CULTURA
OPINIE. Doru Pop – Cinematografícă, cinematogrăfel, cinematogrăfuț (sau ce-i mai mică și mai mică, decât arta lui MIRCIULICĂ)
Democratizarea societății este dezirabilă, iar democratizarea tehnologiilor este inevitabilă. Numai că în zona artelor și mai ales în artele cinematografice, această democratizarea continuă a dus la degenerarea formelor de exprimare. Trăim în epoca iutubărilor și a influenserilor dotați cu aparatură performantă și ieftină, așa că efectul acestei ieftiniri se resimte la nivelul conținuturilor, care au devenit tot mai reduse calitativ, într-atât de mult încât arta veche a cinemaului nu mai este cinematografică, ci a devenit cinematografícă – aici e important „i” cu accent acut, pentru că subliniază caracterul diminutiv al modului în care unii cred că fac cinema, deși tot ceea ce le iese este un fel de cinematogrăfuț.
Doru Pop
Un astfel de exemplu este recenta producție ce poartă numele lui Mirciulică, zis și Bravo, căruia i-a ieșit un soi de filmuț de comediuță. Mircea Bravo, pe numele lui real Mircea Popa ar putea să-și schimbe numele de scenă în Mircea Huo, pentru că, din graba de a face „filme” eșuează într-o tentativă amatoristică.
Așa cum le spun adeseori studenților mei, cărora le intră pe o ureche și le iese pe alta, nu este suficient „să filmezi” ceva ca acel ceva să devină „film”. Însă, pentru că românul nu s-a născut doar poet, el s-a născut și scenarist, și actor, și producător de filme, aidoma lui Mircea Popa, acum devenit Mirciulică, la noi toți posesorii de DSLR-uri ajung să se creadă cineaști. Ca și soldații lui Napoleon, care se visau cu bastonul de mareșal în raniță, tot mai mulți „vlogări” mioritici și diverși „influensări” autohtoni au ajuns să se considere cineaști, doar pentru că au bani să (se) filmeze. După ce Bromania a îmbrobodit spectatorii de la noi cu kitsch-ul intitulat vulgar „Miami Bici” și Mirciulică și-a făcut propria „companie de producție de filme” (după cum spune pagina de Internet a Bravo Films).
„Ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice”
Așa că, fiindcă promisiunea lumii contemporane este că oricine poate să fie orice, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. Faptul că, în doar o lună de la premieră și până acum, „Mirciulică” a încasat peste 6,6 milioane de lei (adică 1,3 milioane de dolari) pare să fie o confirmare a valorii. Gusturile nu se discută, ar putea spune unul din cei aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.
Numai că, dincolo de succesul financiar, ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice și chiar diluarea culturală generalizată la care asistăm. Ceea ce vedem pe ecran e doar „artă cinematografícă”, adică un fel de cinema în versiunea „pentru tonți”, unde e cultivată nu numai superficializarea bunului gust, dar și deprofesionalizarea estetică a gustului public.
Pentru că ceea ce face Mircea Popa și echipa lui în „Mirciulică” nu se numește cinema, se poate numi eventual filmuleț, filmuț sau filmișor – sau, ca să rimeze, o filmulică.
„Majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate”
Poantele gratuite sunt ingredientul de bază al acestui „filmuț”, care începe, desigur, cu o glumiță. Genericul (sau intertitlul cum spun romglezii) ne anunță că producția a fost făcută cu ajutorul lui… Dumnezeu. Dar pentru că unde nu este, nici Dumnezeu nu dă, astfel de glumițe filmate nu produc împreună „un film”.
Problema este că majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate. Alegerea decorurilor vrea să fie „realistă”, dar efectul general este acela de reclamă la produse de curățenie și nu de cinema. Cele mai multe decoruri sunt goale și lipsite de veridicitate, un astfel de contra-exemplu este modul cum e filmată chiar camera lui Mirciulică, care arată de parcă ar fi fost realizată de un elev care concurează atelierele TIFF pentru copii.
La fel este scena în care Mirciulică se întâlnește pentru prima oară cu vampa (jucată de Denisa Vlad), soția patronului firmei de salubritate la care personajul se angajează. Încercând să sugereze o intensitate similară doar cu întâlnirea dintre Neo și femeia în roșu din filmul fraților Wachowski, lui Mirciulică îi iese o scenă flască, filmată pe un hol alb ca de spital.
Fără dinamism vizual, fără complexitate scenografică, fără creativitate cinematografică, „filmuțul” lui Mirciulică nu reușește să fie creativ. Amuzante sunt doar eforturile lui Mirciulică-Bravo de a părea cult. Din chiar prima scenă, în care personajul apare în mod egocentric în oglindă (motiv recurent în acest filmișor), care se dorește o trimitere la celebrul monolog al lui De Niro din „Taxi Driver”, efectul este doar lipsa de vlagă. Filmările în stil amatoristic (home video, pe romgleză) nu ne introduc în nicio atmosferă, nu ne oferă niciun fel de informații diegetice. Dacă ar fi făcut efortul să vizioneze cu atenție secvența lui Scorsese, Mirciulică ar fi învățat ce înseamnă cinema și poate că nu ar fi făcut acest „cinematogrăfel”.
„Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale”
Ce nu știe acest absolvent al Facultății de Drept a celei mai bune universități din spațiul carpato-danubiano-pontic, nu este faptul că redundanțele sunt de dorit numai atunci când dorim să reducem entropia, ci faptul că nu poți face „film” dacă însăilezi scenele unele după altele într-o compoziție vizuală dominată de un singur tip de planuri cinematografice. Minute în șir toate decupajele sunt realizate doar din planuri medii apropiate (medium close-up, pentru romglezi), ca și când producția aceasta nu ar fi avut la bază un scenariu de imagine (storyboard, pentru romglezi). Evident că acest tip de decupaj vine din fascinația lui Mirciulică Bravolică pentru propria sa persoană, ceea ce îl face să-și dorească să fie mereu în prim-plan. Însă narațiunea vizuală cinematografică nu se poate dezvoltat din astfel de imagini de-contextualizate.
Chiar și atunci când asistăm la încercările disperate ale echipei lui Mirciulică de a „face filme”, cum este secvența de dinainte de introducerea titlului, unde aparatul de filmare panoramează spre cer (sky transition pentru romglezi), pare că tehnicile au fost învățată „de pe tutoriale” găsite pe Internet. Crezând le oferă spectatorilor o tranziție de nivelul celor întâlnite în „Odiseea spațială 2001”, realizatorii care au lipsit probabil la lecțiile despre tranzițiile cinematografice, generează o înșiruire de planuri care nu au nicio continuitate. Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale” și aplică aceste lecții aiurea. Așa e secvența în care se folosește o încetinire a filmării pentru a arăta confuzia personajului. Dar, pentru că nu au văzut „Raging Bull”, ei nu știu că ralantiul (slow motion, pentru romglezi) trebuie să aibă o finalitate narativă, nu doar să încetinească mișccarea personajelor în mod aleatoriu.
Însă cea mai mare problemă a acestui „filmuleț” sunt personajele schematice și dialogurile artificiale, care dovedesc un soi de amatorism atroce. Atunci când Mirciulică-scenaristul vrea să ne transmită informații (cum ar fi faptul că trebuie să dea un examen la magistratură), mama sa îi spune chiar lui că… are examen la magistratură. După ce mama iese pe holul hotelului în care se aflau, ea se întâlnește cu o cameristă, căreia îi mai spune o dată că Mirciulică dă examen la magistratură, după care îl vedem pe eroul nostru dând examen la… magistratură.
Cei câțiva actori profesioniști care îl înconjoară pe Mirciulică, cum ar fi Elena Ivanca în rolul mamei, sau Dan Chiorean în rolul tatălui, remarcabili în secvența de la masă unde tatăl povestește ce aruncă oamenii în toalete, nu au nicio șansă în fața avalanșei de amatorism și vulgaritate din alte scene.
„Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni”
Desigur, cinema popular a existat și în România socialistă unde personaje precum nea Mărin sau Păcală au fost extrem de bine primite. Dar „filmuluțul” lui Mirciulică nu se califică (aici „i” cu accent normal) nici măcar la această categorie. Genului comediei populare (comédie grand-public), care este extrem de îndrăgit în Franța, modelul fiind împrumutat și în industria noastră cinematografică, are câteva trăsături ce puteau să fie prezente și în „Mirciulică”. Spre ilustrare autorul putea să vizioneze un film cum este „Le Dîner de cons”, în regia lui Francis Veber, care a scris și scenariul și piesa de teatru omonimă. Povestea, reluată mai târziu chiar și la Hollywood în „Dinner for Schmucks”, se bazează tot pe motivul tontălului care ajunge într-un context nepotrivit, ca și Mirciulică. Această premisă generoasă, însă, este subminată pentru că „filmuțul” acesta alunecă în derizoriu.
Sunt și excepții, cum ar fi episoadele de comedie romantică, când Mirciulică o invită la restaurant pe tânăra proprietară de cafenea (foarte convingător jucată de Ioana Maria Repciuc, actriță la teatrul din Oradea), când beau cafea „de aparat” sau aparițiile Elenei Moldovan, distribuită în rol de bunică. Prezența în poveste a lui „tanti” Lenuța, care nu are nicio legătură de rubedenie cu Mirciulică, ea fiind „lansată” spațiul public de către postul de televiziune defunct Look TV, face din când în când ca „filmulușul” să devină comic.
Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni, cu hainele și accentul ei autentice, racolată de tânărul iutubăr și transformată în vedetă de reclame. „Lelea Lenuța”, după ce a vândut o vreme lapte domnilor de la Cluj, a dobândit pe merit o aură de celebritate virală, din care se alăptează și falsul ei „nepoțel”. Septuagenara, care are o naturalețe și un șarm imposibil de falsificat, putea să ofere energie întregii producții, dar naturalețea ei de „mătușă de la țară” nu e suficientă pentru a face cinema.
„Efectul final este dezamăgitor”
Chiar dacă Mirciulică se crede un fel de Antonioni de Gherla, încercând să exploreze experiența personală și folosind o intrigă ce pare scoasă din „L’Avventura”, Punctul „culminant” al poveștii este doar un moment jenant, fără tensiune dramatică și fără umor. Șeful vine acasă, soția este cu amantul, iar Mirciulică duce niște puști.
Sunt și secvențe reușite din punct de vedere vizual, dar acestea sunt copii palide ale altor filme românești, mult mai bine realizate. Din păcate pentru talentul lui Cătălin Herlo, care e doar un nou Dorel Vișan, refăcând rolul de „senator al melcilor” în versiunea „deputat al gunoaielor”, potențialul unor asemenea momente se pierde.
Nici coloana sonoră nu depășește sonoritățile unui videoclip încărcat pe Youtube, muzica de fundal fiind adeseori o simplă umplutură, zgomot de fond, fără rol narativ sau explicativ. Chiar și când se încearcă o parodie acustică, cum e referința la scena dușului din Psycho atunci când Mirciulică decapitează o găină, ea pare gratuită și simplistă.
De la intriga de prost gust – unchiul lui Mirciulică e un șomer cu ifose de crailâc, care are o relație cu soția șefului său – la contextul dezgustător – personajul e angajat la firma de salubritate din Gherla – produc un miros greu, pestilențial. Combinat cu vulgaritatea gratuită a personajelor, sexismul grobian și degradarea relațiilor interumane, care ar fi pardonabile dacă nu ar fi amplificate de incompetența cinematografică și nerozia narativă, efectul final este dezamăgitor.
Așa că, la final, mă văd nevoit să spun: „Mircea, bravo, stai jos! Nota 4 la cinema”.
Doru Pop
Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002 și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale.
Foto/ Video: Youtube
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Cardurile educaționale în valoare de 500 de lei au început să fie încărcate în mai multe județe. Preșcolarii și elevii de primar și gimnaziu defavorizați primesc acești bani dacă se încadrează în condițiile ordonanței de urgență nr. 83/2023.
Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei, potrivit OUG nr. 83/2023. Pe site-ul -ul Ministerului Fondurilor Europene apar mai multe informații despre tichete și utilizarea lor.
Au început să intre BANII pe cardurile educaționale. Ce poți CUMPĂRA cu aceștia
– Nu sunt permise operațiuni de retragere de numerar sau preschimbare în numerar a celor 500 de lei și utilizarea lor în alte scopuri;
– Pot fi folosite doar pe teritoriul României, doar în unitățile afiliate;
– Nu se poate emite restul banilor în cash, la unitățile de unde se achiziționează rechizitele /articolele de vestimentație necesare frecventării școlii și grădiniței;
– Cât timp este valabil tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional: Tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional are perioada de valabilitate de un an de la data emiterii, fără a se înțelege că aceasta este perioada de valabilitate a suportului electronic.
– Însă, sprijinul financiar de 500 lei se acordă o singură dată pentru un întreg an școlar, într-o tranșă unică. În funcție de evoluția veniturilor familiei, cei care au dreptul la această măsură de sprijin vor încasa sumele cuvenite pe tichetele pe suport electronic emise în acest an.
Sursa: Edupedu.ro
EVENIMENT
Nicolae Ciucă, întâlnire-surpriză cu cancelarul Austriei: Vom avea curând susținerea Austriei pentru INTRAREA în Schengen (PE)
Președintele Senatului și candidatul prezidențial al PNL, Nicolae Ciucă, a făcut luni o vizită-fulger la Viena, unde s-a întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Tema principală a dialogului a fost aderarea completă a României la Spațiul Schengen.
„Am încredere că vom avea în curând susținerea Austriei pentru intrarea deplină a României în Schengen. Finalizăm în aceste zile un proces început cu multă vreme în urmă. Mulțumesc pentru efort miniștrilor noștri ai Afacerilor Interne și Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu și Luminița Odobescu. România e pregătită, merită să intre pe deplin în Spațiul Schengen și va intra”, a declarat Nicolae Ciucă după întrevederea cu cancelarul Austriei.
Nicolae Ciucă, întâlnire-surpriză cu cancelarul Austriei: Vom avea curând susținerea Austriei pentru INTRAREA în Schengen (PE)
Pentru vizita în capitala austriacă, Nicolae Ciucă a fost însoțit de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cel care va reprezenta România în ședința Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al U.E. de luna viitoare, ce are pe agendă tema aderării complete a țării noastre la Spațiul Schengen. Vizita lui Nicolae Ciucă la Viena a fost organizată pe filiera Partidului Popular European, cel mai mare partid politic din Uniunea Europeană, de care aparțin atât PNL, cât și Partidul Popular Austriac (al cancelarului Nehammer).
Cătălin Predoiu, împreună cu precedentul ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode, au făcut demersuri insistente în ultimii ani pentru a crea toate condițiile tehnice necesare intrării țării noastre în Schengen. Ca urmare a acestor eforturi liberale, anul acesta, pe 31 martie, a avut loc aderarea parțială a României la Schengen, cu granițele aeriene.
Întâlnirea dintre Nicolae Ciucă și Karl Nehammer vine în contextul în care, pe 22 noiembrie, la Budapesta, va avea loc o discuție informală a miniștrilor de Interne din România și Bulgaria cu omologul lor austriac, Gerhard Karner. Această discuție va pregăti ședința Consiliului JAI din 12 decembrie, din Luxemburg, unde este așteptată decizia politică la nivel european privind intrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
CMF 31240003
ADMINISTRAȚIE
Scandal privind desființarea ciclului primar la Colegiul „Gheorghe Șincai”. Emil Boc: Nu toată lumea poate studia la Șincai
Propunerea de desființare a ciclului primar de la Colegiul „Gheorghe Șincai” din Cluj-Napoca a stârnit controverse aprinse în ședința consiliului local de luni.
Decizia Consiliului Profesoral al Colegiului Național „Gheorghe Șincai” de a renunța la ciclul primar a fost dezbătută la ședința Consiliului Local Cluj-Napoca de luni, 18 noiembrie. Decizia luată pe fondul lipsei de spațiu a stârnit nemulțumiri în rândul părinților și cadrelor didactice.
Sute de elevi și zeci de profesori afectați
Problema a fost semnalată în plen de reprezentanta învățătorilor de la Colegiuil „Gheorghe Șincai”, Mihaela Bacu, care a atras atenția asupra impactului acestei decizii asupra elevilor și cadrelor didactice.
„Avem 533 de elevi înscriși în ciclul primar și 23 de învățătoare care riscă restrângeri de activitate. Colegiul deservește 23 de străzi arondate, iar anual se înscriu peste 100 de copii în clasa pregătitoare. Este o decizie internă, luată de Consiliul Profesoral, nu pentru că nu am avea elevi, ci din cauza lipsei de spațiu,” a explicat Bacu.
Propuneri privind relocarea elevilor
Învățătoarea a propus o soluție: relocarea claselor primare în clădirea Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, care dispune de săli de clasă, sală de sport și spații exterioare adecvate.
„Din punctul nostru de vedere, rezolvarea pentru circumscripția aparținătoare Colegiului ar fi una simplă: vizavi de noi, pe Bulevardul 21 Decembrie, se găsește clădirea Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, care este perfect dotată și potrivită ciclului primar, adică are sală de sport, săli de clasă, teren de sport, iar aici ar putea fi relocate clase de la Gheorghe Șincai”, a arătat învățătoarea.
Emil Boc: „Decizia a fost luată la nivelul școlii, nu de primărie”
Primarul Emil Boc a subliniat că decizia nu îi poate afecta pe elevii actuali din ciclul primar, dar susține că conducerea școlii poate decide ca de la anul să nu mai fi organizate clase pregătitoare.
„Aceasta este o decizie a Consiliului Profesoral, aprobată de Inspectoratul Școlar. Elevii existenți își vor finaliza studiile, dar dacă colegiul nu mai poate gestiona ciclul primar din cauza lipsei de spațiu, atunci poate opri înscrierile de la anul. Nu putem anunța de pe o zi pe alta astfel de măsuri, totul se va face cu previzibilitate”, a declarat Boc.
„De ce să ne înghesuim toți în centrul Clujului?”
Primarul a mai subliniat că investițiile realizate în alte școli din Cluj, precum cele de la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” sau de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu,” ar trebui să contribuie la descentralizarea învățământului.
„De ce să ne înghesuim toți în centrul Clujului, când avem școli moderne în cartiere? Am investit bani pentru descentralizarea educației, iar părinții și cadrele didactice trebuie să înțeleagă că nu toată lumea poate studia la Șincai”, a subliniat edilul.
Părinții, nemulțumiți de decizie
Părinții prezenți la ședință au cerut păstrarea ciclului primar la Șincai, arătând că școala oferă programe de excelență, precum orele extinse de limba engleză.
„Nu putem accepta ca o instituție de elită să renunțe la ciclul primar. Copiii noștri merită continuitate, iar această decizie este luată fără consultarea noastră”, a spus unul dintre părinți.
Primarul Emil Boc a dat asigurări că Primăria, Inspectoratul Școlar și conducerea Colegiului Șincai urmează să analizeze situația și să găsească o soluție. Deciziile vor fi luate doar după consultări cu toate părțile implicate, a mai spus Boc, dar a reafirmat că învățământul din Cluj trebuie să se dezvolte echilibrat, nu doar în centrul orașului sau la școlile considerate de elită.
Subiectul a generat circa două ore de discuții în contradictoriu între părinți, învățători, primar și consilieri locali. Întreaga discuție poate fi urmărită în filmarea de mai sus.
Preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a anunţat, luni, că se retrage din cursa pentru alegerile prezidenţiale şi va acorda susţinerea pentru candidatul USR Elena Lasconi.
„Astăzi, împreună cu colegii mei din Alianța Forțelor de Dreapta, am luat o decizie pe care o consider necesară și indispensabilă pentru sănătatea democrației din România. Astăzi, împreună cu colegii mei, am luat decizia să continuăm campania electorală pentru alegerile prezidențiale, dar această campanie să fie pentru susținerea candidatului Elena Lasconi”, a spus Orban.
Ludovic Orban se RETRAGE din cursa prezidențială și o susține pe Elena Lasconi
„Vreau să vă mulţumesc, domnule Orban. Eu vă respect foarte mult şi cred că sunt puţini politicieni cu experienţa dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru încredere. Domnului Tomac, de asemenea, vreau să îi mulţumesc pentru încredere. Aş vrea să fac un apel la celelalte forţe de centru dreapta să facă acest pas, pentru că într-adevăr putem să avem un nou început, unul în care bunul simţ şi buna credinţă să fie cea care tronează şi nu ceea ce vedem acum”, a spus Lasconi.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Au început să intre BANII pe cardurile educaționale. Ce poți CUMPĂRA cu aceștia
Nicolae Ciucă, întâlnire-surpriză cu cancelarul Austriei: Vom avea curând susținerea Austriei pentru INTRAREA în Schengen (PE)
Scandal privind desființarea ciclului primar la Colegiul „Gheorghe Șincai”. Emil Boc: Nu toată lumea poate studia la Șincai
Ludovic Orban se RETRAGE din cursa prezidențială și o susține pe Elena Lasconi
FOTO. INCENDIU la o casă din Turda. FOCUL a pornit de la un scurt-circuit
VIDEO. Adrian Oros (Forța Dreptei): În orice țară normală, scopul digitalizării este să UȘUREZE viața oamenilor (PE)
Cel mai mare GLOB de zăpadă pe care l-a văzut România, la Lights On Romania, în Cluj-Napoca
De 1 Decembrie fă-ți cadou România unită, liberă și suverană! Votează Partidul S.O.S. România! (PE)
coroiu ion
noiembrie 6, 2022 la 2:34 pm
Doar „artă cinematografícă”, un “cinema” în versiunea „pentru tonți”, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. ,dar ce ne facem cu gusturile celor aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.