Connect with us

CULTURA

OPINIE. Doru Pop, despre filmul ”Nuntă pe bani” al lui Mircea Bravo: Umorul de tavernă și umorul de cavernă

Publicat


A doua tentativă a lui Mirciulică (numele de scenă al „comediantului” Mircea Popa) de a face filme este, aparent, o reușită. ”Nuntă pe bani” a avut încasări de aproape 2 milioane de dolari (peste 1,957) în cinematografele autohtone, iar acum pseudo-comedia lui Mirciulică și a echipei sale, inclusiv tanti Lenuța din Chinteni și Cristi din Ilișua, a intrat în portofoliul Netflix.

Intriga („plotul” pentru romglezi) este stereotipică. De fapt motivul comic al nunții e recurent în cinemaul popular, unde s-a dezvoltat ca un sub-gen a unui gen mai amplu, acela al comediei romantice.

„Filmul de nuntă” (wedding film) e chiar o sub-categorie a filmelor hollywoodiene care au ca subiect dramatic problemele de familie (numite domestic drama), unde dramatismul decurge din viața de cuplu. Există un uriaș bazin tematic al filmelor specializate în viața de familie, pe toate palierele și despre toate „componentele” relațiilor.

De la filmele despre flirt și seducția pre-maritală, la mariaj și problemele amoroase, la viața de cuplu pe termen lung, divorț sau partaj, moartea unui partener sau substituirea acestuia, la creșterea unor copii enervanți sau interacțiunea cu soacre acre ori socri ostili, există de toate în cinemaul mondial.

Schema acestor povești e simplă – romantism plus relații egal probleme. Ea e foarte veche în istoria culturală a omenirii, în teatrul latin avem exemplul piesei lui Plaut, în care o frumoasă sclavă pe nume Casina e curtată și de bătrânul tată, dar și de fiul acestuia, de unde decurg o serie de probleme.

Scenariu cu însăilături

Problema lui Mirciulică este la fel de banală ca și modul cum este redactat scenariul, ale cărui însăilături se văd de la mare distanță.

Povestea începe cu schepsis, Mirciulică îi povestești Bunicii încurcăturile sale, care încep când el și Alexandra asistă la nunta prietenului Cucu (din cealaltă producție cu succes la publicul mioritic), unde se zgârcește la bani și postează pe Facebook o declarație de renunțare la participarea la nunți. Dar, în urma unui accident de mașină, cu un automobil adus din Germania, ajunge dator și… trebuie să facă nuntă.

Deși unii filmaștri de pe la noi s-au grăbit să eticheteze filmul lui Mirciulică drept „satiră” la adresa moravurilor contemporane, „comediantul” beclenar nu reușește să facă mai mult decât un teatru sătesc fără vlagă.

Prestația Alexandrei Spătărelu, de lăudat

Subiectul căsătoriei cu bucluc – care este și titlul în română pentru filmul recent intitulat ”Marry Go Round” (2022), regizat de David Weaver pentru Hallmark, televiziune americană specializată în filme de Crăciun și filme de cuplu, care are o largă panoplie de astfel de povești (ar fi imposibil să le menționăm pe toate, numai ”Wedding March” are vreo 6 episoade) – putea să fie sursă de umor.

Însă Mirciulică nu reușește să genereze ceea ce Fatty Arbuckle (care a fost acuzat de viol și omucidere) și Mabel Normand se specializaseră în acest tip de producții în care tensiunea comică reieșea din contrastul dintre cei doi actori.

Dacă ar trebui să menționez ceva ce merită lăudat atunci singura revelație este prestația Alexandrei Spătărelu, care face un rol convingător, oricum mai credibil decât partenerul ei care nu are nicio legătură cu actoria, dar și cea a pseudo-actorilor care sunt distribuiți în roluri la fel de neconvingătoare.

Spătărelu reușește să parodieze veridic nunta ca vis umed al personajelor din basme, al Cenușăresei sau al Albei ca Zăpada, care sfârșesc mereu prin a se căsători cu Prințul salvator. Mirciulică nu nici prinț, nici gogomanul tipic, e un personaj artificial, căruia nu îi ies nici măcar grimasele.

Atitudine sexistă dezgustătoare

Iar atitudinea lui sexistă la adresa partenerei sale este dezgustătoare.

La fel de odios e modul vulgar și sexist în care sunt prezentate toate relațiile din bărbați și femei.

Nu doar cuplul Mirciulică – Alexandra este bazat pe atitudinea de mahala, toate cuplurile sunt degradate. Părinții lui Mirciulică formează cuplul tipic al bărbatului dominat de nevasta autoritară, viitorii socri sunt invers, tatăl brutal, iar mama obedientă, toate relațiile dintre personaje este grotescă, în sensul propriul al termenului, care vine de la grotto, existența oamenilor care trăiesc în caverne.

Desigur, în România de azi e tot mai la modă umorul de tavernă (stendap camedi), unde diverși concetățeni, mai mult sau mai puțin amuzanți, se cred Jerry Seinfeld. Pentru că vor să capitalizeze popularitatea dobândită prin birturi, unii dintre ei s-au apucat de cinema.

Glumițe de prost gust

Dar ceea ce Mirciulică crede că e umor e doar o colecție de glumițe de prost gust, o adunătură de poante răsuflate și jocuri de cuvinte ce par preluate din revistele de Integrame pentru vârsta a treia. Pe Alexandra o cheamă… Spermezan, deci tânăra fată vrea să renunțe la numele ei cât mai repede. Bunica îi reproșează lui Mirciulică că trăiește în păcat, iar el îi răspunde că e împăcat. Și tot așa mai departe, într-o suită care e doar rizibilă, nicio clipă amuzantă.

Măcar dacă echipa care a scris scenariul filmului, din care face pare și Mircea Popa, s-ar fi inspirat din nenumăratele comedii ale genului. Mariajul și nunțile sunt comice pentru că sunt un subiect ușor recognoscibil, ușor de empatizat, dar nu e suficient să amplasezi două personaje într-un context „de nuntă” ca să generezi umor. Măcar dacă ar fi reușit, ca în versiunile de televiziune, unde telenovela de mariaj (marital soap opera) are propria nișă, să genereze umor de situație.

Film static

În acest context trebuie spus că producția are o calitate negativă, caracterul non-cinematografic dat de incapacitatea echipei de a face mai mult decât niște scenete filmate, un soi de scheciuri de televiziune cum se făceau pe la TVR în anii 80. Mă așteptam ca, dacă a fost angajat ca operator Andrei Băltărețu, colaborator al lui Alexandru Lustig la „Nunți, botezuri, înmormântări”, măcar el să fi adus ceva dinamism.

Dar ”Nuntă pe bani” este îngrozitor de statică, senzația de film brazilian de televiziune (și de duzină) e obositoare, replicile sunt mecanice, dialogurile sunt teatrale și caricaturale, interacțiunile sunt încropite.

Partea de la final, în care Mirciulică face nunta, ar fi avut potențial. Adeseori amuzamentul filmelor de căsătorie decurge din ironia la adresa industriei mariajului – de altfel o seamă de „cineaști” autohtoni sunt doar niște „nuntași” ei înșiși, niște „filmași de nuntă”, specializați în a face bani din aceste evenimente mondene.

Apariția lui Nicu Bendea, pe post de staroste de nuntă putea să fie sursă de divertisment, dar se transformă într-o secvență de film de familie, o înregistrare tipică, de la o nuntă tipică. Nicio tresărire de creativitate, nici un zvâcnet de umor sau ironie.

Reclamă mascată în film

Mircea Popa nu ratează niciun prilej pentru a face reclamă mascată, prin tehnica plasării de produse (product placement) în diverse momente ale narațiunii. Uneori scenetele arată ca niște reclame la Profi, alteori sunt doar promo pentru mărci (undulce) sau mașini (Audi e firma la lucrează personajul).

Mirciulică putea să se mai uite o dată la ”Wedding Crashers” (Spărgătorii de nunţi, 2005), unde umoru vine din contrastul dintre nuntă și cei doi participanți clandestini, care strică evenimentele. Sau ar fi putut să revadă comedia regizată de Dennis Dugan, ”I Now Pronounce You Chuck & Larry” (Vă declar soț și … soție? 2007), unde Adam Sandler și Kevin James intră într-un fals mariaj homosexual, prilej de amuzament real.

Ceea ce face atrăgătoare tema căsătoriei în cinemaul popular este tocmai ironia la adresa tuturor locurilor comune ale mariajului, pe care și Mirciulică încearcă să le facă distractive și amuzante, dar nu reușește. Problema alegerii rochiei de mireasă, alegerea dansului de nuntă, furatul miresei și toate celelalte sunt pur și simplu banalități.

Urmează ”Moartea în vacanță”

La final, cum a văzut el prin filmele Marvel, Mirciulică le oferă spectatorilor un „post credits”, de fapt un pseudo-generic. Urmează Mirciulică 3, cel mai probabil inspirat din ”My Big Fat Greek Wedding” (Nuntă a la grec are vreo trei episoade, în 2002, 2016 și 2023 plus un serial tv).

Sper ca măcar această producție, intitulată ”Moartea în vacanță”, care îi are în distribuție pe doi comici de tavernă („stendaperii” Costel și Maria Popovici) amuzanți de felul lor, să fie mai mult decât o comedie pentru oamenii de cavernă, dacă tot vor sta la o tavernă în Grecia.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Criză de judecători la Cluj. Magistraţii clujeni sunt încărcaţi ca pomul de Crăciun

Publicat

De

Curtea de Apel Cluj şi-a prezentat, miercuri, bilanţul activităţii pe 2023, din care reiese că există un deficit mare de judecători şi, că, drept consecinţă, numărul de dosare pe judecător este tot mai mare.

Criză de judecători la Cluj

„Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat instanțele de judecată în 2023 a continuat să fie aceea a deficitului de judecători.

Astfel, la finalul anului 2023, la nivelul Curții de Apel Cluj şi al instanțelor din raza sa de activitate erau vacante 48 de posturi de judecători, deficit în continuare îngrijorător şi încă vădit disproporționat faţă de anii: 2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicții a Curții, 2020, când erau 30 de posturi vacante şi 2021, când se înregistrau 40 de posturi vacante.

Deși situația posturilor vacante la finele anului 2023 s-a îmbunătățit faţă de anul precedent, când se înregistrau 58 de posturi vacante, aceasta rămâne în continuare gravă, consecințele manifestându-se cel mai vizibil în scăderea operativității la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor din raza curții. Aceasta deoarece eforturile corpului de magistrați şi personal auxiliar nu pot compensa, în mod real, criza prelungită de resurse umane, în special lipsa acută de judecători din ultimii ani, dublată de creșterea numărului de cauze nou intrate.

În mod inevitabil, funcționarea în ultimii ani a instanțelor din raza curții cu o lipsă medie de aproape 20% din judecători, are drept consecință creșterea numărului dosarelor rămase în stoc, ceea ce face ca efectele acestei crize să se resimtă o perioadă importantă de timp chiar şi după ce posturile vacante vor fi ocupate.

Pe de altă parte, lipsa de experiență a judecătorilor nou intrați în sistem, într-un număr mare şi uneori în instanțe în care toți judecătorii sunt la debutul carierei, adaugă o noua dificultate în gestionarea volumului de activitate, volum care a fost resimțit în unele instanțe, extrem de încărcare, ca fiind copleșitor.

În ceea ce privește Curtea de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, în anul 2023 s-a menținut situația din anul anterior, în care şi-au desfășurat activitatea un număr de 56 judecători, perpetuându-se astfel recordul negativ față de anul 2021, când au activat în cadrul Curții 59 de judecători, respectiv față de anul 2020, când au fost în activitate 61 de judecători”, se arată în bilanţul Curţii de Apel.

Magistraţii clujeni sunt încărcaţi ca pomul de Crăciun

În ultimii ani, încărcătura de dosare pe judecător a fost tot mai mare.

„Activitatea intensă a judecătorilor este demonstrată de menținerea la un nivel ridicat a numărului de dosare nou intrate pe rolul Curții de Apel Cluj, care în anul 2023 a atins 9.500, în scădere ușoară fata de anii 2022 si 2021, însă în creștere semnificativă faţă de anul 2020, când se înregistrau 8.200 cauze noi. Judecătorii Curții au soluționat în anul precedent 9.811 dosare.

Numărul cauzelor soluționate, deși în ușoară scădere faţă de anul anterior (10.671), se păstrează la un nivel mai ridicat raportat la anii 2021 si 2020, când în instanță au activat un număr mult mai mare de judecători, astfel cum rezulta din datele anterior prezentate”, se mai arată în bilanţul Curţii de Apel.

Curtea mea este model

Prezentă la prezentarea bilanţului, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, s-a declarat mulţumită de ectivitatea Curţii de Apel Cluj.

„Curtea de Apel Cluj e o instituţie de elită. Am avut o colaborare foarte bună anul trecut, o colaborare pe care mizez şi în 2024 în aceiaşi parametri la fel de buni. Am discutat cu colegii de la Cluj despre investiţii şi eu, ca ministru al Justiţiei, sunt destul de mulţumită de ritmul în care se derulează anumite proiecte”, a spus, într-o conferinţă de presă, Alina Gorghiu.

La rândul său, preşedintele Curţii de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan, a rătat că instanţa pe care o conduce a obţinut calificativul foart bine, în ciuda tuturor dificultăţilor.

„Analiza datelor statistice arată că, per ansamblu, la nivel de sistem, instanţele din raza Curţii de Apel Cluj au rămas performante, în ciuda unor provocări serioase cauzate de creşterea numărului de cauze nou intrate şi de deficitul grav şi acutizat de judecători, care se perpetuează în ultimii ani”, a spus Dana Gîrbovan.

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi clujeni, victime ale unei înșelătorii online. Au pierdut tot ce aveau după ce au fost convinși să investească pe bursă

Publicat

Doi soți din Cluj au căzut victimă unei înșelătorii online. Aceștia au pierdut o sumă importantă de bani și au ajuns să își amaneteze până și mașina după ce au răspuns la un anunț de pe Internet.

Aceștia au crezut că vor câștiga bani investind în acțiuni la bursă, potrivit Pro tv.

Doi clujeni, victime ale unei înșelătorii online. Au pierdut tot ce aveau după ce au fost convinși să investească pe bursă

Cei doi soți au investit inițial online o sumă mică de bani în acțiuni la bursă, respectiv 1.000 de lei, în urma unei discuții cu o femeie. După 24 de ore, au văzut că au un profit de 30 de dolari.

După care au fost contactați de un „expert” și au investit 5.000 de dolari.

„La 24 de ore am văzut pe platformă că, așa e cum au zis, suma era de 64.000 dolari. Am vrut să-i retragem, dar înainte de retragere ne-a sunat un domn că pentru a putea retrage suma trebuie să plătim un comision către statul britanic de 5.900 dolari”, a declarat Cristian Bojodi pentru Pro tv.

Au pierdut tot ce aveau

Pentru a plăti, cei doi soți au adunat toate economiile, și-au amanetat mașina, dar nu au mai primit niciun ban.

Cei doi clujeni care au căzut victimă acestei înșelătorii online încearcă acum să recupereze banii, însă va fi foarte greu ca cei care i-au înșelat să fie găsiți.

Foto: Arhivă

Citește mai departe

EVENIMENT

„U” Cluj luptă pentru play-off împotriva celor de la Farul Constanța pe Cluj Arena

Publicat

De

„U” Cluj și Farul Constanța se vor întâlni miercuri, 28 februarie, de la ora 18:30 pe Stadionul Cluj Arena unde vor disputa partida cu numărul douăzeci și opt din Superliga României. Clujenii sunt obligați să obțină victoria pentru a mai conta în lupta pentru play-off. 

„Șepcile roșii” vin după două remize albe consecutive, una împotriva liderului FCSB, iar ultimul rezultat a fost obținut pe terenul celor de la Sepsi Sf. Gheorghe. „U” Cluj este pe locul 9 cu 35 de puncte și are nevoie de o victorie pentru a se apropia de ultimul loc care duce în play-off-ul Superligii.

Farul Constanța a disputat ultima partidă „acasă” împotriva echipei Oțelul Galați unde a reușit să obțină doar un rezultat de egalitate, golurile fiind marcate de Constantin Budescu pentru Farul și Frederic pentru Oțelul Galați. Farul Constanța se află pe poziția 5 în clasament cu 41 de puncte și are nevoie de victorii pentru a-și păstra locul din play-off neclintit.

„U” Cluj și Farul Constanța și-au împărțit punctele în turul campionatului

Ultima dată când „U” Cluj și Farul Constanța s-au întâlnit ultima dată „acasă” la Farul Constanța unde Farul Constanța a dominat partida categoric atât prin posesie cât și prin șuturile pe spațiul porții.

Echipa antrenată de Ioan Ovidiu Sabău a deschis scorul prin George Cimpanu, acela fiind singurul șut pe poartă pe care l-a trimis „U” Cluj în acea partidă, dar Farul a egalat prin Tudor Băluță și a stabilit scorul final 1 la 1.

După 27 de partide disputate în actualul campionat, „U” Cluj ocupă locul 9 cu 35 de puncte, în timp ce Farul Constanța ocupă locul 5 cu 41 de puncte. Dacă „U” obține victoria sâmbătă, va acumula 38 de puncte și va rămâne o candidată serioasă pentru calificarea în play-off.

Cosmin Olaru

 

Citește mai departe

EVENIMENT

LIVE VIDEO. Semnarea contractului pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj

Publicat

Spital Regional de Urgență Cluj

La Guvern are loc, miercuri dimineață, ceremonia de semnare a contractelor pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Iași și a Spitalului Regional de Urgență Cluj, la care participă și premierul Marcel Ciolacu, dar și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. De asemenea, se semnează contractul și pentru Spitalul Regional Iași.

La semnare au participat, din partea Clujului, secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, și senatorul PSD Vasile Dâncu.

Premierul Marcel Ciolacu a spus că investițiile în sănătate sunt un motiv de mândrie.

”În sfârșit, am semnat construcția la cele două spitale regionale de la Iași și Cluj, investiție de aproape 7 miliarde de lei, 1,5 miliarde de euro, bani prinși în PNRR”, a spus Ciolacu.

Acesta a precizat că primul studiu privind spitalele regionale datează de 15 ani.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat la rândul său că România construiește spitale.

”Termenul de execuție este de 48 de luni, fiind cele mai complexe și avansate spitale din România și din UE. Spitatele sunt pe drumul cel bun, noi le-am pus pe drum fără întoarecere de realizare a lor”, a precizat Rafila.

La ceremonie participă și reprezentanți ai UMF Cluj-Napoca.

spital regional cluj

La jumătatea lunii ianuarie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul Programului Sănătate, a validat cu succes cererea de finanțare pentru proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj – faza II”, în cadrul Priorității 4: Investiții în infrastructuri spitalicești.

Viitorul spital se va construi pe un teren de 14 hectare în Florești, va avea 850 de paturi, investiția fiind estimată la aproape 700 de milioane de euro.

Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, a semnat în aprilie 2023 autorizația de construire pentru noul spital.

Spitalul Regional de Urgență Cluj

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax