Șoferii care speră la o reducere a perioadei de suspendare a permisului trebuie, de acum, să îndeplinească o condiție suplimentară.

Legea care introduce noua regulă a fost promulgată și aduce modificări semnificative în ceea ce privește aplicarea articolului 104, alineatul (1), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Reguli noi pentru șoferi: Ce trebuie să faci pentru a reduce perioada de suspendare a permisului

Potrivit modificărilor, perioada de suspendare a permisului se reduce doar dacă amenda este plătită

Conform noilor reglementări, reducerea perioadei de suspendare cu o treime poate fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• șoferul a fost admis la testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație;
• a obținut permisul de conducere cu cel puțin un an înainte de săvârșirea faptei;
• prezintă dovada achitării amenzii aplicate pentru contravenția care a dus la suspendarea permisului.

Aplicarea reducerii perioadei de suspendare este decisă de către șeful Poliției rutiere din județul în care a fost comisă fapta sau, după caz, de către șeful Poliției rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Noile reguli au fost introduse pentru a stimula comportamentul responsabil în trafic și pentru a încuraja plata amenzilor rutiere. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial și este aplicabilă la nivel național.

Astfel, șoferii care vor să revină mai repede la volan trebuie să bifeze nu doar testul teoretic, ci și plata efectivă a sancțiunii financiare.

U-BT Cluj s-a calificat, joi, în finala Ligii Naționale de Baschet Masculin, după ce a învins echipa CS Vâlcea.

Baschetbaliștii clujeni s-au calificat în finală cu scorul 3-0 la general, numărul minim de jocuri.

U-BT Cluj a învins CS Vâlcea și în al treilea meci, cu scorul de 81-77

U-BT a câștigat cel de al treilea joc cu vâlcenii, în deplasare, cu scorul de 81-77 (40-42).

Cei mai buni marcatori au fost Zavier Simpson – 20 de puncte, 7 recuperări și 6 pase decisive, urmat de Zach Hankins – 18 puncte și 11 recuperări. Patrick Richard a reușit 16 puncte și 4 recuperări.

Foto: U-BT Cluj/ Facebook

Compania de Transport Public Cluj-Napoca se vede nevoită să pună în aplicare Hotărârea Consiliului Local nr. 135 din 19.05.2025, a comunei Chinteni, care prevede stabilirea noilor tarife la transportul public metropolitan, în conformitate cu indicele cumulat al inflației.

Astfel, începând cu ziua de luni, 26 mai 2025, vor intra în vigoare noi tarife pentru transportul public metropolitan de călători pe relația Cluj-Napoca – comuna Chinteni.

CTP Cluj: Noi TARIFE la transportul public metropolitan pentru Chinteni

Subliniem că această ajustare tarifară este impusă de faptul că de la bugetul comunei Chinteni nu se poate asigura compensarea acestui indice al inflației in conformitate cu prevederile OUG – lui nr. 156/2024, art. XXXVI.

Mai precizăm că CTP a acceptat solicitarea Comunei Chinteni ca pentru majorarea actuală să se folosească un coeficient de ajustare de 32%, deși indicele cumulat de inflatie este de 39,4%. Noile tarife vor putea fi consultate pe site-ul companiei www.ctpcj.ro si in aplicatia de mobil Tranzy.

Regretăm că am fost nevoiți să operam această ajustare de prețuri la bilete și abonamente și îi asigurăm pe călătorii noștri de preocuparea noastra permanenta de imbunatatire a calitatii serviciului de transport public.

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care se va desfășura la Cluj-Napoca, între 13-22 iunie 2025.

12 producții din toată lumea se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce 10 filme își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

„Complet neintenționat, dar perfect plauzibil, dată fiind degringolada lumii în care trăim, cele 12 filme din Competiție compun un Babel straniu, dar fascinant, în care nu se mai înțeleg om cu om, om cu lume, lume cu lumi. În lipsa unei realități mai bune și mai conciliante, arta rămâne singura care mai poate transfigura pozitiv și cu sens acest deficit cronic de comunicare, empatie și autentic”, a declarat Mihai Chirilov, director artistic TIFF.

Debuturi puternice despre limitele umanității

Suntem la marginea societății în Pământ străin (To a Land Unknown, r. Mahdi Fleifel), în Atena de astăzi, unde doi frați palestinieni încearcă să plece spre Germania. Debutul multipremiat al regizorului de origine palestiniană conturează o lume disperată în care, uneori, singura cale spre visuri pare să treacă peste cadavrele celor asemenea ție. Drama refugiaților revine și în Xoftex, al doilea film semnat de Noaz Deshe, al cărui debut (White Shadow) s-a văzut la TIFF în 2014. Aici, universul este o tabără de azilanți imaginară, cu iz de purgatoriu, unde realitatea și imaginația se amestecă “tripant” devenind neîncăpătoare și sufocante.

Păunul (Peacock, r. Bernhard Wenger) este o satiră empatică care vorbește despre dificultatea de a mai fi noi înșine într-o societate din ce în ce mai ipocrită și artificială. Debutul austriac, despre un angajat al Rent-A-Friend, este un concentrat savuros de Lanthimos, Östlund și Seidl.

Regatul (The Kingdom, r. Julien Colonna) ne transportă în Corsica anilor ’90, unde răfuielile între clanuri transformă viața într-o cursă pentru supraviețuire. Thrillerul condensează violența unei întregi epoci în relația intensă dintre o adolescentă și tatăl ei. Dragostea de tată este, de altfel, și motorul filmului Trei zile cu tata (Three Days of Fish, r. Peter Hoogendoorn), un coming-of-age întârziat și savuros. Cu umor sec și tandrețe discretă, filmul urmărește trei zile petrecute de un fiu adult cu tatăl său, aflat în pragul unei plecări definitive.

Când iubirea și convingerile sunt puse la încercare

În debutul spaniol Surzenie (Sorda, r. Eva Libertad), un cuplu așteaptă să afle dacă nou-născutul lor va fi surd ca mama sau va auzi ca tatăl. Relația tensionată a proaspeților părinți e transmisă cu subtilitate și precizie, filmul explorând curajos nuanțele delicate ale intimității și diferențelor. Dovezi de iubire (Acts of Love, r. Jeppe Rønde) vine din nord, cu o atmosferă demnă de un Lars von Trier. Povestea unei femei ce trăiește în sânul unui cult religios și își revede, după mulți ani, fratele, provoacă limitele empatiei, acceptării și credinței, într-o lecție cinematografică profund tulburătoare.

Plouă peste Babel (Rains Over Babel, r. Gala del Sol) părăsește tărâmul convențional al credinței pentru a explora drumul spre acceptare. Debutul columbian este un fantasy psihedelic în care asumarea propriei identități e reimaginată în haine extravagante, cu tocuri, machiaj strident și un soundtrack pe care și Moartea dansează. În Isteria (Hysteria, r. Mehmet Akif Büyükatalay), credința este chestionată alături de loialitate, respect, toleranță și onestitate. Filmarea unei scene cu arderea Coranului declanșează un haos moral, punând regizorul în situația de a-și regândi filmul. În centrul poveștii se află asistenta lui, a cărei greșeală forțează un deznodământ exploziv.

Drumuri absurde, adevăruri evazive și artă ca enigmă

Ultimul drum (The Weeping Walk, r. Dimitri Verhulst) este un road movie absurd, care testează limitele umorului în ritmul lent al unui cortegiu funerar ce se încăpățânează să ajungă la locul dorit de răposată, pentru încă o dovadă, foarte kaurismakiană, că drumul este mai important decât destinația. Deși totul se petrece într-o singură locație, și eroii din Miocard (Myocardium, r. José Manuel Carrasco) parcurg un drum întortocheat, mai repetitiv și decât Ziua Cârtiței, pentru a ajunge la un adevăr care, în final, nu e nici singular, nici complet real.

Last but not least, Debut (Debut, or Objects of the Field of Debris, as Currently Catalogued, r. Julian Castronovo) este o meditație despre adevăr, iluzie și fals în artă. Este, în același timp, un gest de curaj al unui tânăr regizor, care îndrăznește să modeleze colajul, poezia și filosofia într-o poveste polițistă ce se estompează la final exact ca eticheta lămuritoare de lângă un tablou care te-a fermecat.

What’s Up Doc? revine pentru al patrulea an

Este al patrulea an în care secțiunea What’s Up Doc? are o competiție dedicată în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, iar cele 10 titluri selecționate propun o întindere la limită a ideii de documentar, adunând laolaltă formate clasice, hibrid, ba chiar și o ficțiune.

„Am pornit de la ideea de distanță: fizică, emoțională, socială, etică. Am căutat incompatibilități perfecte, explorate în moduri cât mai diverse, al căror mesaj rămâne valabil indiferent pe ce parte a baricadei lui te-ai afla. Așa au rezultat zece filme, dintre care șapte sunt debuturi.”, spune Crăița Nanu, curator al competiției What’s Up Doc?.

Documentarul ca oglindă a lumii interioare și sociale

Scapă de amantă.SRL (Mistress Dispeller, r. Elizabeth Lo) este cel mai titrat film din selecție, dar și cel mai improbabil fly-on-the-wall al momentului. Serviciul din titlu există în China, iar documentarul urmărește o soție care apelează la el, simțind că își pierde bărbatul. Ce urmează trebuie văzut ca să fie crezut. Tot despre pierdere este vorba și în Scrisori de pe strada Wolf (Letters from Wolf Street, r. Arjun Talwar), proaspăt sosit de la Berlinale. Documentarul tânărului regizor indian, care privește strada pe care locuiește în Varșovia în încercarea de a se simți acasă, este o superbă declarație de dragoste și apartenență.

Iubirea debordează și în Fursec infinit (Endless Cookie, r. Seth Scriver, Peter Scriver), o antologie de anecdote despre o familie de indigeni din nordul Canadei. Singurul titlu animat din competiție, filmul folosește forma ca mijloc de a ridica povestea deasupra contextului familial, devenind o pledoarie caldă despre șanse, acceptare și protejarea istoriei. De cealaltă parte a continentului, Despăgubire (Loss Adjustment, r. Miguel Calderón), debutul în documentar al copilului teribil al artei contemporane din Mexic, se uită la societate via artă și viceversa, prin intermediul unui agent de asigurări care cumpără o fotografie de la regizor și se trezește aruncat într-o lume acaparantă, însă la fel de înșelătoare ca meseria pe care o condamnă.

Între memorie, secrete și adevăruri incomode

Invenția (Invention, r. Courtney Stephens) este un exercițiu de stil filmat pe 16mm, în culori violente, conceput pentru tatăl (un doctor de medicină alternativă) din care a rămas doar imaginea – via înregistrări VHS ale unor showuri TV autentice – și patentul unui mecanism bizar de vindecare. Distanța dintre cei doi fiind imposibil de acoperit, regizoarea debutează în ficțiune cu această poveste extrem de reală despre pierdere.

Antrenant și solar, Chitara flamenco a lui Yerai Cortes (The Flamenco Guitar of Yerai Cortes, r. Antón Álvarez), preferatul publicului la Festivalul de la Rotterdam, explorează familia tânărului artist până la descoperirea unui secret uriaș care îi completează stilul, dă sens versurilor și generează o fantastică declarație de dragoste pentru mamă. Claustrofobic și întunecat, Saturn (r. Daniel Tornero) alege o singură parte a unui conflict și o face cu atâta forță cinematică, încât îl poți confunda cu ficțiunea. Familia, confruntată cu perspectiva ca bunicul să fie închis pentru abuz de minori, se decojește lent, în spațiul aparent sigur, amenințat doar de conflictele interioare pe care adevărul le face să ia forme mitologice.

Cinemaul devine oglindă a lumii marginale

Întoarcerea proiecționistului (The Return of the Projectionist, r. Orkhan Aghazadeh) are aerul și structura unei fabule. Posibilitatea reparării unui vechi proiector pe peliculă într-un sat din munții Azerbaidjanului trezește entuziasm, dar și conflicte vechi de când lumea, care culminează cu cenzura. Departe de lume, deși în inima ei, se află și Russ, din ILOVERUSS (r. Tova Mozard), un actor care încă mai speră că va reuși la Hollywood. Documentarul, profund lynchian, împletește 20 de ani de prietenie până când relația devine străvezie în tot tragismul ei.

Singurătatea devine palpabilă în mijlocul unui complex din Pakistan, unde zeci de magazine vând poze trucate la minut. Iluzia realității (Make It Look Real, r. Danial Shah) examinează industria cosmetizării imaginii personale într-o societate aflată în plin conflict. Și, pe cât de necomunicativi sunt clienții, pe atât de lipsită de judecată e privirea regizorului. Distanța dintre cele două lumi poate fi cuprinsă doar de spectator.