VIDEO. Mihnea Măruță: Alegerile din 18 mai, între ură, speranță și spectrul dictaturii

Dialogul purtat, marți, în cadrul podcastului „Contraste” de la Cluj24 scoate în evidență marile tensiuni care definesc prezentul și viitorul apropiat: dominația tehnologiei, coliziunea dintre capitalism și democrație, dar și polarizarea tot mai accentuată a societății românești în pragul alegerilor. Invitatul lui Florin Danciu a fost jurnalistul Mihnea Măruță.

O nouă eră: când AI și miliardarii rescriu regulile

Lumea se află într-un punct de cotitură istorică. Se conturează o alianță globală între lideri politici autoritari și giganții tehnologici, o combinație fără precedent în istorie. Acești actori influenți împărtășesc o ideologie cunoscută drept „acceleraționism” – convingerea că democrația frânează progresul și că eficiența deciziei ar trebui să primeze, chiar cu prețul libertăților.

Se vorbește despre o logică a viitorului în care tehnologia, în special inteligența artificială, nu mai este doar un instrument, ci o forță care riscă să devină autonomă, cu consecințe greu de anticipat. Pe fundalul acestui avânt tehnologic, democrațiile clasice par tot mai fragile.

România, în fața unei alegeri dureroase

Discuția atinge și realitatea românească, unde confruntarea politică pare să fi depășit limitele ideologice și să fi degenerat într-un conflict identitar. Pe de o parte, o parte a societății își pune speranțele într-un lider perceput ca rupt de vechile structuri, dar înconjurat de energii radicale. Pe de altă parte, o altă parte își dorește continuitate într-un model democratic, dar se lovește de neîncrederea acumulată în ultimii 30 de ani.

Centrul politic tradițional pare să fi pierdut teren, iar riscurile unui conflict social real cresc.

Diaspora – între dorința de întoarcere și lipsa unui plan
Un fenomen interesant remarcat în discuție este dorința tot mai frecvent exprimată de românii din diaspora de a se întoarce în țară. Motivele sunt multiple: creșterea economică a orașelor mari, scăderea diferenței de trai, dar și dezrădăcinarea resimțită în țările de adopție. Însă această tendință ascunde și o speranță nerealistă: aceea că un simplu vot va aduce schimbarea necesară pentru a facilita întoarcerea acasă.

Campania electorală – ură, resentiment și fragilitate instituțională
Discuția ridică întrebări serioase despre ce se poate întâmpla după 18 mai. Indiferent cine va câștiga alegerile, pericolul vine din radicalizarea discursului și din capacitatea redusă a instituțiilor de a rămâne stabile în fața presiunii politice.

Un val de răzbunare destabilizează încrederea în democrație

Un eventual val de răzbunare, ură sau contestare a alegerilor poate destabiliza nu doar climatul politic, ci și încrederea în democrație. În plus, se remarcă riscul real ca România să devină vulnerabilă geopolitic dacă va deraia de la cursul său occidental.

Sistemul – țap ispășitor sau fundație a stabilității?
Criticile tot mai vocale la adresa sistemului politic, a partidelor și a instituțiilor reflectă o criză profundă de încredere. Însă, realitatea este că aceste structuri, oricât de imperfecte, mențin un echilibru într-o societate deja fracturată. Demonizarea completă a sistemului deschide ușa populismului extrem și a regimurilor autoritare.