În zilele noastre când România se confruntă de peste un an cu cea mai mare inflație și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,4%, în 2024, e greu de crezut că a existat un guvern românesc care a guvernat atât de bine România încât, timp de patru ani, în fiecare an, bugetul statului a înregistrat EXCEDENT BUGETAR. Adică statul român a încasat mai mult decât a cheltuit.

Cu atât mai remarcabilă a fost acea performanță guvernamentală cu cât acel guvern și-a început mandatul cu România aflată în stare de faliment. Statul intrase în incapacitate de plată. Serviciile publice erau blocate. Salariile bugetarilor nu se mai plăteau. Nici datoriile țării. Bugetul țării, înregistrase, în anul precedent un deficit colosal, de 150%. Adică statul român ajunsese să cheltuie echivalentul a încă unui buget și jumătate. Inflația era uriașă și galopantă din cauza faptului că Banca Națională a României, la cererea guvernului, tot emitea hâtie monedă fără acoperire.

Guvernul acela nătâng, care era condus de generalul Alexandru Averescu – un politician adulat și votat masiv de popor – a recurs la măsuri disperate și a impus prima „curbă de sacrificiu” din istoria României, în 1921. Salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, așa cum s-a procedat și-n 2009.

Jefuirea resurselor publice și „dezmățul bugetar” reprezentau preocupările principale ale guvernanților din clica generalului erou de război. Semnificative erau incendierile depozitelor statului, ca să se justifice astfel vinderea pe sub mână a bunurilor importate de stat.

În timp ce casta privilegiaților din jurul guvernului Averescu se îmbogățea și-și exhiba averile și potența financiară la modul scandalos, bugetarii nu-și mai primiseră salariile de luni de zile, iar serviciile publice ale statului nu mai funcționau.

Aceasta era situația catastrofală pe care o găsea, în ianuarie 1922, nou instalatul guvern liberal, condus de Ion I. C. Brătianu.

Premierul Ion I. C. Brătianu stând de vorbă cu un grup de ziariști de Ziua Națională. 10 mai 1923.

La ministerul de finanțe, ministru fusese numit fratele său, Vintilă Brătianu. Funcționarii înalți din minister n-au fost capabili să-i prezinte situația veniturilor statului, haosul și nepăsarea fiind generalizate.

În 192 România intra în cel de-al patrulea an în care nu se reușise întocmirea și votarea unui buget ordinar. Cheltuielile statului se făceau fără nici o noimă și regulă, în special pe baza dispozițiilor verbale ale miniștrilor. Așa s-a ajuns ca, în1920, cheltuielile statului să fie de 5,2 miliarde lei, iar veniturile de doar 2 miliarde lei.

Ei bine! Odată instalat, Vintilă Brătianu face ordine rapid la Ministerul de Finanțe. El concepe și propune Parlamentului Legea privind organizarea Ministerului de Finanțe, care va fi votată în regim de urgență de Parlament.

Apoi, strategul liberal a creat o nouă concepție de construcție bugetară în centrul căreia se afla inventarierea exactă a cheltuielilor și veniturilor statului. În cuprinsul acestei concepții, ministrul liberal de finanțe a mai stabilit că un buget realist nu se poate construi fără a ști precis sursele și modalitățile de mărire a veniturilor statului.

Vintilă I.C. Brătianu a pornit de la realitatea că cheltuielile statului sunt reale, certe și constante. Iar veniturile sunt posibile și … previzionate. În mod firesc el a conceput planificare noului buget al României ținând cont de evidența cheltuielilor înregistrate în contabilitatea Ministerului Finanțelor, în exercițiul financiar 1921-1922. A înscris aceste cheltuieli generale ale statului român, cu valorile înregistrate la toate capitolele bugetare, în bugetul din 1922-1923.

Prin dispoziții ferme, care au anulat risipa și cheltuieli inutile, s-a asigurat că cheltuielile statului nu vor crește. Apoi, tot la fel de firesc, a înscris în legea bugetului prevederea conform căreia veniturile excedentare posibile vor putea fi angajate doar dacă vor fi efectiv realizate.

Apoi, liberalul Vintilă I.C. Brătianu a fost cel care a introdus pentru prima dată în România trei măsuri fiscale salutare:

1. impozitul progresiv ;
2. impozitarea luxului și a bogăției;
3. impozitul pe cifra de afaceri.

Caricatură din presa liberală a vremii despre spiritul chibzuit al lui Vintilă I.C. Brătianu – Ministrul de finanțe al României.

Pe lângă acestea, în legea bugetului pe 1922 a impus o nouă procedură eficientă de calculare a accizelor și taxelor cuvenite statului. Vintilă I.C. Brătianu a realizat că statul român pierdea foarte mulți bani de pe urma inflației care deprecia semnificativ veniturile încasate din plata accizelor, redevențelor și taxelor la importuri și exporturi. Asfel, el a decis că aceste obligații să se stabilească pe baza leului-aur (valoarea din 1913) și să se recalculeze trimestrial. În plus, a introdus timbrul judiciar.

Prin aceste măsuri, veniturile statului au crescut exponențial, iar bugetul din 1923 a înregistrat excedent. La fel cel din 1924, 1925 și în 1926, când s-a terminat mandatul de patru ani al guvernării liberale. Veniturile statului și încasările la buget au crescut de peste patru ori.

Performanța aceasta uimitoare îl făcea pe Dimitrie Gheorghiu – unul dintre marii specialiști ai finanțelor românești – să-și exprime public uimirea și admirația:

„Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape doi ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească. Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică – Vintilă Brătianu.”,

Aflând toate acestea, te întrebi dacă o asemenea performanță istorică se poate realiza astăzi.

Răspunsul este: DA! Categoric! Se poate. Sunt necesare însă două condiții esențiale.

Prima: Omul care să sfințească locul

A doua: Mentalitatea și viziunea că politica este modalitatea prin care resursele statutului și ale comunității sunt destinate modernizării țării și prosperității națiunii și nu îmbogățirii castei privilegiaților.

Abia atunci și poporul va accepta privațiunile unei perioade necesare de cumpătare și efort colectiv pentru salvarea și redresarea țării.

Parada Zilelor Clujului transformă, sâmbătă după-amiază, centrul orașului într-un veritabil spectacol al comunității. Mii de clujeni s-au adunat în Piața Unirii pentru a-i saluta și a se bucura de defilarea unora dintre cei mai activi și vizibili membri ai orașului.

Cluburi sportive, trupe de teatru, artiști de animație stradală, organizații studențești, centre culturale internaționale, toți se aliniază în ritm de muzică, în costume spectaculoase, aducând un amestec fascinant de tradiție, creativitate și energie.

Defilarea, care a început la ora 16, atrage atenția prin diversitatea temelor și personajelor, de la cavaleri medievali la mascote vesele, dansatori, majorete și sportivi.

„O atmosferă la fel de frumoasă ca rezultatul ultimelor, o atmosferă superbă, optimistă. Avem multă muncă de făcut, avem multe treburi de rezolvat și în țară, dar să nu uităm că suntem oameni și trebuie să ne și distrăm din când în când. Mă bucur să văd Clujul european în mișcare, să văd toți acești clujeni simțindu-se bine unii cu alții, să ne bucurăm de atmosferă. Și Cel de sus ne-a ajutat astăzi, fără ploaie, a fost o paradă excepțională. Zilele Clujului continuă, avem concerte până noaptea târziu, iar la zece fără un sfert, un spectacol pe cinste de lumini, vă așteptăm cu drag pe toți”, a declarat primarul Emil Boc.

Concerte și spectacole de drone și lumini, sâmbătă seară

Seara continuă în aceeași notă festivă. De la ora 19:30, scena din Piața Unirii găzduiește concertele trupei Compact, urmată de Delia, iar la ora 21:45 începe un spectaculos show de drone și lumini, completat de proiecții video pe clădirile din jur. De la ora 22:00, urcă pe scenă cei de la Subcarpați, pentru un final de seară cu ritmuri autentice și vibrante.

Duminică, sărbătoarea continuă cu Regalul folcloric, care aduce pe scenă artiști îndrăgiți precum Aurel Tămaș, Valeria și Traian Ilea, Lucia Potra și Sava Negrean Brudașcu.

Zilele Clujului rămân și în 2025 un simbol al bucuriei de a trăi împreună, de a celebra orașul și oamenii săi, o sărbătoare a diversității, culturii și comunității.

Daria Mustea

Doi copii de 12 și de 13 ani au fost transportați la spital sâmbătă după-amiază, după ce au fost loviți de cal la un festival ecvestru desfășurat în comuna Gilău din județul Cluj. Anterior, un bărbat a fost dus la spital, suferind la rândul său un traumatism ușor.

„Echipajul SMURD din cadrul Gărzii Gilău, aflat în misiune de asigurare a măsurilor specifice de siguranță la un eveniment în localitatea Someșu Rece, a acordat îngrijiri medicale pentru un bărbat și doi minori. Aceștia au suferit răni după ce ar fi fost accidentați de cai, la intervale diferite de timp.

Din fericire, atât bărbatul de aproximativ 35 de ani, cât și minorii de 12, respectiv 13 ani, au suferit leziuni ușoare. Bărbatul a fost transportat la spital în jurul orei 11.00, iar echipajul SMURD a revenit la locul evenimentului. Ulterior, în jurul orei 13.00, paramedicii SMURD au transportat la spital un minor de 12 ani, în vreme ce echipajul SAJ, solicitat în sprijin, a transportat la spital minorul de 13 ani”, a transmis ISU Cluj.

Potrivit martorilor de la fața locului, publicul nu ar fi fost despărțit de animale prin bandă de delimitare. Calul ar fi început să lovească după ce copiii s-ar fi apropiat de el.

Anterior confirmării primite de la autoritățile publice, contactați de Cluj24, organizatorii evenimentului au negat că s-ar fi înregistrat incidente în cadrul competiției.

A XIV-a ediție a Festivalului-concurs Național Ecvestru, la Gilău

Comuna Gilău a găzduit vineri și sâmbătă, 23-24 mai 2025, cea de-a XIV-a ediție a Festivalului-concurs Național Ecvestru. Evenimentul a avut loc în satul Someșu Rece, în zona Tabără, lângă fosta fabrică de oxigen, și a reunit sute de participanți și vizitatori din întreaga țară.

Deschiderea oficială a avut loc vineri după-amiază, cu tradiționala paradă a cailor, care a atras privirile și aplauzele publicului adunat să admire eleganța și disciplina animalelor.

Ziua de sâmbătă a fost dedicată competițiilor ecvestre, care au inclus probe spectaculoase de cai de frumusețe, tracțiune, viteză călare, dar și gala premiilor, unde au fost recompensați cei mai buni crescători și cei mai impresionați cai.

Intrarea a fost liberă.

Sâmbătă, 24 mai 2025, a avut loc deschiderea oficială a Napoca Dog Show, ajuns la cea de-a V-a ediție. Evenimentul are loc în acest weekend, la Jucu Arena, și reunește sute de câini din rase diverse, însoțiți de stăpânii lor dedicați și pasionați.

Pe parcursul a două zile, vizitatorii sunt invitați să admire eleganța, dresajul și frumusețea celor mai buni prieteni ai omului, alături de cei care îi antrenează și îi îngrijesc cu devotament. Programul competițional este intens, cu arbitraje de tip CAC și CACIB, susținute de arbitri români și internaționali.

„Ne bucurăm să fim din nou gazda Napoca Dog Show, aflat deja la a cincea ediție. E un eveniment care aduce un altfel de energie aici, pe Jucu Arena. Este o minunată sărbătoare a legăturii dintre oameni și câini”, a declarat Valentin Dorel Pojar, primarul comunei Jucu.

Acesta a subliniat și valoarea simbolică a loialității și curajului acestor animale remarcabile, precum și dedicarea oamenilor care lucrează alături de ele.

Evenimentul este organizat de Asociația Chinologică Napoca, cu sprijinul Federației Chinologice din România, al arbitrilor invitați, al organizatorilor și al autorităților locale.

Programul Napoca Dog Show

Sâmbătă, 24 mai

• 07:00 – 09:00: Accesul câinilor și control sanitar veterinar
• 09:00 – 10:30: Arbitraj expo CAC + CAC J.BOG & BOG
• 10:30 – 11:00: Pauză
• 11:00 – 12:30: Arbitraj expo CACIB
• 12:30 – 13:30: Pauză de masă
• 13:30: Best in Show (BIS CAC + CACIB)

Duminică, 25 mai – același program.

Publicul este așteptat în număr cât mai mare să se bucure de un weekend plin de emoție, competiție și admirație față de patrupedele care ne arată, an de an, ce înseamnă eleganța canină și devotamentul față de om.