Connect with us

Clujeni de 5 stele

Neputinţa protopopului Clujului care a scris Fefeleaga. Liderul presei din Ardeal. Îngropat în Hajongard de mari scriitori

Publicat


scrisoare ion agarbicanu horz

S-au împlinit 140 de ani de la naşterea unui personaj celebru al Clujului. Ion Agârbiceanu, o mare minte şi un mare suflet, mai cunoscut de noi din şcoală, prin Fefeleaga şi calul ei, Bator.

Liderul presei din Ardeal

Scriitorul Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882, la Cenade, în judeţul Alba. „Masivitatea creaţiei, vasta ei geografie, varietatea tipologică şi îndelunga prezenţă în literatură îl impun pe Agârbiceanu drept unul dintre prozatorii români cei mai semnificativi, prin viziune, etos şi specific naţional”, se menţionează în ”Dicţionarul scriitorilor români” (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).

 

scrisoare ion agarbicanu

O scrisoare a lui Ion Agârbiceanu către Valeriu Bora (1961, arhiva Cluj24), cu doi ani înainte de moarte, în care îşi expune, pe scurt, neputinţa sa.

A început şcoala, în 1889, în satul natal, apoi din 1892, a urmat la Blaj gimnaziul şi liceul, luându-şi bacalaureatul în 1900, după cum indică ”Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). În continuare a urmat cursuri universitare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904), precum şi la Facultatea de Litere, secţia de limbi clasice, istorie şi română (1904-1905).

Încă din perioada de sfârşit a liceului trimite la ziarul ”Unirea” din Blaj, în 1899, o poezie, apoi, şi schiţe şi poezii, semnate Alfius. Prima scriere literară semnată cu numele său apare tot în ”Unirea” în anul 1901. Adevărata intrare în literatură şi-a făcut-o prin colaborarea la ”Luceafărul”, scos la Budapesta de Oct. C. Tăslăoanu, unde începe să publice în anul 1902. Ion Agârbiceanu avea să rămână nu numai colaboratorul constant al acestei reviste, ci şi prozatorul ei reprezentativ sub numeroase aspecte, potrivit sursei amintite.

Colaborează, în această perioadă, şi la alte reviste şi ziare, precum ”Drapelul” din Lugoj (1902-1903), ”Răvaşul” din Cluj (1903-1904), ”Sămănătorul” (1903). Din ianuarie 1906 renunţă la continuarea studiilor filologice şi revine la Blaj, angajându-se ca funcţionar la Mitropolie. A fost ipodiacon, apoi diacon, după care, în acelaşi an a fost hirotonit preot (de rit unit) în comuna Bucium-Şasa din Munţii Apuseni (1906-1910). Este transferat apoi la Orlat, lângă Sibiu, unde rămâne până în 1919, cu o întrerupere pe perioada războiului. Astfel, în toamna anului 1916 s-a refugiat din Ardeal la Râmnicu Vâlcea, apoi la Iaşi, pentru ca în 1917 să se afle la Chişinău. A fost numit preot militar al Corpului de voluntari ardeleni şi bucovineni din armata română.

A colaborat, de asemenea, la ”Viaţa românească” (din 1906), ”Revista politică şi literară” (Blaj), ”Lupta” (Budapesta), ”Tribuna” şi ”Românul” (Arad) ş.a., continuând să publice în ”Luceafărul”. În 1906 îi apare volumul ”De la ţară”, pentru care a fost premiat, în 1907, de ASTRA. În continuare publică volumele ”În întuneric”, ”Două iubiri” (1910), ”Schiţe şi povestiri” (1912), ”De la sate” (1914), precum şi romanul ”Arhanghelii” (1914).

”Povestitor înnăscut, lui Agârbiceanu îi place vizibil să detalieze, adesea redundant şi monoton. De aici vine şi înclinarea pentru roman, accentuată în ultima perioadă a vieţii. Primul roman apare în ”Luceafărul” (1912), cu titlul ”Povestea unei vieţi”, reluat în volum abia în 1926. Îi urmează, în acelaşi an, ”Căsnicia lui Ludovic Petrescu”, în ”Cosânzeana”, apoi ”Arhanghelii”, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (şi în volum în 1914)” (”Dicţionarul general al literaturii române”).

După înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Ion Agârbiceanu a revenit pentru scurt timp la Orlat, a renunţat la parohie şi a devenit membru al Partidului Naţional Român. A condus, între 1919-1927, ziarul ”Patria”, care apărea la Sibiu, apoi la Cluj. Membru al Marelui Sfat Naţional, deputat, senator, vicepreşedinte al Senatului, se implică pasionat în dezbaterea modalităţilor de afirmare a specificului naţional şi, mai ales, a tradiţiei. Ulterior, părăseşte Partidul Naţional Român şi se afiliază, în 1927, Partidului Poporului.

