Nicolae Ivan, primul episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului. 100 de ani de la întronizarea sa

Nicolae Ivan a fost primul episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, fiind cel care a propus înfiinţarea unei episcopii la Cluj. A semnat, ca jurnalist, numeroase articole în cele mai importante ziare românești ale vremii. Pe 6 decembrie, se vor împlini 100 de ani de la întronizarea sa ca episcop.

Clujean prin adopție

Deși nu e clujean prin naștere, Nicolae Ivan a devenit clujean prin adopție. A fost primul episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, pe care a condus-o 15 ani.

În această perioadă, a ctitorit Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat în timpul păstoririi sale. A ridicat Catedrala eparhială din Cluj, a întemeiat Academia Teologică Ortodoxă, a construit un orfelinat, un cămin preoţesc şi o tipografie.

Cluj24.ro are onoarea de a vă prezenta personalitatea marcantă a preotului Nicolae Ivan.

Hirotonit de către mitropolitul Miron Românul

S-a născut la 17 mai 1855, în localitatea Aciliu din judeţul Sibiu, într-o familie de ţărani. A urmat cursurile primare în Aciliu (1861-1865), Liceul de Stat (1865-1874) şi Seminarul (Institutul) Teologic „Andreian” (1874-1877) din Sibiu.

După absolvire, în septembrie 1877, a fost numit învăţător în Sălişte, judeţul Sibiu, unde a rămas până în 1884.

În 26 octombrie 1880 a fost hirotonit diacon, de către mitropolitul Miron Românul (1828-1898).

A fost hirotonit preot, în 26 octombrie 1884, de către acelaşi mitropolit, şi a fost numit preot şi profesor de religie la Penitenciarul din Aiud. Aici vreme de şase ani (1884-1890) a desfăşurat o intensă activitate „umanitară şi românească”, primind elogii şi mulţumiri din partea celor care l-au cunoscut.

Redactor la „Telegraful Român”

La 30 septembrie 1890 şi-a dat demisia din acest post şi a lucrat timp de doi ani, începând din 1 octombrie 1890, ca redactor responsabil la „Telegraful Român” din Sibiu (1890-1892). Ca redactor al acestei vestite publicaţii religioase a apărat cu mult curaj interesele Bisericii şi ale neamului românesc.

În 31 octombrie 1892 i s-a încredinţat conducerea protopopiatului Alba-Iulia, dar şi funcţia de preot paroh la parohia centrală din acest oraş. În noiembrie 1894 a fost numit (în paralel) şi ca administrator protopopesc la Orăştie.

A susținut cu dârzenie ortodoxismul în Transilvania

În această calitate a desfăşurat eforturi susţinute în domeniul pastoral-misionar: a lămurit preoţimea şi pe credincioşi de importanţa educaţiei religioase şi morale prin intermediul Bisericii; a stimulat învăţătorii în munca de culturalizare a credincioşilor; a lucrat cu multă dârzenie pentru susţinerea şcolilor confesionale ortodoxe în Transilvania; a conştientizat pe români de însemnătatea păstoririi şi apărării fiinţei lor naţionale.

În urma acestei bogate activităţi pe tărâm bisericesc şi naţional, la 1 iunie 1897, a fost ales asesor (consilier) economic la Arhiepiscopia Sibiului.

Realizări de marcă

Între realizările de seamă de pe vremea cât a îndeplinit această funcţie se numără ridicarea catedralei mitropolitane din Sibiu, precum şi a clădirii Academiei Teologice „Andreiene” (azi Facultatea de Teologie „Andreiana” din Sibiu).

În perioada sibiană, a fost membru în Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1888) şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888-1919).

Nicolae Ivan a fost unul dintre militanţii pentru înfăptuirea statului naţional român, vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Naţional Roman din Transilvania (1906-1918).

După ce a ajuns preşedinte al Consistoriului eparhial de la Cluj (1919-1921), a depus o intensă activitate în vederea reînfiinţării Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (cu sediul la Cluj).

Legea de întemeiere a Episcopiei Clujului a fost publicată în „Monitorul Oficial” din 18 iulie 1921. Astfel a fost împlinit visul mitropolitului Andrei Şaguna de a se întemeia o episcopie la Cluj.

Primul episcop al Clujului

Nicolae Ivan a fost ales primul episcop al Clujului în Sinodul prezidat de mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. După hirotonirea ca arhiereu, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu (în 21 noiembrie/4 decembrie 1921), a fost instalat la Cluj în 6/19 decembrie 1921.

În cei 15 ani de arhierie în fruntea noii episcopii, episcopul Nicolae Ivan a avut realizări remarcabile, între care: ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj; întemeierea Academiei Teologice Ortodoxe, cu un local propriu şi cu un corp profesoral de elită; obţinerea actualei reşedinţe arhiepiscopale; întemeierea unui orfelinat, a unui cămin preoţesc şi a unei tipografii.

A scos la lumină foaia eparhială „Renaşterea”, a ctitorit Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat în timpul păstoririi sale.

A fost sprijinitor şi membru al unor asociaţii culturale româneşti, membru în Comitetul Central al Astrei (1898-1919), membru de onoare al Academiei Romane, fondator şi preşedinte al băncilor româneşti „Vatra” din Cluj şi „Lumina” din Sibiu; din 1921 a fost membru de drept în Senatul României.

Înmormântat cu onoruri naţionale

A desfăşurat şi o bogată activitate publicistică, semnând un număr mare de articole în „Telegraful Român”, „Tribuna”, „Foaia Poporului”, „Ţara Noastră”, „Gazeta Transilvaniei”, „Renaşterea” etc.

A trecut la cele veşnice în 3 februarie 1936, fiind înmormântat cu onoruri naţionale, în cripta din subsolul Catedralei din Cluj-Napoca.

Bibliografie: Mitropolia Clujului