Proaspăt calificată în Conference League, „U” Cluj mai avea o singură dilemă: termină sau nu pe podium? Totul depindea de rezultatul meciului cu Rapid, disputat sâmbătă seara pe Cluj Arena. Partida a fost una frumoasă, cu multe ocazii de poartă, mai ales în prima parte. Rapid obține un egal, ceea ce o face pe Universitatea Cluj să stea la „gheata” Craiovei ca să știe dacă termină sau nu pe podium. Au marcat Masoero (min.39) și Braun (min.45 – autogol), respectiv Burmaz (min.36 – pen.) și Petrila (min.74).

Echipele de start:

„U” Cluj: Lefter – Artean, Masoero, I. Cristea, Oancea – P. Codrea, D. Nistor – Macalou, Fabry, Thiam – Blănuță
Rezerve: D. Moldovan, Coșa, Mitrea, Oaidă, Rață, R. Popescu, Silaghi, Bota, Miranyan
Absenți: Chipciu (suspendat), Van der Werff, Bettaieb, G. Simion, Bic, I. Cristea (accidentați)
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău

VIDEO FOTO. „U” Cluj – Rapid, 2-2. Clujenii încheie cu un egal unul dintre cele mai bune sezoane din ISTORIE

Rapid: Stolz – Manea, Ciobotariu, Bădescu, Braun – Grameni, Vulturar, Christensen – Dobre, Burmaz, R. Pop
Rezerve: Aioani, Briciu, Onea, P. Popa, Micovschi, Gojkovic, Ademo, A. Șucu, S. Banu, Niculcea, Petrila, Koljic
Absenți: Ignat, Pașcanu, Keita (accidentați)
Antrenor Octavian Chihaia

Stadion Cluj Arena
Arbitru George Găman (Craiova). Asistenți Adrian Vornicu (Iași), Daniel Ilinca (Craiova)
Arbitru VAR Rareș Vidican (Satu Mare). Asistent VAR Marius Omuț (Satu Mare)

Clujul începe bine meciul și în min.13 are o ocazie mare prin Thiam, însă Stolz, secondat de Ciubotariu, rezolvă faza.

Christensen șutează în bară de la 18m, în min.17. În min.27, Macalou șutează bine dar Stolz respinge în afara terenului.

În min.36, Burmaz transformă un penalty acordat cu VAR pentru un henț în careu a lui Cristea. După 3 minute, în min.39, Masoero egalează cu capul din corner.

În min.45, Braun își introduce mingea în proprie poartă, după o centrare a lui Blănuță.

În repriza a doua, Rapid a devenit mai periculoasă și ca dovadă a și egalat în min.74 prin Petrila. Același Petrila a mai avut două ocazii mari. Clujenii s-au culcat pe lauri mult prea devreme și au ratat șansa de a nu mai depinde de rezultatul de la Craiova.

A fost ultimul meci a lui Bogdan Mitrea care se retrage din fotbal sub ochii primarului-ultras, Emil Boc, aflat în tribune. De remarcat coregrafia de excepție a fanilor.

Notele Cluj24:

Lefter 7 – Artean 6, Masoero 8, I. Cristea 6, Oancea 6 – P. Codrea 6, D. Nistor 6 – Macalou 7, Fabry 6, Thiam 7 – Blănuță 6,
Mitrea, Popescu, Silaghi

”E un sport atât de frumos!”, tot repetă Sonia Bumbar din convingere. ”Poate că nu e ca la băieți, adică cu atât de mulți bani, ori faimă, dar e ca oricare alt sport, pe care îl recomand și fetelor, mai ales că avem un club aici la Cluj care oferă toate condițiile și susținerea!”, adaugă Sonia care, a fost nevoită să plece de acasă la 10 ani și jumătate, să se mute din Ruscova, un sat aflat la o oră distanță de Sighetul Marmației, la Cluj, singură, fără familie.

Legătura ei cu fotbalul s-a născut demult, de când își aduce aminte că se juca cu fratele ei și prietenii lui toată ziua, căutând în sat suprafețele cele mai netede care suportau partidele și antrenamentele lor. Nu prea avea fetițe prin preajma casei sale, așa că a trebuit să facă față provocării de a nu rămâne în urmă.

Ca doi frați buni, umblau împreună peste tot, așa că ”a făcut cunoștință cu balonul” cu mult înainte de vârsta de 10 ani, moment în care fratele ei trebuia să aleagă un sport și a fost dus la un club din Sighet. Mama, care făcea naveta zilnic, ar fi dorit să găsească un sport pentru Sonia ”de fete”, dar să-i și placă și să nu fie nici prea departe locul unde juca fotbal copilul mai mare.  S-a consultat cu noul antrenor al fiului său care i-a spus să o aducă la fotbal, mai avea o fetiță în echipă, așa că…de ce nu?

Turneu în Rusia

Norocul face ca, după câteva luni, antrenorul său să fie sunat tocmai de la Cluj, de un alt antrenor, care dorea să alcătuiască o echipă din fete născute în anul 2005, pentru că urma să participe la un turneu în Rusia. Imediat a fost recomandată Sonia și, imediat, ea și familia ei au acceptat, simțind că aceasta poate fi o ocazie de neratat.

După această oportunitate, a fost invitată să se mute la Cluj. Nu avea nici 11 ani când s-a mutat în cămin și a început să frecventeze cursurile Școlii ”Iuliu Hațieganu”. Zilnic avea antrenamente, școală și cam pe atunci a luat decizia ”să facă acest lucru la modul serios”!

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate

”M-am trezit departe de toți cei dragi mie. Aveam un program destul de încărcat în timpul săptămânii, iar în weekend-uri aveam meciuri. Atunci a fost momentul în care m-am gândit că vreau să joc serios, să fac performanță”, își aduce aminte ea.

Sonia a urmat drumul ales, dar povestea nu s-a terminat încă, abia așteaptă cea de-a patra convocare la lotul echipei naționale. Acum este studentă în anul doi, la Facultatea de psihologie a Universității Babeș Bolyai și se antrenează zilnic pe terenurile din Parcul Babeș.

”Am fost campioană națională la Under 15 și Under 17, am câștigat campionatul la junioare și senioare și am debutat la 16 ani în Champions League, în Finlanda. Acum doi ani, la 18 ani, am jucat în aceeași competiție, asta în ceea ce privește activitatea de la Academia de fotbal Olimpia. La națională, am jucat la echipele de Under 15, 17, 19 și sunt și în prezent”, povestește Sonia dintr-o suflare despre rezultatele pe care le-a avut până în acest moment. A jucat împotriva unor echipe mari din Europa, cum ar fi Slavia Praga, Paris Saint Germain sau altele.

Își dorește să devină psiholog sportiv

În fiecare zi merge la facultate, apoi la antrenamente, care durează aproape două ore, apoi iarăși la cursuri sau acasă. I-ar plăcea ca în viitor să își întregească ”puțin” cariera, adică să devină psiholog sportiv sau mental coach, mai ales pentru că știe cât este de greu să îți găsești motivația, să mergi mai departe, să te concentrezi pe obținerea de rezultate.

”Un sportiv de performanță nu doar se antrenează, lucrează foarte mult și la mentalitate ca să reușească și poate trece prin tot felul de etape în care poate simți că îi este greu, că pentru a fi în formă are nevoie de sprijin. Vreau și eu să ajut, să dau ceva mai departe!”, spune, sigură pe ea, fotbalista.

Sonia a început să câștige ”ceva” bani de la vârsta de 16 ani, dar sume ”micuțe”, cum le numește ea. Nu a suferit vreodată că nu s-a născut băiat, dar nu poate să nu observe diferența dintre băieți și fete din cadrul acestui sport. ”Nu se poate trăi cu banii câștigați numai din fotbal!”, declară ea, de aceea aproape toate fetele se gândesc la viitor și își completează studiile.

”Sunt fete mai mari, la Naționala României, moderne, mămici deja, femei realizate, cu masterate în diverse domenii. Recomand tuturor să facă un sport, aduce foarte multe plusuri în viața unui om. Simți că aparții unui club, unei comunități care are aceleași interese ca tine. Îmi voi aminti cu drag de coechipierele mele toată viața! Și da, fotbalul este și pentru fete!”.

128 de sportive la Academia de fotbal Olimpia

La Academia de fotbal Olimpia sunt înscrise 128 de sportive, pe categorii de vârstă, în următorul sezon urmând să se înființeze și categoria Under 9. De altfel, în prezent cea mai mică sportivă din cadrul clubului are 6 ani.

”Pentru acest sezon, prioritar a fost schimbul de generații și calificarea grupelor de junioare U17 și U15 la Turneul Final. Astfel, la U 15 jucăm semifinala și finala la București, în zilele de 31 mai și 1 iunie, 2025. Suntem calificați, alături de Rapid București, Concordia Chiajna și CSU Craiova. DE asemenea, la categoria sub 17 ani, turneul final va avea loc la Cluj-Napoca, pe 6, 7 și 8 iunie. Vor fi 6 echipe calificate, iar până acum se cunosc doar două, noi și Farul Constanța. Vor mai avea loc partide de baraj, dar cel mai probabil vor fi Rapid , FK Csikszereda, Concordia Chiajna și Politehnica Timișoara.”, ne-a declarat Alin Cioban, președintele Academiei de fotbal Olimpia Cluj.

Cristina Șendrea

În zilele noastre când România se confruntă de peste un an cu cea mai mare inflație și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,4%, în 2024, e greu de crezut că a existat un guvern românesc care a guvernat atât de bine România încât, timp de patru ani, în fiecare an, bugetul statului a înregistrat EXCEDENT BUGETAR. Adică statul român a încasat mai mult decât a cheltuit.

Cu atât mai remarcabilă a fost acea performanță guvernamentală cu cât acel guvern și-a început mandatul cu România aflată în stare de faliment. Statul intrase în incapacitate de plată. Serviciile publice erau blocate. Salariile bugetarilor nu se mai plăteau. Nici datoriile țării. Bugetul țării, înregistrase, în anul precedent un deficit colosal, de 150%. Adică statul român ajunsese să cheltuie echivalentul a încă unui buget și jumătate. Inflația era uriașă și galopantă din cauza faptului că Banca Națională a României, la cererea guvernului, tot emitea hâtie monedă fără acoperire.

Guvernul acela nătâng, care era condus de generalul Alexandru Averescu – un politician adulat și votat masiv de popor – a recurs la măsuri disperate și a impus prima „curbă de sacrificiu” din istoria României, în 1921. Salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, așa cum s-a procedat și-n 2009.

Jefuirea resurselor publice și „dezmățul bugetar” reprezentau preocupările principale ale guvernanților din clica generalului erou de război. Semnificative erau incendierile depozitelor statului, ca să se justifice astfel vinderea pe sub mână a bunurilor importate de stat.

În timp ce casta privilegiaților din jurul guvernului Averescu se îmbogățea și-și exhiba averile și potența financiară la modul scandalos, bugetarii nu-și mai primiseră salariile de luni de zile, iar serviciile publice ale statului nu mai funcționau.

Aceasta era situația catastrofală pe care o găsea, în ianuarie 1922, nou instalatul guvern liberal, condus de Ion I. C. Brătianu.

Premierul Ion I. C. Brătianu stând de vorbă cu un grup de ziariști de Ziua Națională. 10 mai 1923.

La ministerul de finanțe, ministru fusese numit fratele său, Vintilă Brătianu. Funcționarii înalți din minister n-au fost capabili să-i prezinte situația veniturilor statului, haosul și nepăsarea fiind generalizate.

În 192 România intra în cel de-al patrulea an în care nu se reușise întocmirea și votarea unui buget ordinar. Cheltuielile statului se făceau fără nici o noimă și regulă, în special pe baza dispozițiilor verbale ale miniștrilor. Așa s-a ajuns ca, în1920, cheltuielile statului să fie de 5,2 miliarde lei, iar veniturile de doar 2 miliarde lei.

Ei bine! Odată instalat, Vintilă Brătianu face ordine rapid la Ministerul de Finanțe. El concepe și propune Parlamentului Legea privind organizarea Ministerului de Finanțe, care va fi votată în regim de urgență de Parlament.

Apoi, strategul liberal a creat o nouă concepție de construcție bugetară în centrul căreia se afla inventarierea exactă a cheltuielilor și veniturilor statului. În cuprinsul acestei concepții, ministrul liberal de finanțe a mai stabilit că un buget realist nu se poate construi fără a ști precis sursele și modalitățile de mărire a veniturilor statului.

Vintilă I.C. Brătianu a pornit de la realitatea că cheltuielile statului sunt reale, certe și constante. Iar veniturile sunt posibile și … previzionate. În mod firesc el a conceput planificare noului buget al României ținând cont de evidența cheltuielilor înregistrate în contabilitatea Ministerului Finanțelor, în exercițiul financiar 1921-1922. A înscris aceste cheltuieli generale ale statului român, cu valorile înregistrate la toate capitolele bugetare, în bugetul din 1922-1923.

Prin dispoziții ferme, care au anulat risipa și cheltuieli inutile, s-a asigurat că cheltuielile statului nu vor crește. Apoi, tot la fel de firesc, a înscris în legea bugetului prevederea conform căreia veniturile excedentare posibile vor putea fi angajate doar dacă vor fi efectiv realizate.

Apoi, liberalul Vintilă I.C. Brătianu a fost cel care a introdus pentru prima dată în România trei măsuri fiscale salutare:

1. impozitul progresiv ;
2. impozitarea luxului și a bogăției;
3. impozitul pe cifra de afaceri.

Caricatură din presa liberală a vremii despre spiritul chibzuit al lui Vintilă I.C. Brătianu – Ministrul de finanțe al României.

Pe lângă acestea, în legea bugetului pe 1922 a impus o nouă procedură eficientă de calculare a accizelor și taxelor cuvenite statului. Vintilă I.C. Brătianu a realizat că statul român pierdea foarte mulți bani de pe urma inflației care deprecia semnificativ veniturile încasate din plata accizelor, redevențelor și taxelor la importuri și exporturi. Asfel, el a decis că aceste obligații să se stabilească pe baza leului-aur (valoarea din 1913) și să se recalculeze trimestrial. În plus, a introdus timbrul judiciar.

Prin aceste măsuri, veniturile statului au crescut exponențial, iar bugetul din 1923 a înregistrat excedent. La fel cel din 1924, 1925 și în 1926, când s-a terminat mandatul de patru ani al guvernării liberale. Veniturile statului și încasările la buget au crescut de peste patru ori.

Performanța aceasta uimitoare îl făcea pe Dimitrie Gheorghiu – unul dintre marii specialiști ai finanțelor românești – să-și exprime public uimirea și admirația:

„Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape doi ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească. Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică – Vintilă Brătianu.”,

Aflând toate acestea, te întrebi dacă o asemenea performanță istorică se poate realiza astăzi.

Răspunsul este: DA! Categoric! Se poate. Sunt necesare însă două condiții esențiale.

Prima: Omul care să sfințească locul

A doua: Mentalitatea și viziunea că politica este modalitatea prin care resursele statutului și ale comunității sunt destinate modernizării țării și prosperității națiunii și nu îmbogățirii castei privilegiaților.

Abia atunci și poporul va accepta privațiunile unei perioade necesare de cumpătare și efort colectiv pentru salvarea și redresarea țării.

Parada Zilelor Clujului transformă, sâmbătă după-amiază, centrul orașului într-un veritabil spectacol al comunității. Mii de clujeni s-au adunat în Piața Unirii pentru a-i saluta și a se bucura de defilarea unora dintre cei mai activi și vizibili membri ai orașului.

Cluburi sportive, trupe de teatru, artiști de animație stradală, organizații studențești, centre culturale internaționale, toți se aliniază în ritm de muzică, în costume spectaculoase, aducând un amestec fascinant de tradiție, creativitate și energie.

Defilarea, care a început la ora 16, atrage atenția prin diversitatea temelor și personajelor, de la cavaleri medievali la mascote vesele, dansatori, majorete și sportivi.

„O atmosferă la fel de frumoasă ca rezultatul ultimelor, o atmosferă superbă, optimistă. Avem multă muncă de făcut, avem multe treburi de rezolvat și în țară, dar să nu uităm că suntem oameni și trebuie să ne și distrăm din când în când. Mă bucur să văd Clujul european în mișcare, să văd toți acești clujeni simțindu-se bine unii cu alții, să ne bucurăm de atmosferă. Și Cel de sus ne-a ajutat astăzi, fără ploaie, a fost o paradă excepțională. Zilele Clujului continuă, avem concerte până noaptea târziu, iar la zece fără un sfert, un spectacol pe cinste de lumini, vă așteptăm cu drag pe toți”, a declarat primarul Emil Boc.

Concerte și spectacole de drone și lumini, sâmbătă seară

Seara continuă în aceeași notă festivă. De la ora 19:30, scena din Piața Unirii găzduiește concertele trupei Compact, urmată de Delia, iar la ora 21:45 începe un spectaculos show de drone și lumini, completat de proiecții video pe clădirile din jur. De la ora 22:00, urcă pe scenă cei de la Subcarpați, pentru un final de seară cu ritmuri autentice și vibrante.

Duminică, sărbătoarea continuă cu Regalul folcloric, care aduce pe scenă artiști îndrăgiți precum Aurel Tămaș, Valeria și Traian Ilea, Lucia Potra și Sava Negrean Brudașcu.

Zilele Clujului rămân și în 2025 un simbol al bucuriei de a trăi împreună, de a celebra orașul și oamenii săi, o sărbătoare a diversității, culturii și comunității.

Daria Mustea