Editorial Opinii
OPINIE. Adrian Marian: Ce-ți lipsește ție, Dulce Românie? Dacopatia

Dacopatia și niscaiva generali și politicieni cu tupeu. Aberanți, dar cu tupeu. De exemplu, (test de incultură) ce mare și important om politic, președinte de partid național, primar al unui oraș universitar, el însuși cadru didactic universitar, candidat la președinția României, a declarat următoarele:
” Dintre cei care au trăit în ultimii 2.000 de ani pe planeta Pământ, după Fiul Domnului se situează Mihai Eminescu ca genialitate. Știți că Mihai Eminescu este cel mai mare fizician al lumii? În fizică, Eminescu s-a ocupat de Teoria relativității și a scris primul pe planeta Pământ formula de calcul al vitezei luminii: V = M x C la pătrat. A apărut plagiatorul ăla, escrocul de Einstein, care zice că E = M x C la pătrat. Mi-a spus toate astea un profesor de fizică din Azuga, care a aflat și el de undeva de preocupările lui Eminescu din domeniul fizicii.
Germania e Deutschland, care, în traducere, ce înseamnă? Țara Dacilor. Dacă îl întrebați pe evreul ăsta cu nume nemțesc, Klaus Iohannis, știți ce va răspunde: ‘Ich bin deutsch’. ‘Eu sunt dac’. Așa răspunde orice neamț. Ei recunosc în istoria țării că strămosii lor sunt geto-dacii, dar și acolo au lucrat puțin evreii și în loc de geți le zic goți”.
O să lăsăm stimatului cititor distracția de a descoperi autorul acestor aberații: ” Noi suntem urmaşii poporului primordial pe planeta Pământ. Toate popoarele de pe planetă au ca strămoşi geto-dacii. Acum o mie de ani, denumirea Suediei şi a Danemarcei de astăzi în istoria lor scrie că se chemau Dacia!
Geto-dacii erau extraordinar de avansaţi în toate domeniile. Aveau şi aparate de zbor, au făcut hărţi de deplasare pe planetă la care cei de la NASA se uită şi astăzi şi spun că nu le pot face la nivelul geto-dacilor. Eu am intrat în marea grupă a haiducilor ştiinţifici în domeniul istoriei. Noi, românii, nu ştim că în România avem o mulţime de piramide, iar după modelul piramidelor din România, strămoşii noştri geto-daci au construit piramidele din Egipt”.
Ovidiu vorbea cu geții prin semne
Trist când Eminescu și Einstein sunt înșirați în asemenea context blasfemiant. Problema este că în țara cu cele mai puține cărți citite la suta de mii de locuitori din Europa aceste nefericite aberații continuă și în noile generații, iar Internetul, cum pertinent surprindea Umberto Eco, a făcut imbecilul satului lider de opinie.
Există edificatoare și indubitabile mărturii scrise (și, din fericire, păstrate peste veacuri) ale literaților romani că între latină și limbile vorbite de populațiile de aici nu erau similitudini. Împăratul Augustus l-a exilat pe marele poet latin al dragostei, Ovidiu, în fosta colonie grecească Tomis, atunci sub suzeranitate romană, pe ruinele căreia s-a cladit orașul turcesc Kustendje, acum Constanța. Poetul a consemnat atât în scrisori cât si în versuri că în primii ani de exil nu are cu cine vorbi latina și că geții nu îl înțeleg, iar el se înțelegea cu ei prin semne!
Romanii (oamenii Imperiului) aveau istorici, scriitori, filozofi, savanți și cronicari ai acelor timpuri. Ar fi transmis dacă era vreo similitudine între daci și romani. Dacă nu știm prea multe despre o populație fără scriere proprie (geto-dacii) nu înseamnă că este o conspirație mondială să le ascundă marile realizări științifice.
Se știe mai ales din ce au spus alții despre ei pentru că nu este cunoscută până în prezent vreo scriere daco-getă. Nu trebuie să mai inventăm nimic despre daco-geți acum.
Fenomenul DACOPATIEI este bine tratat si de Dan Alexe și de alții.
Sacrificii umane
În altă ordine de idei, dacii făceau sacrificii umane, dar spre deosebire de spartani, de pildă, nu îi ucideau pe copiii handicapați, ci făceau o antiselecție, îl aruncau în sulițe pe cel mai frumos și mai valoros dintre tineri (murea și în chinuri).
Pare că Dumnezeu a lăsat să dispară de pe fața pământului și să rămână în urma lor doar pietrele din marile civilizații care au practicat (unele au excelat) sacrificiile umane: aztecii, incașii, mayașii, cartaginezii, spartanii. Dacii le făceau?
A fi scoborâtor din Cirus I care a dat ordin să se scrie prima formă a declarațiilor drepturilor omului pare că nu ar fi dezonorant. Nici din cumani pare că spune Neagu Djuvara. Oricum există o hartă mondială și europeană a ADN-ului care demonstrează cam de unde venim. Se poate consulta.
Vai, zona slavă unde este acum actuala Lituanie este cea mai bine reprezentată pentru strămoșii noștri? Zonele de proveniență, mult mai mici, italiene sunt, ce supărător (!), tocmai acelea în care Mafia este mai intens semnalată: Sicilia, Sardinia, Calabria ?
Poate doar distinsul savant (cum spunea un prieten inginer) Napoleon Săvescu promotor al provenienței limbii latine din Dacia, să deslușească acest mister deranjant.
Dar vai (!) la o simplă căutare aflăm că vestitul savant Napoleon Săvescu nu este chiar savant, ci veterinar. În continuarea documentării am întrebat un prieten veterinar despre marele savant. În ciuda respectului sincer față de această minunată profesiune de veterinar nu se pot transcrie toate opiniile domniilor lor despre confratele Napoleon.
Dacii făceau sacrificii umane, dar repetăm pentru cei care doresc să se mândrească a fi scoborâtori exclusiv din daci, spre deosebire de spartani, nu îi ucideau pe copiii handicapați, ci făceau o antiselecție, îi aruncau în sulițe pe cei mai frumoși, harnici și deștepți. Nici nu am mai apucat noi să fim urmașii celor mai buni. Dar pare că nici Napoleon Săvescu și generalii dacopați ușor de găsit pe Net nu-s de acolo scoborâtori..
Dacii mai erau poligami, groaznic de misogini și predispuși jafului așa cum consemnează marii istorici și scriitori ai antichității sau unii de mai recentă obârșie. Rugăm a se vedea Herodot, Plutarh, Xenopol, Daicoviciu, Pârvan, Ovidiu, chiar Pruteanu și mai puțin Napoleon Săvescu (veterinarul contemporan din Canada) sau unii generali mai cu tupeu TV care uită că executarea sectoarelor nu poate înlocui efectele absentelor de la bibliotecă, sau mai rău, înțeleg prin bibliotecă, restaurantul/ locul de beție, conform unei glume naționale celebre.
Inflație de generali
În România, se estimează că după Decembrie 1989, au fost făcuți 1700 de generali, în toate armele, pe timp de pace. Nu contestăm că printre domniile lor sunt mari valori, numărul mare este caraghios și discreditează, demonetizează valoarea umană pentru întreaga comunitate de generali. Pentru a intensifica parcă acest efect de ridicol, unii care vorbesc ”codat”, ”bibliotecă” în loc de crâșmă pentru a deruta SRI-ul și DNA-ul (???) se fac de râs cu declarații televizate despre cum au învățat romanii limba latină de la daci.
Problema este că în țara celor mai puține cărți citite, unii nu râd, s-ar putea să îi creadă, ori să își pună problema adevărului istoric pentru că sunt chestiuni debitate de generali și oameni politici. Care nu sunt internați pentru aceste fapte, deși într-un stat serios era obligatoriu măcar un consult.
Aruncarea în aer a adevărului istoric poate produce bani. Toate acestea desigur sunt adiacente și cu fenomenul Demitizării Istoriei. Istoricul bucureștean, informator al Securității, Lucian Boia, a avut un asemenea succes cu demitizarea încât a făcut o adevărată firmă, o serie de cărți cu această temă și a creat un vad comercial literar si istoric în România.
Nu este, totuși, invenția lui, au făcut-o alții chiar cu teme biblice. Exemplificăm doar cu un submediocru roman polițist, ”Codul lui Da Vinci” de Dan Brown, deja uitat, dar cu vânzări enorme pentru că rescrie istoria, atacând mituri evanghelice – ” Isus ar fi fost căsătorit cu Maria Magdalena, ar fi avut copii, ar fi lăsat-o conducătoarea bisericii pe soția lui, etc”.
Încă nu putem rescrie istoria și în sensul că romanii ar fi învățat latina de la geto – daci. Sau că piramidele egiptene ar fi fost construite de meșterii daci care ar fi ajuns în Egipt prin tunelurile din Munții Bucegi pe sub Marea Neagră până în Egipt. Este consemnat în istorie că dacii dimpotrivă, foloseau meșteri romani și greci în edificarea propriilor cetăți.
Poate vom face ”progrese” în acest sens, al rescrierii aberante a istoriei. Vedem că semidocții care aruncă în spațiul mediatic asemenea aberații, nu sunt nici internați, nici consultați. Unii (puțini ce-i drept) ajung prin Parlament sau sunt făcuți generali, iar în România se citește atât de puțin încât discernământul scade și el, iar comunitățile vor fi mai credule, mai ușor de manipulat. Nu dorim acest lucru. Atenție! Cartea nu mușcă! Să nu-i ferim pe copiii noștri.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


FCSB și Universitatea Cluj s-au întâlnit sâmbătă, pe Arena Națională, în cea de-a treia etapă a play-off-ului Superligii.
U Cluj nu a reușit să înscrie. Meciul s-a terminat 1-0 pentru FCSB, care devine lider cu 35 de puncte.
Echipele de strat:
FCSB: Târnovanu – V. Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Chiricheș, Alhassan – Miculescu, Cisotti, M. Toma – Bîrligea Rezerve: Zima, Tănase, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Edjouma, Cercel, Băluță, Musi, Gele, Gheorghiță, Al. Stoian
Antrenor: Elias Charalambous
U Cluj: Gertmonas – Boboc, Masoero, Artean, Chipciu – G. Simion, Codrea, Silaghi – Nistor Macalou, Thiam Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Oaidă, Rață, Fabry, Bota, Bettaieb, Miranyan, Blănuță
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
Miculescu înscrie de la 11 metri
FCSB a avut posesia în prima repriză, pe Național Arena. Meciul a fost oprit după ce Mihai Popescu a căzut pe gazon, în minutul 20, dar a revenit rapid în joc.
În minutul 40, David Miculescu a executat o lovitură după ce Silaghi îl faultează pe Baba Alhassan liberă. Dar balonul trece peste poartă. Deși jucătorii ambelor echipe au încercat să creeze faze periculoase, niciun șut nu a ”găsit” poarta, la pauză scorul a rămas 0-0.
În minutul 56 Simion îl faultează pe Daniel Bîrligea, din întoarcere, iar după analiza VAR se dictează penalty. David Miculescu transformă, în minutul 60. Este 1-0 pentru FCSB.
FCSB a avut posesia și după ce a înscris. În primul minut de prelungiri, arbitrul a anulat un gol pentru FCSB, pentru că balonul a ieșit în afara terenului, înainte de a fi trimis în poartă.
Macalou a fost aproape să înscrie în minutul 90+5, dar Tărnoveanu a reușit să respingă.
Foto: FCSB
EVENIMENT
Sociologul Mircea Comșa, UBB, analiză privind relația dintre încrederea în instituții și vot, la alegerile prezidențiale

O analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, arată care este intenția de vot a românilor, în funcție de încredrea în instituții cum ar fi Guvern, Parlament sau Biserică.
Analiza privește încrederea în diferite instituții și în oameni, iar prin vot, sociologul se referă la intenția de a vota cu un anumit candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025.
Mircea Comșa, UBB, analiză privind relația dintre încredere și vot
Datele analizate, arată Mircea Comșa, provin din ultimul sondaj MKOR, iar analizele, graficele și comentariile îi aparțin.
Citește și: Sociologul Mircea Comșa, UBB: Cât de „disciplinat” e electoratul partidelor? Analiză în perspectiva alegerilor prezidențiale
“Tabelul de mai jos prezintă comparativ încrederea medie în instituții a votanților principalilor candidați (AL = alt candidat), plus total votanți. Scala utilizată a fost 1-7, unde 1 înseamnă încrederea cea mai mică, iar 7 încrederea cea mai mare (4 = mijlocul scalei).
Mărimea valorilor medii variază în funcție de candidat, dar mai ales în funcție de instituția evaluată. O singură valoare medie este mai mică de 2 și foarte puține sunt mai mari de 5. La un pol avem instituții care beneficiază de un nivel foarte redus de încredere (Guvern, Parlament, Partide), la celălalt pol instituții în care votanții au un nivel intermediar de încredere (Școală), restul instituțiilor beneficiind de un nivel redus de încredere”, explică sociologul clujean.
George Simion, votat mai degrabă de cei care au încredere minimă în Guvern
Sociologul, arată prin grafice, relația dintre preferința de vot și încredere așa cum este descrisă de rezultatele unui model de regresie logistică multinominală (variabile de control: sex, vârstă, educație și mediu de rezidență), arată sociologul.
“Celelalte condiții considerate fiind aceleași (sex, vârstă etc.), probabilitatea de vot pentru candidatul X crește/scade/rămâne constantă pe măsură ce încrederea în instituția Y crește (cele două fenomen corelează; strict pe baza acestor date și analize nu poate fi stabilită cu certitudine existența unei relații de tip cauzal între încredere și preferința de vot). De exemplu, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere minimă în Guvern (1, pe o scală de la 1 la 7), probabilitatea acestuia de a vota cu George Simion este 45% (respectiv 8% să voteze cu Crin Antonescu); dimpotrivă, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere maximă (7), probabilitatea de a vota cu Crin Antonescu este 45% (respectiv 5% să voteze cu George Simion)”, arată Mircea Comșa.
Probabilitatea de vot pentru principalii candidați
- În general, probabilitatea de vot pentru Elena Lasconi nu variază în funcție de încrederea în instituții. Observăm totuși o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Companiile private și alți oameni, prin urmare, probabilitate de vot pentru Elena Lasconi crește pe măsură ce crește încrederea în aceste instanțe.
- În general, probabilitatea de vot pentru Victor Ponta variază puțin în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Administrația publică locală, Bănci și Biserică. O relație negativă apare în cazul încrederii în Sistemul sanitar.
- Probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. În doar câteva instanțe (Școală, Presă și Bănci) observăm lipsa unei relații. În restul situațiilor (mai ales Guvern, Parlament, Partide, Justiție, Companii private și alți oameni), observăm o relație pozitivă, adică, cu cât încrederea este mare, cu atât probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu este mai mare.
- Probabilitatea de vot pentru Nicușor Dan variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Poliție, Sistem Sanitar, Companii private, Presă și BNR: o încredere mai mare în aceste instituții este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru Nicușor Dan. O relație negativă apare în cazul încrederii în Biserică.
- Probabilitatea de vot pentru George Simion variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Comparativ cu Crin Antonescu, relația dintre vot și încredere este în general inversată. În două instanțe (Sistemul sanitar și Administrația publică locală) relația este redusă și ușor negativă. În cazul Bisericii este puternic pozitivă, iar în cazul Școlii pozitivă. În restul situațiilor relația este cel puțin negativă. O relație puternic negativă apare mai ales în cazul încrederii în Guvern, Partide, Justiție, Poliție, Companii private, Presă, BNR și alți oameni: o încredere scăzută în aceste instanțe este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru George Simion.
Opțiunea de vot, asociată cel mai puternic cu încrederea în Guvern, Partide și Justiție
Sociologul clujean arată că există o relație puternică între vot și încrederea în instituții.
“Pe baza acestor date, considerând toți candidații, pare că opțiunea de vot este asociată cel mai puternic cu încrederea în trei instituții: Guvern, Partide și Justiție. Un alegător fără încredere în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu George Simion. Un alegător cu încredere mare în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu Crin Antonescu. Restul alegătorilor se situează undeva între aceste extreme”, este concluzia sociologului Mircea Comșa.
AICI găsiți graficele explicative
EVENIMENT
Cine e bărbatul reținut după ce i-a aruncat o sticlă în față unui tânăr, după derby-ul Clujului. E fan U Cluj

Bărbatul reținut sâmbătă de polițiști pentru 24 de ore, în urma mai multor incidente care au avut loc după derby-ul Clujului, este un suporter al echipei de fotbal Universitatea Cluj.
Acesta a ajuns 24 de ore după gratii după ce a agresat doi tineri maghiari de 19 ani în parcul Central, la finalul meciului de luni, 31 martie, dintre U și CFR Cluj.
Cine e bărbatul reținut după ce i-a aruncat o sticlă în față unui tânăr, după derby-ul Clujului. E fan U Cluj
Potrivit unor surse Cluj24.ro, bărbatul de 38 de anise numește Marius Băncilă și fost identificat după aproape 6 zile de o echipă complexă de investigații.
Acesta a fost identificat după ce polițiștii au
vizionat zeci de ore de imagini de pe camerele de supraveghere și au vorbit cu membri ai galeriei U Cluj.
Tânărul rănit este fan CFR Cluj și student al UBB
Bărbatul reținut de polițiști era cu un grup de alte 7 persoane cțnd i-au agresat pe cei doi fani ai CFR Cluj în Parcul Central din Cluj-Napoca. Ulterior, când cei doi tineri se aflau pe Spaiul Independenței, Marius Băncilă a aruncat cu o sticlă care l-a rănit în față pe unul dintre fanii CFR Cluj.
Tănărul de 19 ani s-a prezentat la UPU și a fost diagnosticat cu fractură de piramidă nazală. Analizele medicale și investigațiile imagistice efectuate în UPU și la Camera de gardă ORL nu au evidențiat alte afecțiuni. A plecat la domiciliu cu recomandări de tratament. Tânărul este student la UBB și și-a scos certificat medico-legal în urma loviturilor primite.
Polițiștii continuă cercetările și față de celelalte persoane identificate, 7 la număr, cu vârste între 25 și 35 de ani, respectiv un băiat de 16 ani. În funcție de participația și implicarea fiecăreia în comiterea faptelor vor fi dispuse măsurile legale care se impun, au precizat reprezentanții IPJ Cluj.
Polițiștii au mai transmis că, până în acest moment, din verificările efectuate nu au rezultat date sau indicii care să conducă la concluzia că faptele ar fi fost săvârșite pe motive de etnie sau rasă.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un Cod Galben de vreme rea, valabil și pentru județul Cluj.
Astfel, începând de sămbătă, 5 aprilie, ora 23.00 și până luni, 7 aprilie, ora 18.00, se vor semnala intensificări ale vântului în tot județul, precipitații, inclusiv ninsori, și viscol la munte.
Vremea schimbă foaia la Cluj
Potrivit meteorologilor, vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50 -70 de kilometri pe oră. La munte rafalele vor fi de 75 – 85 de kilometri pe oră, iar la peste 1.700 de metri de 90 – 100 de kilometri pe oră, și temporar va fi viscol.
În Tranasilvania vor predomina ninsorile, care local și temporar vor fi viscolite. Se va depune strat de zăpadă în medie de 5 -10 centimetri și de 15-20 de centimetri la munte.
Nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci, cu temperaturi preponderent negative. Temperaturile minime se vor situa în general între -7 și 2 grade. Local se va produce brumă și îngheț la sol.