Miercurea Mare în satul clujean tradițional. Se pregătea prescura pentru pască și se cocea pâinea pentru Sărbătoare

În Miercurea Mare, în satul tradițional clujean, femeile pregăteau prescura pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.

În satele clujene nu era bine ca omenii să fie ”sfădiți” între ei, atată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Miercurea Mare în satul clujean tradițional

Paștile, din prescură și vin, se pregăteau, în general, în biserică, de întreaga comunitate sau de un grup de săteni, prin rotație. Există și zone în care pasca, după ce prescura și vinul se sfințeau în Joia Mare, la biserică, era pregătită în Sâmbăta Mare de cel mai vârstnic bărbat din casă, arată specialiștii clujeni.

Viorica Bolba, din satul Negreni, județul Cluj, a învățat să facă prescuri de la mama ei.

„Mama mé făcé prescuri la tăt satu’. Că fiecare, când făce o liturghie de prescuri, făcé că are o durere, un năcaz, ori o bucurie. Șî făcé în fiecare duminică, de cununa anului. Când eram mnică șî mama făcé prescuri, zâce’: «Hai, pune, Viorică, ptiscornicu’ aici, pă prescuri». Eu îl punem, ea îmi tăt spune’ șî așa am învățat. Aice, la noi, trebuie să nu fie sfădită cu nime și nici în zua aceie să nu să sfădească cu nime, ori să aibă gând rău cătră oarecine. Șî de aceie, aici, la Negreni, să zâce când meri la biserică: «Dumnezeu te ierte!», șî-ț’ răspunde cu «Dumnezeu te ierte!»”, povestește Viorica Bolba.

Tot acum, arată specialiștii de la CJCPCT se pregătea și pâinea pentru zilele de sărbătoare. Frământatul pâinii era foarte greu mai demult, și se pregătea un cuptor de pâine, deoarece familiile erau numeroase.

FOTO: Pregătirea cuptorului pentru pâine – Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj