CULTURA
OPINIE. Doru Pop – Cinematografícă, cinematogrăfel, cinematogrăfuț (sau ce-i mai mică și mai mică, decât arta lui MIRCIULICĂ)
Democratizarea societății este dezirabilă, iar democratizarea tehnologiilor este inevitabilă. Numai că în zona artelor și mai ales în artele cinematografice, această democratizarea continuă a dus la degenerarea formelor de exprimare. Trăim în epoca iutubărilor și a influenserilor dotați cu aparatură performantă și ieftină, așa că efectul acestei ieftiniri se resimte la nivelul conținuturilor, care au devenit tot mai reduse calitativ, într-atât de mult încât arta veche a cinemaului nu mai este cinematografică, ci a devenit cinematografícă – aici e important „i” cu accent acut, pentru că subliniază caracterul diminutiv al modului în care unii cred că fac cinema, deși tot ceea ce le iese este un fel de cinematogrăfuț.
Doru Pop
Un astfel de exemplu este recenta producție ce poartă numele lui Mirciulică, zis și Bravo, căruia i-a ieșit un soi de filmuț de comediuță. Mircea Bravo, pe numele lui real Mircea Popa ar putea să-și schimbe numele de scenă în Mircea Huo, pentru că, din graba de a face „filme” eșuează într-o tentativă amatoristică.
Așa cum le spun adeseori studenților mei, cărora le intră pe o ureche și le iese pe alta, nu este suficient „să filmezi” ceva ca acel ceva să devină „film”. Însă, pentru că românul nu s-a născut doar poet, el s-a născut și scenarist, și actor, și producător de filme, aidoma lui Mircea Popa, acum devenit Mirciulică, la noi toți posesorii de DSLR-uri ajung să se creadă cineaști. Ca și soldații lui Napoleon, care se visau cu bastonul de mareșal în raniță, tot mai mulți „vlogări” mioritici și diverși „influensări” autohtoni au ajuns să se considere cineaști, doar pentru că au bani să (se) filmeze. După ce Bromania a îmbrobodit spectatorii de la noi cu kitsch-ul intitulat vulgar „Miami Bici” și Mirciulică și-a făcut propria „companie de producție de filme” (după cum spune pagina de Internet a Bravo Films).
„Ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice”
Așa că, fiindcă promisiunea lumii contemporane este că oricine poate să fie orice, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. Faptul că, în doar o lună de la premieră și până acum, „Mirciulică” a încasat peste 6,6 milioane de lei (adică 1,3 milioane de dolari) pare să fie o confirmare a valorii. Gusturile nu se discută, ar putea spune unul din cei aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.
Numai că, dincolo de succesul financiar, ceea ce reușește Mircea Popa este să ilustreze diminutivarea artei cinematografice și chiar diluarea culturală generalizată la care asistăm. Ceea ce vedem pe ecran e doar „artă cinematografícă”, adică un fel de cinema în versiunea „pentru tonți”, unde e cultivată nu numai superficializarea bunului gust, dar și deprofesionalizarea estetică a gustului public.
Pentru că ceea ce face Mircea Popa și echipa lui în „Mirciulică” nu se numește cinema, se poate numi eventual filmuleț, filmuț sau filmișor – sau, ca să rimeze, o filmulică.
„Majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate”
Poantele gratuite sunt ingredientul de bază al acestui „filmuț”, care începe, desigur, cu o glumiță. Genericul (sau intertitlul cum spun romglezii) ne anunță că producția a fost făcută cu ajutorul lui… Dumnezeu. Dar pentru că unde nu este, nici Dumnezeu nu dă, astfel de glumițe filmate nu produc împreună „un film”.
Problema este că majoritatea mizanscenelor sunt artificiale, fără realism și fără autenticitate. Alegerea decorurilor vrea să fie „realistă”, dar efectul general este acela de reclamă la produse de curățenie și nu de cinema. Cele mai multe decoruri sunt goale și lipsite de veridicitate, un astfel de contra-exemplu este modul cum e filmată chiar camera lui Mirciulică, care arată de parcă ar fi fost realizată de un elev care concurează atelierele TIFF pentru copii.
La fel este scena în care Mirciulică se întâlnește pentru prima oară cu vampa (jucată de Denisa Vlad), soția patronului firmei de salubritate la care personajul se angajează. Încercând să sugereze o intensitate similară doar cu întâlnirea dintre Neo și femeia în roșu din filmul fraților Wachowski, lui Mirciulică îi iese o scenă flască, filmată pe un hol alb ca de spital.
Fără dinamism vizual, fără complexitate scenografică, fără creativitate cinematografică, „filmuțul” lui Mirciulică nu reușește să fie creativ. Amuzante sunt doar eforturile lui Mirciulică-Bravo de a părea cult. Din chiar prima scenă, în care personajul apare în mod egocentric în oglindă (motiv recurent în acest filmișor), care se dorește o trimitere la celebrul monolog al lui De Niro din „Taxi Driver”, efectul este doar lipsa de vlagă. Filmările în stil amatoristic (home video, pe romgleză) nu ne introduc în nicio atmosferă, nu ne oferă niciun fel de informații diegetice. Dacă ar fi făcut efortul să vizioneze cu atenție secvența lui Scorsese, Mirciulică ar fi învățat ce înseamnă cinema și poate că nu ar fi făcut acest „cinematogrăfel”.
„Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale”
Ce nu știe acest absolvent al Facultății de Drept a celei mai bune universități din spațiul carpato-danubiano-pontic, nu este faptul că redundanțele sunt de dorit numai atunci când dorim să reducem entropia, ci faptul că nu poți face „film” dacă însăilezi scenele unele după altele într-o compoziție vizuală dominată de un singur tip de planuri cinematografice. Minute în șir toate decupajele sunt realizate doar din planuri medii apropiate (medium close-up, pentru romglezi), ca și când producția aceasta nu ar fi avut la bază un scenariu de imagine (storyboard, pentru romglezi). Evident că acest tip de decupaj vine din fascinația lui Mirciulică Bravolică pentru propria sa persoană, ceea ce îl face să-și dorească să fie mereu în prim-plan. Însă narațiunea vizuală cinematografică nu se poate dezvoltat din astfel de imagini de-contextualizate.
Chiar și atunci când asistăm la încercările disperate ale echipei lui Mirciulică de a „face filme”, cum este secvența de dinainte de introducerea titlului, unde aparatul de filmare panoramează spre cer (sky transition pentru romglezi), pare că tehnicile au fost învățată „de pe tutoriale” găsite pe Internet. Crezând le oferă spectatorilor o tranziție de nivelul celor întâlnite în „Odiseea spațială 2001”, realizatorii care au lipsit probabil la lecțiile despre tranzițiile cinematografice, generează o înșiruire de planuri care nu au nicio continuitate. Realizatorii acestui „filmuțuc” își amintesc doar din când în când ce au învățat din „tutoriale” și aplică aceste lecții aiurea. Așa e secvența în care se folosește o încetinire a filmării pentru a arăta confuzia personajului. Dar, pentru că nu au văzut „Raging Bull”, ei nu știu că ralantiul (slow motion, pentru romglezi) trebuie să aibă o finalitate narativă, nu doar să încetinească mișccarea personajelor în mod aleatoriu.
Însă cea mai mare problemă a acestui „filmuleț” sunt personajele schematice și dialogurile artificiale, care dovedesc un soi de amatorism atroce. Atunci când Mirciulică-scenaristul vrea să ne transmită informații (cum ar fi faptul că trebuie să dea un examen la magistratură), mama sa îi spune chiar lui că… are examen la magistratură. După ce mama iese pe holul hotelului în care se aflau, ea se întâlnește cu o cameristă, căreia îi mai spune o dată că Mirciulică dă examen la magistratură, după care îl vedem pe eroul nostru dând examen la… magistratură.
Cei câțiva actori profesioniști care îl înconjoară pe Mirciulică, cum ar fi Elena Ivanca în rolul mamei, sau Dan Chiorean în rolul tatălui, remarcabili în secvența de la masă unde tatăl povestește ce aruncă oamenii în toalete, nu au nicio șansă în fața avalanșei de amatorism și vulgaritate din alte scene.
„Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni”
Desigur, cinema popular a existat și în România socialistă unde personaje precum nea Mărin sau Păcală au fost extrem de bine primite. Dar „filmuluțul” lui Mirciulică nu se califică (aici „i” cu accent normal) nici măcar la această categorie. Genului comediei populare (comédie grand-public), care este extrem de îndrăgit în Franța, modelul fiind împrumutat și în industria noastră cinematografică, are câteva trăsături ce puteau să fie prezente și în „Mirciulică”. Spre ilustrare autorul putea să vizioneze un film cum este „Le Dîner de cons”, în regia lui Francis Veber, care a scris și scenariul și piesa de teatru omonimă. Povestea, reluată mai târziu chiar și la Hollywood în „Dinner for Schmucks”, se bazează tot pe motivul tontălului care ajunge într-un context nepotrivit, ca și Mirciulică. Această premisă generoasă, însă, este subminată pentru că „filmuțul” acesta alunecă în derizoriu.
Sunt și excepții, cum ar fi episoadele de comedie romantică, când Mirciulică o invită la restaurant pe tânăra proprietară de cafenea (foarte convingător jucată de Ioana Maria Repciuc, actriță la teatrul din Oradea), când beau cafea „de aparat” sau aparițiile Elenei Moldovan, distribuită în rol de bunică. Prezența în poveste a lui „tanti” Lenuța, care nu are nicio legătură de rubedenie cu Mirciulică, ea fiind „lansată” spațiul public de către postul de televiziune defunct Look TV, face din când în când ca „filmulușul” să devină comic.
Norocul lui Mirciulică a fost și este această lele din satul Chinteni, cu hainele și accentul ei autentice, racolată de tânărul iutubăr și transformată în vedetă de reclame. „Lelea Lenuța”, după ce a vândut o vreme lapte domnilor de la Cluj, a dobândit pe merit o aură de celebritate virală, din care se alăptează și falsul ei „nepoțel”. Septuagenara, care are o naturalețe și un șarm imposibil de falsificat, putea să ofere energie întregii producții, dar naturalețea ei de „mătușă de la țară” nu e suficientă pentru a face cinema.
„Efectul final este dezamăgitor”
Chiar dacă Mirciulică se crede un fel de Antonioni de Gherla, încercând să exploreze experiența personală și folosind o intrigă ce pare scoasă din „L’Avventura”, Punctul „culminant” al poveștii este doar un moment jenant, fără tensiune dramatică și fără umor. Șeful vine acasă, soția este cu amantul, iar Mirciulică duce niște puști.
Sunt și secvențe reușite din punct de vedere vizual, dar acestea sunt copii palide ale altor filme românești, mult mai bine realizate. Din păcate pentru talentul lui Cătălin Herlo, care e doar un nou Dorel Vișan, refăcând rolul de „senator al melcilor” în versiunea „deputat al gunoaielor”, potențialul unor asemenea momente se pierde.
Nici coloana sonoră nu depășește sonoritățile unui videoclip încărcat pe Youtube, muzica de fundal fiind adeseori o simplă umplutură, zgomot de fond, fără rol narativ sau explicativ. Chiar și când se încearcă o parodie acustică, cum e referința la scena dușului din Psycho atunci când Mirciulică decapitează o găină, ea pare gratuită și simplistă.
De la intriga de prost gust – unchiul lui Mirciulică e un șomer cu ifose de crailâc, care are o relație cu soția șefului său – la contextul dezgustător – personajul e angajat la firma de salubritate din Gherla – produc un miros greu, pestilențial. Combinat cu vulgaritatea gratuită a personajelor, sexismul grobian și degradarea relațiilor interumane, care ar fi pardonabile dacă nu ar fi amplificate de incompetența cinematografică și nerozia narativă, efectul final este dezamăgitor.
Așa că, la final, mă văd nevoit să spun: „Mircea, bravo, stai jos! Nota 4 la cinema”.
Doru Pop
Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002 și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale.
Foto/ Video: Youtube
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Numărul mijloacelor de transport în comun, SUPLIMENTAT pe mai multe linii în 1 Decembrie la Cluj-Napoca
Clujenii care vor participa la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Naționale a României vor putea folosi mijloacele de transport în comun.
Numărul acestora va fi suplimentat pe mai multe linii, între orele 9.00 și 22.00, anunță Compania de Transport Public Cluj-Napoca.
Numărul mijloacelor de transport în comun, SUPLIMENTAT pe mai multe linii în 1 Decembrie la Cluj-Napoca
Astfel, în data de 1 Decembrie având în vedere evenimentele organizate cu ocazia „Zilei Naţionale a României”, vor fi suplimentate următoarele linii de transport public:
- liniile de troleibuz 6 şi 25
- liniile de autobuz 9, 24B, 30, 31, 35
- liniile de tramvai 101 şi 102.
Totodată, în zilele de 30 Noiembrie şi 1 Decembrie 2023, liniile 36L şi 48L, ce deservesc zona industrială din Bulevardul dul Muncii, vor circula după programe speciale ce vor putea fi consultate pe site-ul companiei.
De asemenea, în zilele de 30 noiembrie, 1 Decembrie și 3 decembrie 2023, transportul public în Cluj-Napoca și în Zona Metropolitană Cluj se va desfășura între orele 6,00 – 23,00, iar în 2 decembrie, conform zilelor de sâmbătă.
Mai multe informații, dar și traseele mijloacelor de transport în comun în intervalele orare în care vor fi aplicate și restricții de circulație găsiți AICI.
Foto: CTP Cluj-Napoca
EVENIMENT
U-BT Cluj-Lietkabelis Panevezys, 120-111. VICTORIE dificilă a clujenilor în EuroCup, după prelungiri
U-BT Cluj a învins, miercuri, după prelungiri, 120-111 (44-36, 97-97), formaţia lituaniană Lietkabelis Panevezys, în ultima etapă a turului din grupa B a BKT Eurocup, scrie news.ro.
În faţa a 6.117 spectatori, principalii marcatori ai partidei au fost Seeley 2 puncte5, Eddie 20, Căţe 20, Stipanovic 14, pentru U BT Cluj, respectiv Sirvydis 29, Orelik 22, Varnas 20, pentru lituanieni. U BT Cluj a condus şi la 18 puncte, dar a tremurat serios pentru victorie, ultimul coş fiind marcat de căpitanul Patrick Richard.
U-BT Cluj-Lietkabelis Panevezys, 120-111. VICTORIE dificilă a clujenilor în EuroCup, după prelungiri
Din echipa adversă a primit aplauze la prezentare Stefan Bircevic, care a îmbrăcat tricoul U-BT Cluj în ultimele două sezoane.
În primele meciuri din grupa B, U-BT Cluj a obţinut rezultatele: 80-71 cu Turk Telekom, 70-67 cu Slask Wroclaw, 88-92 cu JL Bourg, 89-74 cu Buducnost Podgorica, 61-59 cu Aris Salonic, 86-75 cu ratiopharm Ulm, 98-60 cu Energia Trento, 70-92 cu Gran Canaria. După nouă etape, la finalul turului, U-BT Cluj are un bilanţ de şapte victorii şi două înfrângeri, pe locul 2 în clasament, după liderul Gran Canaria.
CULTURA
Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene
La sărbători, precum Anul Nou, Boboteaza sau Sfântul Andrei, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.
Noaptea de Sfântul Andrei, care este și ocrotitorul românilor, adică 29 spre 30 noiembrie era una „bogată” în tradiții și superstiții în satele românești.
Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene
„Sânteț’ de măritat? Făceț’ turtă de Sfântu’ Andrei? Că de-i așe, a și (fi) musai să faceț’ șî să ne spuneț’ ce-aț’ jisat (visat)!”
Specialiștii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj arată că în noaptea de Sfântul Andrei, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii.
Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”.
Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug. Apoi, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr, arată specialiștii clujeni.
Cum știau că ursitul este un om harnic
Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, potrivit ceor consemnate în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Foto: Fete din Viișoara, județul Cluj. Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european
Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă, într-un raport prezentat în Parlamentul European de la Bruxelles de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, simplificarea finanțării fondurilor de coeziune și crearea unui pact de parteneriat european, la care să participe autoritățile locale și regionale.
Emil Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european
Emil Boc a prezentat, miercuri, în cadrul celei de-a 158-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor raportul privind ”Viitorul politicii de coeziune după 2027” în care a arătat că politica de coeziune ar trebui să funcționeze sub egida unui cadru strategic unic, care să definească domeniul de aplicare și obiectivele principale pentru perioada de după 2027.
”Acest <<pact de parteneriat european>> ar trebui să se bazeze pe inițiativele anterioare, cum ar fi cadrul strategic comun, să asigure coerența punerii în aplicare a politicii și direcții clare de acțiune, inclusiv prin obiective concrete, cu garanții privind participarea autorităților locale și regionale ca parte a acestui pact.
CoR solicită ca un astfel de pact de parteneriat european să cuprindă toate fondurile cu gestiune partajată, precum și noile instrumente cu forme hibride de gestiune, cum ar fi Fondul social pentru climă, și se așteaptă la o mai bună armonizare a normelor specifice fondurilor.
Fragmentarea fondurilor, efecte negative
De asemenea, Comitetul European al Regiunilor solicită simplificarea arhitecturii globale de finanțare, deoarece prezența mai multor fonduri dedicate direct sau indirect coeziunii, inclusiv a inițiativelor puse în aplicare direct de către Comisia Europeană, uneori cu priorități suprapuse și mecanisme diferite de punere în aplicare, poate împiedica punerea în aplicare a politicii de coeziune.
Se atrage atenția asupra faptului că această fragmentare a fondurilor și a procedurilor are efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a arătat Boc în raport.
Potrivit acestuia, fragmentarea fondurilor și a procedurilor, creează, pe termne scurt, o birocrație suplimentară și o sarcină administrativă mai mare pentru autoritățile de management și de audit și pentru beneficiari deja suprasolicitați, precum și suprapuneri și duplicări între fonduri.
Bugetul de coeziune să nu fie diminuat
Raportul prezentat de primarul Clujului recomandă, totodată, ca bugetul politicii europene de coeziune după anul 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată și să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală.
”Comitetul European al Regiunilor constată că în întreaga UE există în continuare disparități teritoriale, de o amploare diferită, și că neabordarea lor în mod corespunzător îi afectează perspectivele economice și sociale, mai ales că convergența regională a încetinit și că au apărut recent noi factori de inegalitate.
Bugetul total al politicii de coeziune în perioada de după 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027 (inclusiv finanțarea suplimentară din REACT-EU) în termeni reali, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată în comparație cu actuala perioadă de programare și ar trebui să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală, având în vedere necesitatea de a stimula cooperarea transfrontalieră, care a suferit o încetinire ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a arătat Boc în raportul prezentat.
Impactul pandemiei COVID și schimbările climatice
Potrivit documentului, pandemia de COVID-19, schimbările climatice și războiul din Ucraina au creat noi disparități și au agravat vulnerabilitățile și diferențele structurale existente la nivelul Uniunii Europene.
”Impactul considerabil al schimbărilor climatice asupra tuturor regiunilor europene riscă să genereze un impact foarte asimetric asupra condițiilor de viață, în special în regiunile mai vulnerabile.
Astfel, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa coeziunii Europei, în viito. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea ca politica de coeziune să sprijine în continuare cheltuielile legate de climă”, se precizează în raport.
Primarul Clujului a menționat că statele membre și instituțiile UE ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător costurile și riscurile lipsei de coeziune atunci când iau decizii cu privire la politica de coeziune după 2027.
Comunicarea cu cetățenii
”Costurile lipsei de coeziune ar submina puternic ideea unei Europe mai puternice și mai unite, ceea ce riscă să alimenteze și mai mult o <<geografie a nemulțumirii>> și să-i înstrăineze pe cetățenii europeni de Uniunea Europeană.
(…) CoR subliniază necesitatea de a comunica mai bine cetățenilor, la nivel local, regional, național și la nivelul UE, care sunt rezultatele politicii de coeziune, luând în considerare multiplele beneficii ale unui astfel de demers, inclusiv un impact pozitiv asupra încrederii în instituțiile UE”, a mai precizat Emil Boc.
Raportul a fost prezentat de Emil Boc și de portughezul Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, și a fost votat în unanimitate în cadrul sesiunii plenare a CoR.
Documentul urmează să fie trimis Comisiei Europene și Parlamentului European, care vor trebui să țină cont de recomandările făcute în viitoarele decizii care vor fi luate în acest domeniu.
Politica de coeziune este lipiciul care ține unită UE
În intervenția sa în cadrul sesiunii plenare, Boc a adăugat că viitorul UE depinde de viitorul politicii de coeziune, iar politica de coeziune ”este lipiciul care ține unită UE”.
”Ce fel de UE ne dorim în viitor? Una în care inegalitățile și discrepanțele regionale să se adâncească, sau una mai coezivă, cu un minim de standard de calitate a vieții în fiecare colt al UE?
SUA și unele state din Asia au rate mai de creștere economică decât UE, dar nivelul inegalităților este mult mai mare. Și noi avem un nivel ridicat al inegalităților în UE, dar mai mici decât în alte părți ale lumii.
Dacă dorim să evoluăm către o coeziune politică, avem nevoie de o puternică coeziune teritorială, economică și social.
Democrația europeană nu se poate consolida în sărăcie, ci numai unde există prosperitate, nu acolo unde avem foarte puțini foarte bogați și foarte mulți foarte săraci, ci unde avem o clasă de mijloc foarte puternică și consolidată, cu acces la prosperitate”, a mai spus Boc.
Europa, marele câștigător al politicii de coeziune
Acesta a completat că la nivelul UE nu există net contributori și net beneficiari, ci net câștigători, iar Europa este marele câștigător al politicii de coeziune.
”Care este viziunea noastră pentru viitor? Trebuie să fie o politică de investiții pe termen lung. Nu trebuie să avem o politică de coeziune fragmentată, ci avem nevoie de flexibilitate”, a conchis primarul Clujului.
Comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a apreciat raportul prezentat de Emil Boc și Vasco Alves Cordeiro.
”O UE fragmentată nu este una unită”, a atras atenția Ferreira.
Din echipa de experți care a lucrat la raport a făcut parte și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB Cluj-Napoca, Călin Hințea.
Emil Boc este membru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2019, fiind, în prezent, președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER).
Primul institut de speologie din lume a fost la Cluj. Emil Racoviţă, creatorul biospeologiei, 155 de ani
FOTO. Cei 7 magnifici din Cluj. Aventură offroad în deşertul Sahara în cea mai grea competiţie pe roţi din lume
FOTO. Dumitru Fărcaş şi Maria Tănase urmau să concerteze împreună. Clujul îi aduce acum alături. Scrisoarea Păsării Măiastre
Numărul mijloacelor de transport în comun, SUPLIMENTAT pe mai multe linii în 1 Decembrie la Cluj-Napoca
U-BT Cluj-Lietkabelis Panevezys, 120-111. VICTORIE dificilă a clujenilor în EuroCup, după prelungiri
Noaptea de Sfântu’ Andrei, noaptea în care fetele de măritat își aflau ursitul. Obiceiuri și tradiții în satele clujene
VIDEO FOTO. Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european
Turneul de tenis Transylvania Open, organizat la Cluj-Napoca, se MUTĂ în februarie de la anul. Care sunt MOTIVELE
Doi cetățeni străini, reținuți pentru ÎNȘELĂCIUNE prin metoda „scrisoarea nigeriană”. Au FRAIERIT o clujeancă de 35 de ani
Cluj-Napoca SĂRBĂTOREȘTE Ziua Națională a României. PROGRAMUL zilei de 1 Decembrie
Patru angajați ai E.ON România au fost desemnați „Ambasadorii Binelui”, în prima ediție a campaniei
coroiu ion
noiembrie 6, 2022 la 2:34 pm
Doar „artă cinematografícă”, un “cinema” în versiunea „pentru tonți”, „Mirciulică” crede că a reușit să realizeze un „film”. ,dar ce ne facem cu gusturile celor aproape 260 de mii de cumpărători de bilete, evident că fiecare cetățean poate să dea banii pe orice dorește.