, L. Munteanu 6, Postolachi 6, Artean, Tachtsidis 6, Korenica 6, Michael 6
EVENIMENT
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Județul Cluj va avea un plan de menținere a calității aerului pentru perioada 2024-2028.
Este primul plan de acest fel care va fi implementat la nivelul Clujului, iar acesta prevede măsuri de îmbunătățire a calității aerului acolo unde este nevoie.
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe este inițiatorul proiectului de hotărâre privind acest plan – PMCA.
Documentul, care a fost întocmit de o comisie tehnică de specialitate constituită la nivelul CJ Cluj, are la bază un Studiu de calitate a aerului realizat de o entitate privată certificată în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.
Citește și: Cât de POLUAT este aerul în Cluj-Napoca? Care sunt zonele cele mai AFECTATE și care sunt cele mai „verzi”
Astfel, a fost realizată o evaluare a calității aerului la nivelul județului Cluj, în baza datelor înregistrate la stațiile automate de monitorizare a calității aerului și a inventarelor locale de emisii.
Ce măsuri sunt prevăzute în Planul de menținere a calității aerului
“Vorbim de un plan concret prin intermediul căruia ne dorim să creăm cadrul legal la nivel județean, astfel încât să păstrăm nivelul poluanților sub valorile limită și să asigurăm în acest fel o calitate a aerului decentă pentru toți locuitorii acestui județ.
Văzând măsurile propuse în vederea acestui obiectiv nu pot să nu constat faptul că instituția pe care o conduc a făcut deja pași concreți pentru reduceea poluării atmosferice, și mă refer aici la modernizarea infrastructurii de drumuri județene sau reabilitarea termică a clădirilor instituționale, cum sunt spitalele, unitățile de învățământ sau sediile entităților aflate sub autoritatea Consiliului Județean”, a transmis Alin Tișe.
PMCA 2024-2028 prevede măsuri la păstrarea și îmbunătățirea calității aerului și pentru protejarea sănătății oamenilor, astfel:
- modernizarea arterelor de circulație
- achiziția de mijloace de transport în comun electrice
- reducere consumului de combustibili fosili prin extinderea rețelelor de gaz
- reabilitarea termică a clădirilor instituționale și rezidențiale, etc.
1,5 miliarde de lei costă implementarea măsurilor
Potrivit reprezentanților CJ Cluj, conform acestui plan cu caracter director, implementarea măsurilor propuse pentru județul Cluj presupune o investiție estimată la 1,5 miliarde de lei.
Din această sumă, 55% ar trebui să provină din fonduri PNRR, 27% din Programul Regional 2021-2027, 18% din Programul „Anghel Saligny” și 0,4% din finanțări de la Administrația Fondului pentru Mediu.
De asemenea, 40% din costuri sunt asumate de CJ Cluj prin intermediul unor proiecte depuse spre finanțare.
Foto: Arhivă
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Profesorul clujean Ioan Așchilean de la UTCN, decorat de președintele Klaus Iohannis
Totul despre turul I al alegerilor prezidențiale 2024. 18.994.290 români cu drept de vot, din care 615.647 în județul Cluj
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Un punct ție, un punct mie
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
FOTO. Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
Hermannstadt – „U” Cluj, 2-1. Crește PRESIUNEA pe lider după un joc sub așteptări
VIDEO. Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
