CULTURA
OPINIE. Doru Pop – Cinematografícă, cinematogrăfel, cinematogrăfuț (sau ce-i mai mică și mai mică, decât arta lui MIRCIULICĂ)
Democratizarea societății este dezirabilă, iar democratizarea tehnologiilor este inevitabilă. Numai că în zona artelor și mai ales în artele cinematografice, această democratizarea continuă a dus la degenerarea formelor de exprimare. Trăim în epoca iutubărilor și a influenserilor dotați cu aparatură performantă și ieftină, așa că efectul acestei ieftiniri se resimte la nivelul conținuturilor, care au devenit tot mai reduse calitativ, într-atât de mult încât arta veche a cinemaului nu mai este cinematografică, ci a devenit cinematografícă – aici e important „i” cu accent acut, pentru că subliniază caracterul diminutiv al modului în care unii cred că fac cinema, deși tot ceea ce le iese este un fel de cinematogrăfuț.
Doru Pop
Un astfel de exemplu este recenta producție ce poartă numele lui Mirciulică, zis și Bravo, căruia i-a ieșit un soi de filmuț de comediuță. Mircea Bravo, pe numele lui real Mircea Popa ar putea să-și schimbe numele de scenă în Mircea Huo, pentru că, din graba de a face „filme” eșuează într-o tentativă amatoristică.
Așa cum le spun adeseori studenților mei, cărora le intră pe o ureche și le iese pe alta, nu este suficient „să filmezi” ceva ca acel ceva să devină „film”. Însă, pentru că românul nu s-a născut doar poet, el s-a născut și scenarist, și actor, și producător de filme, aidoma lui Mircea Popa, acum devenit Mirciulică, la noi toți posesorii de DSLR-uri ajung să se creadă cineaști. Ca și soldații lui Napoleon, care se visau cu bastonul de mareșal în raniță, tot mai mulți „vlogări” mioritici și diverși „influensări” autohtoni au ajuns să se considere cineaști, doar pentru că au bani să (se) filmeze. După ce Bromania a îmbrobodit spectatorii de la noi cu kitsch-ul intitulat vulgar „Miami Bici” și Mirciulică și-a făcut propria „companie de producție de filme” (după cum spune pagina de Internet a Bravo Films).
„Ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice”
Așa că, fiindcă promisiunea lumii contemporane este că oricine poate să fie orice, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. Faptul că, în doar o lună de la premieră și până acum, „Mirciulică” a încasat peste 6,6 milioane de lei (adică 1,3 milioane de dolari) pare să fie o confirmare a valorii. Gusturile nu se discută, ar putea spune unul din cei aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.
Numai că, dincolo de succesul financiar, ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice și chiar diluarea culturală generalizată la care asistăm. Ceea ce vedem pe ecran e doar „artă cinematografícă”, adică un fel de cinema în versiunea „pentru tonți”, unde e cultivată nu numai superficializarea bunului gust, dar și deprofesionalizarea estetică a gustului public.
Pentru că ceea ce face Mircea Popa și echipa lui în „Mirciulică” nu se numește cinema, se poate numi eventual filmuleț, filmuț sau filmișor – sau, ca să rimeze, o filmulică.
„Majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate”
Poantele gratuite sunt ingredientul de bază al acestui „filmuț”, care începe, desigur, cu o glumiță. Genericul (sau intertitlul cum spun romglezii) ne anunță că producția a fost făcută cu ajutorul lui… Dumnezeu. Dar pentru că unde nu este, nici Dumnezeu nu dă, astfel de glumițe filmate nu produc împreună „un film”.
Problema este că majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate. Alegerea decorurilor vrea să fie „realistă”, dar efectul general este acela de reclamă la produse de curățenie și nu de cinema. Cele mai multe decoruri sunt goale și lipsite de veridicitate, un astfel de contra-exemplu este modul cum e filmată chiar camera lui Mirciulică, care arată de parcă ar fi fost realizată de un elev care concurează atelierele TIFF pentru copii.
La fel este scena în care Mirciulică se întâlnește pentru prima oară cu vampa (jucată de Denisa Vlad), soția patronului firmei de salubritate la care personajul se angajează. Încercând să sugereze o intensitate similară doar cu întâlnirea dintre Neo și femeia în roșu din filmul fraților Wachowski, lui Mirciulică îi iese o scenă flască, filmată pe un hol alb ca de spital.
Fără dinamism vizual, fără complexitate scenografică, fără creativitate cinematografică, „filmuțul” lui Mirciulică nu reușește să fie creativ. Amuzante sunt doar eforturile lui Mirciulică-Bravo de a părea cult. Din chiar prima scenă, în care personajul apare în mod egocentric în oglindă (motiv recurent în acest filmișor), care se dorește o trimitere la celebrul monolog al lui De Niro din „Taxi Driver”, efectul este doar lipsa de vlagă. Filmările în stil amatoristic (home video, pe romgleză) nu ne introduc în nicio atmosferă, nu ne oferă niciun fel de informații diegetice. Dacă ar fi făcut efortul să vizioneze cu atenție secvența lui Scorsese, Mirciulică ar fi învățat ce înseamnă cinema și poate că nu ar fi făcut acest „cinematogrăfel”.
„Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale”
Ce nu știe acest absolvent al Facultății de Drept a celei mai bune universități din spațiul carpato-danubiano-pontic, nu este faptul că redundanțele sunt de dorit numai atunci când dorim să reducem entropia, ci faptul că nu poți face „film” dacă însăilezi scenele unele după altele într-o compoziție vizuală dominată de un singur tip de planuri cinematografice. Minute în șir toate decupajele sunt realizate doar din planuri medii apropiate (medium close-up, pentru romglezi), ca și când producția aceasta nu ar fi avut la bază un scenariu de imagine (storyboard, pentru romglezi). Evident că acest tip de decupaj vine din fascinația lui Mirciulică Bravolică pentru propria sa persoană, ceea ce îl face să-și dorească să fie mereu în prim-plan. Însă narațiunea vizuală cinematografică nu se poate dezvoltat din astfel de imagini de-contextualizate.
Chiar și atunci când asistăm la încercările disperate ale echipei lui Mirciulică de a „face filme”, cum este secvența de dinainte de introducerea titlului, unde aparatul de filmare panoramează spre cer (sky transition pentru romglezi), pare că tehnicile au fost învățată „de pe tutoriale” găsite pe Internet. Crezând le oferă spectatorilor o tranziție de nivelul celor întâlnite în „Odiseea spațială 2001”, realizatorii care au lipsit probabil la lecțiile despre tranzițiile cinematografice, generează o înșiruire de planuri care nu au nicio continuitate. Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale” și aplică aceste lecții aiurea. Așa e secvența în care se folosește o încetinire a filmării pentru a arăta confuzia personajului. Dar, pentru că nu au văzut „Raging Bull”, ei nu știu că ralantiul (slow motion, pentru romglezi) trebuie să aibă o finalitate narativă, nu doar să încetinească mișccarea personajelor în mod aleatoriu.
Însă cea mai mare problemă a acestui „filmuleț” sunt personajele schematice și dialogurile artificiale, care dovedesc un soi de amatorism atroce. Atunci când Mirciulică-scenaristul vrea să ne transmită informații (cum ar fi faptul că trebuie să dea un examen la magistratură), mama sa îi spune chiar lui că… are examen la magistratură. După ce mama iese pe holul hotelului în care se aflau, ea se întâlnește cu o cameristă, căreia îi mai spune o dată că Mirciulică dă examen la magistratură, după care îl vedem pe eroul nostru dând examen la… magistratură.
Cei câțiva actori profesioniști care îl înconjoară pe Mirciulică, cum ar fi Elena Ivanca în rolul mamei, sau Dan Chiorean în rolul tatălui, remarcabili în secvența de la masă unde tatăl povestește ce aruncă oamenii în toalete, nu au nicio șansă în fața avalanșei de amatorism și vulgaritate din alte scene.
„Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni”
Desigur, cinema popular a existat și în România socialistă unde personaje precum nea Mărin sau Păcală au fost extrem de bine primite. Dar „filmuluțul” lui Mirciulică nu se califică (aici „i” cu accent normal) nici măcar la această categorie. Genului comediei populare (comédie grand-public), care este extrem de îndrăgit în Franța, modelul fiind împrumutat și în industria noastră cinematografică, are câteva trăsături ce puteau să fie prezente și în „Mirciulică”. Spre ilustrare autorul putea să vizioneze un film cum este „Le Dîner de cons”, în regia lui Francis Veber, care a scris și scenariul și piesa de teatru omonimă. Povestea, reluată mai târziu chiar și la Hollywood în „Dinner for Schmucks”, se bazează tot pe motivul tontălului care ajunge într-un context nepotrivit, ca și Mirciulică. Această premisă generoasă, însă, este subminată pentru că „filmuțul” acesta alunecă în derizoriu.
Sunt și excepții, cum ar fi episoadele de comedie romantică, când Mirciulică o invită la restaurant pe tânăra proprietară de cafenea (foarte convingător jucată de Ioana Maria Repciuc, actriță la teatrul din Oradea), când beau cafea „de aparat” sau aparițiile Elenei Moldovan, distribuită în rol de bunică. Prezența în poveste a lui „tanti” Lenuța, care nu are nicio legătură de rubedenie cu Mirciulică, ea fiind „lansată” spațiul public de către postul de televiziune defunct Look TV, face din când în când ca „filmulușul” să devină comic.
Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni, cu hainele și accentul ei autentice, racolată de tânărul iutubăr și transformată în vedetă de reclame. „Lelea Lenuța”, după ce a vândut o vreme lapte domnilor de la Cluj, a dobândit pe merit o aură de celebritate virală, din care se alăptează și falsul ei „nepoțel”. Septuagenara, care are o naturalețe și un șarm imposibil de falsificat, putea să ofere energie întregii producții, dar naturalețea ei de „mătușă de la țară” nu e suficientă pentru a face cinema.
„Efectul final este dezamăgitor”
Chiar dacă Mirciulică se crede un fel de Antonioni de Gherla, încercând să exploreze experiența personală și folosind o intrigă ce pare scoasă din „L’Avventura”, Punctul „culminant” al poveștii este doar un moment jenant, fără tensiune dramatică și fără umor. Șeful vine acasă, soția este cu amantul, iar Mirciulică duce niște puști.
Sunt și secvențe reușite din punct de vedere vizual, dar acestea sunt copii palide ale altor filme românești, mult mai bine realizate. Din păcate pentru talentul lui Cătălin Herlo, care e doar un nou Dorel Vișan, refăcând rolul de „senator al melcilor” în versiunea „deputat al gunoaielor”, potențialul unor asemenea momente se pierde.
Nici coloana sonoră nu depășește sonoritățile unui videoclip încărcat pe Youtube, muzica de fundal fiind adeseori o simplă umplutură, zgomot de fond, fără rol narativ sau explicativ. Chiar și când se încearcă o parodie acustică, cum e referința la scena dușului din Psycho atunci când Mirciulică decapitează o găină, ea pare gratuită și simplistă.
De la intriga de prost gust – unchiul lui Mirciulică e un șomer cu ifose de crailâc, care are o relație cu soția șefului său – la contextul dezgustător – personajul e angajat la firma de salubritate din Gherla – produc un miros greu, pestilențial. Combinat cu vulgaritatea gratuită a personajelor, sexismul grobian și degradarea relațiilor interumane, care ar fi pardonabile dacă nu ar fi amplificate de incompetența cinematografică și nerozia narativă, efectul final este dezamăgitor.
Așa că, la final, mă văd nevoit să spun: „Mircea, bravo, stai jos! Nota 4 la cinema”.
Doru Pop
Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002 și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale.
Foto/ Video: Youtube
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
Zeci de elevi liceeni au participat la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” organizat la Cluj-Napoca. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este programul inițiat în 2023 de Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Anul acesta CONAF Sucursala Cluj, împreună cu ISJ Cluj, au organizat ore de educație antreprenorială în 4 licee din Cluj Napoca pentru aprox 700 elevi.
La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri au participa 8 echipe formate din 4 – 6 elevi fiecare de la liceele clujene.
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
„Noi am început de anul trecut cu organizarea maratonului de educație antreprenorială, unic la nivel național cu finală la București, cu participarea a peste 10 județe. Anul acesta avem peste 20 de județe care sunt implicate, anul viitor sperăm să avem în toată țara.
Scopul este unul destul de clar, ce aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă tinerii liceeni, a-și descoperi propria vocație și a-și găsi capacitățile antreprenoriale sau nu, în cadrul acestui concurs care se realizează împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și un protocol semnat cu Ministerul Educației.
Astăzi, la Cluj, maratonul s-a desfășurat cu 8 echipe de la 4 licee din municipiu, doar anul viitor sperăm să aducem din tot județul, iar bineînțeles că suntem foarte încrezători că la finala de la București vom fi pe scena marilor câștigători. Este un concurs de tip Arena Leilor, dedicat strict liceenilor de clasa a X-a și a XI-a, unde își prezintă ideile de business în fața unui juriu bine pregătit, de oameni de afaceri de succes la nivel național.
Cei mai buni sunt declarați câștigători și toți cei 3 câștigători au o șansă de a participa la marea finală de la București, iar business-ul care a câștigat, de exemplu, anul trecut, al unei echipe din Brăila, a fost un business cumpărat, achiziționat chiar de către o primărie, iar mulți au reușit să scaleze la nivel național”, a declarat pentru Cluj 24 Siginia Luca, Președinta CONAF Sucursala Cluj.
Virgil Ianțu, despre prețul succesului
Virgil Ianțu a fost una dintre surprizele evenimentului. Pus pe glume, dar si cu o dorinta de a-i ajuta cu un sfat pe cei la început de drum, a mărturisit câteva lucruri care, spune el, l-au făcut să ajungă unde este acum. După părerea sa, perseverența și ambiția sunt cheia succesului.
„Orice idee care le oferă tinerilor posibilitatea să își exprime, în primul rând, gândurile și să-și găsească o direcție, poate să își împlinească un vis, e foarte bine venită și îi pune la treabă, le pune mintea la contribuție și le oferă credit să facă sau îi încurajează să încerce altceva.
Ideea de maraton de educație antreprenorială este una excelentă. Ii sfătuiesc, din experiența personală, să încerce și dacă e o direcție greșită o să afle la un moment dat și o să-și găsească direcția potrivită până la urmă, dar să meargă în credință și să trăiască cu emoție orice”, a declarat pentru Cluj24 Virgil Ianțu.
Elevii din Liceul de Informatică, Liceul ”Emil Racoviță”, Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca au avut ocazia să își prezinte în fața publicului ideile lor de afaceri. Astfel, rând pe rând, cele opt echipe au venit în fața juriului, încercând să-i convingă că investiția lor merită să fie câștigătoare.
Membrii juriului
• Hildegard Brandl, arhitect și director al firmei de arhitectură UNITH2B, este o sursă de inspirație în domeniul designului și inovației.
• Tatiana Diaconu, antreprenor pasionat și vizionar, aduce o perspectivă pragmatică și orientată către rezultate în evaluarea ideilor antreprenoriale.
• Nicoleta Munteanu, Vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business, este o susținătoare pasionată a antreprenoriatului în rândul copiilor și tinerilor.
• Sorin Popa, membru MRICS cu un MBA și un MSC, aduce o perspectivă profundă și holistică asupra afacerilor și inovației.
• Constantin Buznea, Director Zonal la Auchan, aduce în juriul nostru o vastă expertiză în domeniul retailului și managementului operațional
Echipa câștigătoare
– Locul 1, echipa de la Liceul de informatică; premiu in valoare de 3.000 de lei
– Locul al II-lea, echipa de la Colegiul Național Emil Racoviță; premiu în valoare de 2.000 de lei
– Locul al III-lea, de la Liceul de informatică; premiu în valoare de 1.000 de lei
Andreea Ungur
EVENIMENT
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, l-a desemnat pe președintele filialei județene, Sorin Naș, să candideze pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile locale din 9 iunie.
Sorin Naș, care are experiență politică, după ce a fost secretar general al Prefecturii Cluj în perioada Convenției Democrate și a candidat și în urmă cu 4 ani la Primărie din partea Partidului Forța Națională, a declarat pentru Cluj24 că va deschide și lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
”Eu voi candida din partea SOS România la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, iar dr. Florian Nicula pentru cea de președinte al Consiliului Județean Cluj.
Deschide lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
Pentru Consiliul Local Cluj-Napoca vom depune listă completă de consilieri, iar eu voi ocupa prima poziție.
Am intrat în cursa electorală cu scopul de a câștiga Primăria Cluj-Napoca și de a obține cât mai multe locuri de consilieri în Consiliul Local Cluj-Napoca”, a spus Naș.
Acesta spune că SOS este un partid de lider, iar în campania electorală se va transmite și mesajul că liderul partidului, Diana Șoșoacă este candidat pe locul 1 pentru europarlamentare.
”Diana are notorietate și va veni și la Cluj pentru a susține candidații SOS”, a mai spus Sorin Naș.
Acesta crede că la alegerile din 9 iunie votul va fi mai mult unul împotriva PSD-PNL, iar SOS mizează și pe votul nehotărâților.
SOS Cluj va depune săptămâna viitoare dosarele de candidatură la biroul electoral județean și municipal.
Guvernul a numit, marți, un nou subprefect de Cluj în locul lui Răzvan Ciortea, care a demisionat pentru a candida la Primăria Turda. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD.
Florentin Burz are 45 de ani și era consilier în Consiliul Local al primăriei comunei Valea Ierii. Originar din Valea Ierii, deține poziția de Șef Serviciu la Compania de Pază și Protecție a Consiliului Județean Cluj.
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
A terminat USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură, specializat în biotehnologii. Este membru PSD din 2012. În trecut a fost atât consilier, cât și candidat USL la primăria comunei Valea Ierii.
Noul subprefect urmează să depună jurământul în cursul zilei de miercuri.
Foto: Facebook
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz era un obicei întâlnit la sate, și nu doar în Cluj sau în Transilvania, ci în tot spațiul românesc.
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sau Sângeorzul cum este numită în calendarul popular, era marcată în vechime în lumea satului prin diverse rituri, practici și gesturi, care aveau menirea să asigure protecția oamenilor, a casei, a animalelor, dar și rodul pământului.
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPTC).
Se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.
Ritual de îndepărtare a spiritelor rele
Tot acum, în unele zone, se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” ramuri verzi.
Acest lucru se făcea pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi.
Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi, de care să se teamă „străjile luătoare de mana laptelui”, arată cei de la CJCPTC.
Spălatul cu rouă
Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă.
Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul.
Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, pe membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, conform specialiștilor clujeni.
„Împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz
În lumea satului clujean exista și un obicei intitulat „împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz.
Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare.
Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună, arată specialiștii CJCPTC.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas „neîmprorată”, după cum se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, al cercetătorului etnolog Maria Bocșe.
Fetele semănau „floarea lui Dumnezeu”
Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz să semene busuioc pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc, numită și „floarea lui Dumnezeu”, conform specialiștilor clujeni.
Foto: Sfântul Gheorghe – icoană pe sticlă, autor Marcel Muntean/Arhiva CJCPCT Cluj
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”
VIDEO. Carbochim Cluj-Napoca aniversează 75 de ani de la înființare. Investiții, 7 milioane de euro. Producția, mai mare cu 20%
Atenție, ȘOFERI! De miercuri se dau în folosință noi SEMAFOARE în cartierul Gheorgheni
Emil Boc: 3 milioane de euro, cea mai mare alocare din istoria Clujului pentru sectorul cultural. UNTOLD nu primește bani
coroiu ion
noiembrie 6, 2022 la 2:34 pm
Doar „artă cinematografícă”, un “cinema” în versiunea „pentru tonți”, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. ,dar ce ne facem cu gusturile celor aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.