Clujeni de 5 stele
Neputinţa protopopului Clujului care a scris Fefeleaga. Liderul presei din Ardeal. Îngropat în Hajongard de mari scriitori
S-au împlinit 140 de ani de la naşterea unui personaj celebru al Clujului. Ion Agârbiceanu, o mare minte şi un mare suflet, mai cunoscut de noi din şcoală, prin Fefeleaga şi calul ei, Bator.
Liderul presei din Ardeal
Scriitorul Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882, la Cenade, în judeţul Alba. „Masivitatea creaţiei, vasta ei geografie, varietatea tipologică şi îndelunga prezenţă în literatură îl impun pe Agârbiceanu drept unul dintre prozatorii români cei mai semnificativi, prin viziune, etos şi specific naţional”, se menţionează în ”Dicţionarul scriitorilor români” (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).
A început şcoala, în 1889, în satul natal, apoi din 1892, a urmat la Blaj gimnaziul şi liceul, luându-şi bacalaureatul în 1900, după cum indică ”Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). În continuare a urmat cursuri universitare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904), precum şi la Facultatea de Litere, secţia de limbi clasice, istorie şi română (1904-1905).
Încă din perioada de sfârşit a liceului trimite la ziarul ”Unirea” din Blaj, în 1899, o poezie, apoi, şi schiţe şi poezii, semnate Alfius. Prima scriere literară semnată cu numele său apare tot în ”Unirea” în anul 1901. Adevărata intrare în literatură şi-a făcut-o prin colaborarea la ”Luceafărul”, scos la Budapesta de Oct. C. Tăslăoanu, unde începe să publice în anul 1902. Ion Agârbiceanu avea să rămână nu numai colaboratorul constant al acestei reviste, ci şi prozatorul ei reprezentativ sub numeroase aspecte, potrivit sursei amintite.
Colaborează, în această perioadă, şi la alte reviste şi ziare, precum ”Drapelul” din Lugoj (1902-1903), ”Răvaşul” din Cluj (1903-1904), ”Sămănătorul” (1903). Din ianuarie 1906 renunţă la continuarea studiilor filologice şi revine la Blaj, angajându-se ca funcţionar la Mitropolie. A fost ipodiacon, apoi diacon, după care, în acelaşi an a fost hirotonit preot (de rit unit) în comuna Bucium-Şasa din Munţii Apuseni (1906-1910). Este transferat apoi la Orlat, lângă Sibiu, unde rămâne până în 1919, cu o întrerupere pe perioada războiului. Astfel, în toamna anului 1916 s-a refugiat din Ardeal la Râmnicu Vâlcea, apoi la Iaşi, pentru ca în 1917 să se afle la Chişinău. A fost numit preot militar al Corpului de voluntari ardeleni şi bucovineni din armata română.
A colaborat, de asemenea, la ”Viaţa românească” (din 1906), ”Revista politică şi literară” (Blaj), ”Lupta” (Budapesta), ”Tribuna” şi ”Românul” (Arad) ş.a., continuând să publice în ”Luceafărul”. În 1906 îi apare volumul ”De la ţară”, pentru care a fost premiat, în 1907, de ASTRA. În continuare publică volumele ”În întuneric”, ”Două iubiri” (1910), ”Schiţe şi povestiri” (1912), ”De la sate” (1914), precum şi romanul ”Arhanghelii” (1914).
”Povestitor înnăscut, lui Agârbiceanu îi place vizibil să detalieze, adesea redundant şi monoton. De aici vine şi înclinarea pentru roman, accentuată în ultima perioadă a vieţii. Primul roman apare în ”Luceafărul” (1912), cu titlul ”Povestea unei vieţi”, reluat în volum abia în 1926. Îi urmează, în acelaşi an, ”Căsnicia lui Ludovic Petrescu”, în ”Cosânzeana”, apoi ”Arhanghelii”, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (şi în volum în 1914)” (”Dicţionarul general al literaturii române”).
După înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Ion Agârbiceanu a revenit pentru scurt timp la Orlat, a renunţat la parohie şi a devenit membru al Partidului Naţional Român. A condus, între 1919-1927, ziarul ”Patria”, care apărea la Sibiu, apoi la Cluj. Membru al Marelui Sfat Naţional, deputat, senator, vicepreşedinte al Senatului, se implică pasionat în dezbaterea modalităţilor de afirmare a specificului naţional şi, mai ales, a tradiţiei. Ulterior, părăseşte Partidul Naţional Român şi se afiliază, în 1927, Partidului Poporului.
A fost ales, în 1921, preşedinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal, iar în 1923, membru în comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor Români. În 1912 devine membru al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), iar în 1928 este numit în conducerea acesteia. Continuă să colaboreze la numeroase reviste şi ziare: ”Adevărul literar şi artistic”, ”Ramuri”, ”Flacăra”, ”Gândirea”, ”Transilvania”, ”Cugetul românesc”, ”Societatea de mâine”, ”Universul literar”, ”România literară”, ”Viaţa românească” ş.a. Tot în această perioadă îi apar volumele: ”Legea trupului (Povestea unei vieţi)” (1926), ”Legea minţii (Povestea altei vieţi)” (1927), ”Stana” (1929), ”’Dolor”, ”Biruinţa” (1930), ”Răbojul lui Sf. Petre” (1934), ”Minunea” (1936). De asemenea, tipăreşte la Beiuş numeroase broşuri cu caracter religios, în 1930 este numit protopop al districtului, iar în 1931 este înaintat arhidiacon. În perioada octombrie 1938 – august 1940 s-a aflat la conducerea ziarului ”Tribuna”.
Neputinţa protopopului Clujului care a scris Fefeleaga
După dezmembrarea ţării, în anul 1940, s-a refugiat la Sibiu, unde rămâne până în 1945, când va reveni la Cluj. În această perioadă îi apar volumele: ”Amintirile” (1940), ”Jandarmul”, ”De vorbă cu Ilarie” (1941), ”Domnişoara Ana”, ”În pragul vieţii”, ”Rana deschisă” (1942), ”Vremuri şi oameni. Lume nouă” (1943), ”Vâltoarea” (1945), precum şi culegeri de articole pe teme religioase. În anii ’50, i-au mai apărut, între altele, volumele: ”Schiţe şi povestiri” (1954), ”Pagini alese” (1956), ”Din copilărie” (1956), ”Din munţi şi din câmpii” (1957), ”File din cartea naturii” (1959) ş.a. Romanele ”Acasă” şi ”Pe drumuri” sunt interzise de cenzură.
”Din sămănătorism, Agârbiceanu preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar faţă de I. Slavici el se delimitează cu un accent personal, deschizând totodată drum lui Liviu Rebreanu”, indică „Dicţionarul general al literaturii române”. „Înscris într-o tradiţie distinctă, Agârbiceanu cultivă o proză încărcată de substanţă umană, de intuiţii psihologice şi etice surprinzătoare” (”Dicţionarul scriitorilor români”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).
A fost ales membru corespondent (5 iunie 1919), apoi membru titular (2 iulie 1955) al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Naţional pentru Proză (1927), cu Ordinul Muncii (1954) şi cu Ordinul ”Steaua Republicii” (1962), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Ion Agârbiceanu s-a stins din viaţă la 28 mai 1963, la Cluj. AGERPRES
Îngropat în Hajongard de mari scriitori
A murit la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. Necrologul semnat de Academie și de Uniunea Scriitorilor evidențiază bogata și îndelungata sa activitate – peste șase decenii – pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ținut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.
A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj. Mormântul său a fost declarat monument istoric în anul 2012.
*în imagine, o scrisoare a lui Ion Agârbiceanu către Valeriu Bora (1961, arhiva Cluj24), cu doi ani înainte de moarte, în care îşi expune, pe scurt, neputinţa sa.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, revine la 6%
Nivelul ridicat al inflației, care a fost 5,1% an/an în decembrie 2024, dar și situația politică tulbure au provocat „creșteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie”, conform BNR.
Astfel, arată analistul economic Radu Georgescu, indicii ROBOR s-au deplasat din apropierea pragului de 5,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de depozit, care devenise principala rată directoare, către 6%, cotație comparabilă cu cea din prima parte a lui iulie trecut.
ROBOR la 3 luni revine spre 6%
Radu Georgescu arată că BNR a menținut rata de referință la 6,5%, în condițiile în care există „perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”.
La finalul săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,93 la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la rândul său de la 5,98 la 6% iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,09%.
Trezoreria se împrumută tot mai scump
„Îngrijorările investitorilor financiari, locali sau străini, legate de poziția fiscală și cea externă a economiei românești și tendința de scumpire a creditelor guvernamentale pe plan mondial au obligat Trezoreria să se împrumute tot mai scump”, arată Radu Georgescu.
Astfel săptămâna trecută, joi, statul a atras din piață 400 de milioane de lei, valoarea programată a emisiunii, cu scadența iulie 2030, la o dobândă medie anuală de 7,75%, la care s-au adăugat alte 400 milioane lei scadente în iulie 2034 la un randament mediu anual de 7,98%.
„Este de așteptat ca până la sfârșitul lunii, Finanțele să depășească plafonul de împrumut pentru ianuarie care se ridică la circa 5,8 miliarde lei”, a mai arătat analistul economic.
Cursul euro fluctuează, dar într-un culoar îngust
Cursul euro a fluctuat, ca de obicei, într-un culoar îngust: 4,9731 lei, la începutul săptămânii, și 4,9759 lei, la sfârșitul ei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,973 și 4,978 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, cu câteva zile înainte de noua învestitură a lui Donald Trump. De la un minim de 1,0178 dolari, la începutul săptămânii, euro a crescut la 1,0355 dolari, pentru ca vineri piața americană să se închidă la 1,0278 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8734 lei, la 4,8284 lei, la finalul săptămânii.
În 19 decembrie lira sterlină a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, impulsionat de nivelul ridicat al ratei de referință al Băncii Angliei. Temerile legate de creșterea deficitului bugetar al Regatului Unit, a forțat Londra să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar lira sterlină a scăzut vineri la 5,8939 lei, medie care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui septembrie.
Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției din decembrie de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat treptat iar cursul francului elvețian a închis săptămâna la 5,2980 lei.
Prețul gramului de aur a coborât ușor
După ce a atins joi maximul istoric de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a coborât la 419,8038 lei. Scăderea s-a datorat atât deprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.697,90 – 2.724,30 dolari/uncie.
Intenția lui Donald Trump de a dereglementa, conform unor surse, piața cripto a avut ca efect aprecierea monedelor digitale. Totodată, vineri a fost lansată o criptomonedă care poartă numele „Official Trump”, recunoscută de președintele american, care a devenit a una dintre cele mai tranzacționate monede digitale.
La sfârșitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de maximul de 108.315 dolari, atins în 17 decembrie, și se tranzacționa în culoarul 103.373 – 105.448 dolari. Ethereum fluctua între 3.147 și 3.373 dolari.
24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, este zi liberă prin lege.
Iar cum Mica Unire va fi sărbătoriră în acest an într-o zi de vineri, angajații vor beneficia de o “punte”, adică de 3 zile libere.
O nouă minivacanță pentru angajații români în luna ianuarie
Nimic mai util ca o minivacanță, mai ales în luna ianuarie. Că se vor odihni sau, daca mai au bani după sărbători, vor merge la schi sau în drumeții, majoritatea salariaților din România au la dispoziție un weekend prelungit, la sfârșitul săptămânii.
Alte minivacanțe în anul 2025
Următoarea minivacanță îi așteaptă pe români de abia de Paști. Aceasta va avea patru zile. În acest an, Paștele ortodox și cel catolic va fi sărbătorit în aceeși zi, în 20 aprilie. Angajații au liber și în Vinerea Mare, 18 aprilie, dar și luni, 21 aprilor, a doua zi de Paști.
Alte zile libere pentru români în timpul săptămânii, în anul 2025 vor fi:
- joi 1 mai – Ziua Muncii, dar și vineri 2 iunie pentru a face punte cu weekendul
- luni 9 iunie – a doua zi de Rusalii;
- vineri 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
- luni 1 decembrie – Ziua națională a României;
- joi 25 decembrie și vineri 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun.
EVENIMENT
Cuantumul contribuției minime lunare la pensie a crescut. Casa pe Pensii Cluj va modifica contractele de asigurare socială
Cuantumul contribuției minime lunare la pensie s-a modificat de la 1 ianuarie 2025,ca urmare a creșterii salariului minim pe economie.
În acest context, Casa de Pensii Cluj anunță că va modifica, din inițiativă proprie, toate veniturile asigurate înscrise în contractele de asigurare socială, care sunt sub salariul minim pe economie.
A crescut cuantumul contribuției minime lunare la pensie
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 4.050 de lei. Astfel, începând cu acceași dată, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială încheiat cu casa de pensii este de 4.050 de lei, iar cuantumul contribuției de asigurări sociale aferent acestui venit este de 1.013 lei, anunță Casa de Pensii Cluj.
În acest context, reprezentații Casei de Pensii Cluj au anunțat că, din inițiativa propirie și cu notificarea asiguratului, se vor modifica toate veniturile asigurate înscrise în contractele de asigurare socială al căror nivel se situează sub nivelul minim de 4.050 de lei.
În același timp, reprezentanții Casei de Pensii Cluj au precizat că noua valoare de 4.050 de lei nu are implicații pentru contractele de asigurare socială cu asigurare retroactivă, încheiate până la data de 1 ianuarie 2025.
Cadavrul unui bărbat a fost găsit sâmbătă pe malul unui lac din comuna clujeană Chinteni.
Pe trupul neînsuflețit nu au fost găsite urme de vioelnță, dar poliția face cercetări în acest, inclusiv pentru a identifica persoana .
Cadavrul unui bărbat a fost găsit pe malul unui lac din Chinteni
Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată, prin apel 112, în jurul orei 16.00, cu privire la descoperirea unui cadavru pe malul unui lac situat pe raza localității Chinteni.
În urma sesizării, a fost constituită o echipă complexă, formată din polițiști ai Poliției municipiului Cluj-Napoca, Serviciului de Investigații Criminale și Serviciului Criminalistic, care au efectuat cercetarea la fața locului, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care a survenit decesul.
Nu au fost descoperite urme de violență pe corpul bărbatului
Cu ocazia cercetărilor efectuate nu au fost descoperite probe, mărci traumatice ori leziuni de violență care să indice o posibilă cauză de agresiune de natură să-i fi provocat decesul.
În prezent, se desfășoară activități pentru identificarea cadavrului și clarificarea împrejurărilor în care a survenit decesul acesteia.
Totodată, cadavrul a fost transportat la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, unde va fi efectuată expertiza medico-legală.
Foto: Arhivă