A fost ales, în 1921, preşedinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal, iar în 1923, membru în comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor Români. În 1912 devine membru al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), iar în 1928 este numit în conducerea acesteia. Continuă să colaboreze la numeroase reviste şi ziare: ”Adevărul literar şi artistic”, ”Ramuri”, ”Flacăra”, ”Gândirea”, ”Transilvania”, ”Cugetul românesc”, ”Societatea de mâine”, ”Universul literar”, ”România literară”, ”Viaţa românească” ş.a. Tot în această perioadă îi apar volumele: ”Legea trupului (Povestea unei vieţi)” (1926), ”Legea minţii (Povestea altei vieţi)” (1927), ”Stana” (1929), ”’Dolor”, ”Biruinţa” (1930), ”Răbojul lui Sf. Petre” (1934), ”Minunea” (1936). De asemenea, tipăreşte la Beiuş numeroase broşuri cu caracter religios, în 1930 este numit protopop al districtului, iar în 1931 este înaintat arhidiacon. În perioada octombrie 1938 – august 1940 s-a aflat la conducerea ziarului ”Tribuna”.

Neputinţa protopopului Clujului care a scris Fefeleaga

După dezmembrarea ţării, în anul 1940, s-a refugiat la Sibiu, unde rămâne până în 1945, când va reveni la Cluj. În această perioadă îi apar volumele: ”Amintirile” (1940), ”Jandarmul”, ”De vorbă cu Ilarie” (1941), ”Domnişoara Ana”, ”În pragul vieţii”, ”Rana deschisă” (1942), ”Vremuri şi oameni. Lume nouă” (1943), ”Vâltoarea” (1945), precum şi culegeri de articole pe teme religioase. În anii ’50, i-au mai apărut, între altele, volumele: ”Schiţe şi povestiri” (1954), ”Pagini alese” (1956), ”Din copilărie” (1956), ”Din munţi şi din câmpii” (1957), ”File din cartea naturii” (1959) ş.a. Romanele ”Acasă” şi ”Pe drumuri” sunt interzise de cenzură.

”Din sămănătorism, Agârbiceanu preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar faţă de I. Slavici el se delimitează cu un accent personal, deschizând totodată drum lui Liviu Rebreanu”, indică „Dicţionarul general al literaturii române”. „Înscris într-o tradiţie distinctă, Agârbiceanu cultivă o proză încărcată de substanţă umană, de intuiţii psihologice şi etice surprinzătoare” (”Dicţionarul scriitorilor români”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).

A fost ales membru corespondent (5 iunie 1919), apoi membru titular (2 iulie 1955) al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Naţional pentru Proză (1927), cu Ordinul Muncii (1954) şi cu Ordinul ”Steaua Republicii” (1962), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Ion Agârbiceanu s-a stins din viaţă la 28 mai 1963, la Cluj. AGERPRES

Îngropat în Hajongard de mari scriitori

A murit la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. Necrologul semnat de Academie și de Uniunea Scriitorilor evidențiază bogata și îndelungata sa activitate – peste șase decenii – pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ținut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.
A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj. Mormântul său a fost declarat monument istoric în anul 2012.

*în imagine, o scrisoare a lui Ion Agârbiceanu către Valeriu Bora (1961, arhiva Cluj24), cu doi ani înainte de moarte, în care îşi expune, pe scurt, neputinţa sa.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Oțelul Galați – CFR Cluj, 2-2. Clujenii se întorc doar cu un punct din deplasarea de la Galați

Publicat

De

Oțelul Galați și CFR Cluj s-au întâlnit astăzi, 27 februarie, pe Stadionul Oțelul din Galați în etapa cu numărul douăzeci și opt din Superliga României. CFR Cluj se întoarce cu un punct de la Galați și riscă să se depărteze cu 12 puncte de liderul FCSB.

 

Echipele de start

 

Oțelul Galați: Pap – Adăscăliței, Yabre, Ghiocel, Zhelev – Cisotti, Zivulic, Lameira – Frederic, Pop, Bodișteanu

REZERVE: Stoian – Bordun, Cirjan, Farcaș, Gaitan, Jardan, Malle, Panait, Rusevic, Tanasa, Teles

ANTRENOR: Dorinel Munteanu

CFR Cluj: Sava – Mogoș, Boben, Ajeti, Camora – Muhar, Keita, Avounou – Deac, Michael, Otele

REZERVE: Hindrich – Abeid, Aussi, Birligea, Fica, Ilie, Lucaci, Manea, Serebe, Tachtsidis

ANTRENOR: Adrian Mutu

ARBITRU: Andrei Chivulete

 

CFR Cluj egal dramatic în deplasare la Galați, două penalty-uri în ultimele minute de joc

 

În partida de la Galați ambele echipe au început ezitant, dar inițiativa a venit în cele din urmă de la Oțelul care în minutul 19 are șansa de a trage spre poarta apărată de Sava din 3 metri, dar portarul clujean intervine salvator.

Doar două minute mai târziu gălățenii beneficiază de o lovitură liberă pe care o execută căpitanul Cisotti care trimite o centrare perfectă pentru Alexandru Pop, acesta din urmă trimite cu capul spre poarta apărată de Sava, dar portarul vișiniilor are o nouă intervenție salvatoare.

Prima ocazie a CFR-ului vine în minutul 31 când Mario Camora a trimis un șut puternic din marginea careului, dar fără a prinde spațiul porții și scorul rămâne 0 la 0.

Deschidere scorului vine în minutul 36 când Oțelul Galați a beneficiat de o lovitură liberă dintr-o poziție complicată, dar atacantul echipei, Alexandru Pop a executat exemplar cu un șut la colțul lung, iar portarul Sava nu a avut drept de apel și scorul devine 1 la 0 în favoarea gălățenilor.

În minutul 45, înainte de pauză, CFR Cluj beneficiază de un corner executat perfect de Ciprian Deac până la mijlocașul Keita, dar balonul a fost respins de pe linia porții de un fundaș al gălățenilor, iar Otele îndeplinește o simplă formalitate împingând balonul în poartă și stabilește scorul primei reprize 1 la 1.

Repriza secundă începe cu ambele echipe abordând un joc mai agresiv, având loc numeroase faulturi, dar prima ocazie a reprizei secunde vine în minutul 58 când Pop trimite cu șiretul puțin pe lângă poarta clujenilor după o centrare foarte bună a lui Frederic.

Clujenii răspund prin același Otele, jucătorul care a adus egalarea face o fază pe cont propriu și trage la colțul lung, dar mingea ocolește puțin poarta apărată de Eduard Pap.

În minutul 79 CFR construiește un atac pozițional care se încheie cu centrarea foarte bună a lui Abeid, care a intrat în locul căpitanului Mario Camora și finalizarea cu latul a lui Birligea, dar balonul se duce putin peste poarta apărată de Eduard Pap.

În minutul 83 Birligea pornește în cursă și este faultat în careu, iar după 5 minute în care faza a fost analizată la VAR s-a declarat penalty pe care îl execută Panagiotis Tachtsidis și își duce echipa în avantaj, scorul devenind 1-2 în favoarea clujenilor.

În minutul 90+3 Tănase a primit pasă în careu și mijlocașul clujean Karlo Muhar îl faultează urmând ca arbitrul Andrei Chivulete să dicteze lovitură de la 11 metri pe care căpitanul Juri Cisotti o transformă fără probleme și stabilește scorul final 2-2.

 

Cosmin Olaru

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Cum va fi VREMEA în următoarele patru săptămâni. Căldură, ploi și apoi ninsori

Publicat

În următoarea perioadă, vremea va continua să fie mai caldă decât de obicei. La finalul lunii februarie vor fi maxime de peste 20 de grade, în vestul țării, iar ploile vor fi puține.

Primele zile din luna martie vor aduce și ele temperaturi peste 15 grade Celsius.

Se mai răcorește după 5 martie, iar de la jumătatea lunii vor fi din nou minime negative și la altitudini mai mici.

Cum va fi VREMEA în următoarele patru săptămâni. Căldură, ploi și apoi ninsori

După 12 martie, vor fi perioade cu ploi sau chiar ninsori în Transilvania și estul țării.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni, până în 25 martie.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 26 februarie – 3 martie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptâmână, pe întreg teritoriul României. O abatere termică pozitivă mai accentuată va fi în regiunile vestice.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 4-10 martie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-vestice.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în nordul Carpaților Orientali.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 11-17 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Vremea / prognoza meteo săptămâna 18-25 martie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României

În regiunile sud-estice, regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal.

În rest, cantitățile de precipitații vor putea avea o tendință ușor excedentară.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Ioan Bolovan: Au trecut deja două ierni de umilinţe pentru Şcoala Ardeleană

Publicat

De

Profesorul Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române deplânge din nou soarta grupului statuar Şcoala Ardeleană, al cărui soclu nu a fost refăcut în forma sa iniţială de către firma care a modernizat strada Kogălniceanu.

vezi şi:

Istoric clujean: Monumentul ”Școala Ardeleană”, batjocura firmei de arhitectură care ”modernizează” str. Kogălniceanu

„„A mai trecut o iarnă grea/Nu e nimic vom aștepta/Căci vine vara/SOCLUL după ea”. Mai aștept și mai sper. Au trecut deja două ierni de umilințe pentru Școala Ardeleană. Și nu numai, fiindcă ei reprezintă NAȚIUNEA ROMÂNĂ umilită și îngenuncheată…”, transmite Ioan Bolovan, istoric, care a publicat peste 70 cărţi și volume, peste 250 de studii şi articole în reviste de specialitate şi volume colective din ţară şi circa 150 de recenzii. De asemenea, a participat cu comunicări la circa 100 de sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.

vezi şi:

FII COOLT. Cu Ioan Bolovan despre Blaga, Costa Gavras, Tache, Ianke și Cadîr şi muzică diversă

Citește mai departe

EVENIMENT

Angajații din Sri Lanka înregistrați la Cluj sunt mai mulți ca ucrainenii. 32 de străini au fost expulzați anul trecut

Publicat

De

angajati straini

Cei mai numeroși străini care lucrează în Cluj, după cetățenii din Republica Moldova, sunt angajații din Sri Lanka. Aceștia sunt mai mulți decât ucrainenii.

În anul 2023, polițiștii de la imigrări din Cluj au emis nu mai puțin de 4.974 de permise de ședere pentru diferite scopuri și 3.942 de avize de angajare în muncă.

De asemenea, 51 de străini au fost depistați în situații ilegale și s-au dat amenzi de 808.000 de lei.

Angajații din Sri Lanka înregistrați la Cluj sunt mai mulți ca ucrainenii. 32 de străini au fost expulzați anul trecut

Potrivit reprezentanților Serviciului pentru imigrări Cluj, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, nu mai puțin de 6.056 de persoane, dintre care 4.827 din țări terțe au primit drept de ședere și rezidență.

Cei mai mulți cetățeni veniți din țări terțe, respectiv 1.304, provin din Republica Moldova. În ordine, urmează cetățeni din Sri Lanka – 1.199, Ucraina – 1.099, Nepal – 950, Vietnam – 830, India – 675 și Turcia – 604.

Alți 1.229 provin din Uniunea Europeană/SEE/CH, majoritatea din Franța, Germania și Italia.

Străinii vin la Cluj ca să muncească

Potrivit poliâiștilor de la imigrări, străinii își stabilesc reşedinţa la Cluj, în principa, pentru angajare în muncă și studii.

Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 4.974 de permise de ședere, dintre care 4.879 pentru ședere temporară și 95 pentru ședere pe termen lung.

Au fost eliberate 1.167 de certificate de înregistrare și 62 de cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/SEE/CH.

Aproape 4.000 de cereri pentru vize de muncă

Potrivi Serviciului de Imigrări Cluj, în perioada analizată au fost înregistrate 3.942 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 3.544 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, iar 398 de cereri au fost respinse.

Dintre acestea aproximativ 12% reprezintă avize de muncă emise în cazurile în care străinii erau deja pe teritoriul României.

De asemenea, au fost înregistrate 117 invitații pentru cetățenii din state terțe, fiind aprobate 107 și respinse 10. Au mai fost înregistrate și avizate 57 de cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe.

Străini prinși fără forme legale la Cluj

45 de controale au avut loc anul trecut pe linia combaterii șederii ilegale. În urma acestora au fost depistați 51 de străini care stăteau ilegal la Cluj.

Angajații din Sri Langa și cei din Bangladeh au fost cei mai numeroși. Astfel au fost depistați în 20 de persoane din Bangladesh, 10 din Sri Lanka, 6 din Republica Moldova, 3 din Pakistan, iar diferența sunt din alte state.

147 de decizii de returnare

Tot anul trecut au fost emise 147 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care, pentru ședere ilegală, 30.

În cazul a 66 de străini a fost refuzată prelungirea dreptului de ședere, iar într-un caz s-a emis decizie de returnare ca urmare a anulării dreptului de ședere.

Decizii de retirnare au mai fost emise ca urmare a revocării vizei de intrare – 12, ca urmare a revocării dreptului de ședere – 26 și la solicitare – 12.

32 de cetățeni străini expulzați într-un an

Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, față de 32 de cetățeni străini, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni și 5 ani.

În perioada analizată au fost emise 5 decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil și a riscului sustragerii, iar 3 persoane au fost introduse în centrele de custodie publică, până la îndepărtarea de pe teritoriul țării noastre.

Totodată, au fost aplicate 536 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 808.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul străinilor în România și a prevederilor legislației privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax