Connect with us

Clujeni de 5 stele

„Medicina este ştiinţă şi conştiinţă”. Iuliu Haţieganu. 103 ani de învăţământ românesc medical în Cluj. A ascuns-o pe S. Brăescu

Publicat


Școala medicală clujeană sărbătorește 103 ani de la inaugurarea de către profesorul Iuliu Hațieganu a cursurilor învățământului medical în limba română la Cluj. „Astăzi este zi de sărbătoare pentru școala medicală clujeană. Ne amintim cu recunoștință de personalitatea complexă a profesorului și rectorului Iuliu Hațieganu cel care, în 7 noiembrie 1919, inaugura cursurile învățământului medical în limba română. Cu un „inegalabil şi de neuitat surâs de magician” (M. Zaciu), figura profesorului dăinuie peste timp.

Absolvent al Facultății de Medicină a Universității „Francisc Iosif” din Cluj, de la a cărei întemeiere se împlinesc anul acesta 150 de ani, Iuliu Hațieganu a făcut parte din tânăra generație ce şi-a pus amprenta asupra învățământului superior în anii de după Prima Conflagrație Mondială.

„Medicina este ştiinţă şi conştiinţă”

Ceea ce înseamnă azi Clujul medical i se datorează în bună măsură! El a formulat şi celebra definiţie: „Medicina este ştiinţă şi conştiinţă încălzite de iubire faţă de oameni”. A fost unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar. A pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în 1919 şi a pus bazele medicinei transilvănene.

De asemenea, a fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj.

Iar ca un fapt mai puţin cunoscut, a tratat-o pe ascuns pe marea Smaranda Brăescu, care venise sub un nume fals la Cluj, ca să nu fie prinsă de comunişti.

A ascuns-o pe S. Brăescu

Coincidenţa face ca acest an, 2022, să fie declarat oficial în România „Anul Smaranda Brăescu”, de la a cărei naştere se împlinesc 125 de ani.

Pentru că trebuia să se ascundă de comunişti, care au condamnat-o, o româncă celebră, care a făcut să se audă de România în toată lumea, Smaranda Brăescu, a fost nevoită să-şi ia un nume fals, Maria Popescu. Aşa a fost tratată în ultimii ani de viaţă, la Cluj, pe ascuns, de marele Iuliu Haţieganu.

„Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenţei anti-comuniste şi a semnat un memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946. De aceea a fost condamnată în contumacie de autorităţile comuniste şi a fost obligată să se ascundă. Fiind bolnavă, a sosit la Cluj sub o identitate falsă, Maria Popescu, şi a fost adăpostită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile universitare de celebrul Iuliu Haţieganu.

Se pare că a murit la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată cu numele conspirativ de Maria Popescu. În urmă cu câţiva ani a fost reînhumată în Hajongard şi i s-a pus numele adevărat pe mormânt. A stat la Cluj circa doi ani înainte de a muri. Şi a mai avut tangenţe cu Clujul”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Smaranda Brăescu (21 mai 1897, Hănţeşti, Tecuci, 2 februarie 1948, Cluj), prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). A absolvit Academia de Belle Arte Bucureşti, secţia Artă decorative şi ceramică.

Haţieganu a înfiinţat parcul clujean după moartea unicului fiu

Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști deosebiţi, precum Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță.

Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la 8 ani.

A demisionat din guvern pentru sport

Printre altele, Iuliu Haţieganu a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, la Gimnaziul Superior din Blaj. Şi a fost ministru al sănătății în Guvernul Iorga, de unde a demisionat după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.

“Universitatea nu se poate mulţumi cu un rol pur ştiinţific şi de instrucţie. Nu poate să-şi reducă rolul la cercetări, cursuri, examene, ci trebuie să-şi întregească rolul acesta cu cel educativ – de formare de caractere. (…) Universitatea de azi nu se poate ocupa numai cu spiritual – ea trebue să se adreseze omului şi astfel trebue să se ocupe şi cu fizicul”, spunea Iuliu Haţieganu în “Îndrumări universitare” (în imagini, 1936, arhiva Cluj24).

“Sportul universitar românesc suferă însă de aceleaşi boale, de care este cuprins întreg sportul românesc. Pseudoamatorismul, politicianismul, comercialismul, darea în spectacol au intrat şi în vieaţa sportului universitar”, adăuga el.

Un mic CV pentru un mare om

Iuliu Haţieganu (14 aprilie 1885, 4 septembrie 1959), medic internist, recunoscut în mod special pentru cercetările din domeniul tuberculozei, a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă şi UMF Cluj îi poartă numele.

Farfurie aniversară din porţelan a Institutului Medico-Farmaceutic Cluj, azi UMF, realizată de IRIS Cluj (arhiva Cluj24)

A fost unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar, a pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în 1919 şi a pus bazele medicinei transilvănene. De asemenea, a fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj. Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști deosebiţi, precum Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță.

Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la 8 ani. Printre altele, a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, la Gimnaziul Superior din Blaj, a fost ministru al sănătății în Guvernul Iorga, de unde a demisionat după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Polițiști clujeni, acuzați de comportament ABUZIV. Ce spune Poliția

Publicat

politie 1 e1667205038903

La data de 26 noiembrie 2022, într-un local de pe str. Republicii din Cluj-Napoca a izbucnit un scandal între agenții de pază și un client de 20 de ani aflat în stare de ebrietate. Un martor la eveniment ar fi acuzat agenții de poliție, chemați să intervină, de comportament abuziv față de tânăr.

„Având în vedere imaginile apărute în spațiul public, conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj a dispus verificări interne cu privire la intervenția în cadrul unui eveniment din data de 26 noiembrie a.c., produs în municipiul Cluj-Napoca.

Din primele informații, la data menționată mai sus, în jurul orei 04.10, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre o stare conflictuală, izbucnită la un local de pe strada Republicii din municipiu.

Agenții de pază ar fi solicitat unui grup de persoane aflate în interior să părăsească localul, întrucât acesta s-a închis.

În acel moment, un tânăr ar fi devenit recalcitrant, provocând scandal.

Având în vedere aceste aspecte și pentru a putea evacua persoanele aflate în interior, agenții de pază au folosit spray lacrimogen și au sesizat polițiștii.

„Polițiștii au folosit forța pentru a-l încătușa”

La fața locului, polițiștii au identificat persoana responsabilă de scandal, această refuzând să se legitimeze, fugind de la fața locului.

Polițiștii au procedat la urmărirea acestuia, iar la un moment dat, tânărul s-ar fi împiedicat, căzând la pământ.

Polițiștii au folosit forța pentru a-l încătușa, ulterior stabilind că este vorba despre un tânăr, de 20 de ani, din Cluj-Napoca.

Cel în cauză a fost sancționat contravențional pentru provocarea de scandal și refuz de legitimare.

De asemenea, polițiștii au întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, întrucât în timpul evacuării persoanelor din local, agenții de pază ar fi agresat o femeie.

După analizarea elementelor relevate, se vor dispune măsuri în consecință”, a transmis IPJ Cluj.

Citește mai departe

EDUCATIE

Corpul de control al ministrului Educației la colegiul din Turda unde a predat fostul interlop Balibacea. Protestul ELEVILOR

Publicat

bali

Corpul de control al ministrului Educației, Ligia Deca, se va afla luni la Colegiul Național ”Mihai Viteazul” din Turda unde a predat matematică, timp de două zile, ca suplinitor, fostul interlop Ovidiu Vancea, zis Balibacea, fără să aibă niciun contract. Tot luni, elevii școlii vor organiza un protest față de această situație.

Cazul de la colegiul din Turda a fost făcut public de mai mulți elevi care l-au fotografiat pe Balibacea la catedră în luna octombrie, când a fost prezent două zile la cursuri, în timp ce conducerea unității de învățământ și ISJ Cluj au susținut că acesta nu a predat niciodată. Vancea făcea practică în cadrul colegiului, la solicitarea sa, în condițiile în care, în prezent,  este student în anul 3 la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

”În contextul mediatizării calității de profesor al ColegiuluiNațional ,,MihaiViteazul” Turda a domnului Ovidiu Vancea, clarificăm faptul că acesta nu a fost și nu este profesor al ColegiuluiNațional ,,Mihai Viteazul” din Turda, județul Cluj.

Având în vedere faptul că un profesor de matematică al unității se află în concediu medical, domnul Ovidiu Vancea și-a exprimat indirect, printr-un profesor al colegiului, disponibilitatea de a suplini profesorul de matematică aflat temporar în concediu medical, însă nu a fost încheiat niciun contract de muncă cu acesta pe durată determinată.

Încheierea unui contract de muncă, inclusive pentru o perioadă determinată, presupune ca solicitantul să facă dovada unui cazier judiciar, să prezinte aviz psihologic și adeverință de la un cabinet de Medicina Muncii, din care să reiasă că este apt să predea în învățământ.

Aceste documente nu au fost aduse în atenția conducerii unității, spre analiză, în consecință, nu se poate vorbi de existența unor relații de muncă între conducerea Colegiului Național ,,Mihai Viteazul” Turda și domnul Ovidiu Vancea.

În plus, directorul instituției nu a avut nicio întrevedere, respectiv niciun dialog direct cu persoana asociată ca profesor de matematică al Colegiul Național ,,Mihai Viteazul” Turda, potrivit punctului de vedere comunicat Inspectoratului Școlar Județean Cluj de către directorul colegiului”, a transmis ISJ Cluj.

Pentru clarificarea situației, ministrul Educației, Ligia Deca, a trimis, luni, Corpul de control la colegiul turdean.

Protestul elevilor

De asemenea, Consiliul Județean al Elevilor Cluj a transmis că este în dezacord total cu cele întâmplate, elevii fiind îngrijorați pentru sănătatea sistemului educațional ce se degradează tot mai mult pe zi ce trece.

”Chiar dacă profesorul nu va mai continua să predea, acest caz nu ar trebui să fie trecut cu vederea, fiind evident pentru noi că asemenea incident scoate la iveală și alte probleme ale sistemului educațional românesc”, au spus reprezentanții Consiliul Județean al Elevilor Cluj.

Aceștia cer demisia directorului colegiului dn Turda, Codruța Andreica, iar elevii unității școlare au anunțat că vor protesta luni.

Arestat preventiv

Ovidiu Vancea, zis Balibacea, are 55 de ani  a fost arestat preventiv în anul 2003 fiind acuzat că a pus la cale un atentat cu o grenadă la o pizzeria din Turda pentru eliminarea unui alt interlop din oraș, Gheorghe Otvos, zis Gagarin.

Vancea a stat 22 de luni în arest preventiv și a fost trimis în judecată, fiind, ulterior, achitat definitiv în 2013 de ÎCCJ.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Niciun refugiat din Ucraina nu este lăsat să sufere. Medicii de familie din Cluj, în război cu birocrația: „Nu pot să cer bani”

Publicat

De

În februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, iar femei de toate vârstele cu copii au început să treacă granițele în România, medicii de familie din Cluj s-au organizat rapid. Mulți dintre refugiați au ajuns încă din primele zile aici, iar medicii au știut că aceștia vor avea nevoie de ajutorul lor. Totul a fost pe bază de voluntariat, într-o fază în care poate nimeni nu își imagina încă dimensiunea fenomenului. De atunci au trecut 9 luni, iar în acest timp medicii de familie au ajuns ei să se lupte cu un sistem despre care spun că nu este foarte bine pus la punct. Însă, cu toată oboseala și frustrarea, refugiații, femei și copii, primesc toate îngrijirile medicale necesare.

Când au început să vină primii refugiați, în luna februarie, clujenii au venit imeditat în ajutor. Și-au pus la dispoziție casele, au plecat la granițe cu mașinile personale să preia femei și copii și să-i aducă la adăpost. Printre cei care s-au organizat rapid au fost și medicii de familie.

„Era nevoia aceea umanitară și am zis să ne organizăm și să le oferim ajutorul pe partea de probleme de sănătate. Veneau femei cu copii și vârsnici, mulți dintre ei cu probleme de sănătate grave, și de aceea ne-am gândit rapid să ne organizăm”, spune dr. Emiliana Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie Cluj.

Medicii de familie din Cluj sunt bine ancorați în grupurile de inițiativă civică din oraș, așa că au postat numere de telefon ale celor care pot oferi ajutor și îndrumări spre cele mai apropiate cabinete disponibile să acorde asistență medicală.

Acesta a fost începutul. Numerele de telefon au apărut și pe site-ul primăriei, dar și pe paginile de socializare ale organizațiilor care ajutau deja refugiații. Totul era făcut pe bază de voluntariat, iar apoi a intervenit și statul român care a spus că va asigura asistență medicală refugiaților. Doar că aceștia trebuie înscriși în sistem, iar cei care fac acest lucru sunt medicii de familie.

Acum sunt peste 4.000 de refugiați la Cluj, femei și copii. Mai mult, la Cluj s-au născut copii, care au fost înregistrați, sunt urmăriți de medicii de familie și li se fac vaccinurile necesare.

Nevoile există în rândul ucrainenilor și sunt multe, ca la orice om, fie că e vorba de un tratament pentru o simplă răceală, un vaccin anti-Covid, sau tratament pentru alergii. Sunt însă și refugiați cu boli cronice care trebuie să ia tratamentul prescris de medici în fiecare lună pentru că altfel boala se acutizează. Iar ca să beneficieze de medicamente compensate trebuie să fie înscriși în sistemul informatic.

„Nu cred că există vreun medic de familie din Cluj care să nu fi consultat un refugiat din Urcaina”

Medicii au început să fie contactați imediat ce refugiații au ajuns la Cluj. O parte din clujenii care găzduiau refugiați au apelat direct la medicul lor de familie.

„La această oră cred că nu există medici de familie în Cluj care să nu fi acordat măcar o consultație sau un serviciu medical, ca vaccinare, tratament sau îndrumare în sistemul medical unui refugiat”, spune dr. Emiliana Costiug.

Iar pentru că totul s-a întâmplat foarte repede, barierele au trebuit să cadă la fel de repede. Așa că medicii de familie au apelat rapid și la serviciul Google translate ca să se înțeleagă cu pacienții.

dr. emiliana costiug

Dr. Emiliana Costiug

 

„Unii veneau cu gazdele lor, dar nici aceștia nu știau ucraineană sau rusă. Unii refugiați știau engleză și era mai ușor de comunicat. Cred că ne-am desurcat destul de bine și făra translator la fața locului”, mai spune dr. Costiug.

Aceasta susține că medicii clujeni au fost „norocoși” că două dintre colegele lor sunt vorbitoare de limbă rusă.

„Cele două au dus, însă, greul pentru că refugiații se simțeau mai în siguranță vorbind în limba lor. Colegele noastre au înțeles lucrul acesta, chiar dacă a fost un efort suplimentar, acela de a acorda asistență medicală și refugiaților, pe lângă pacienții lor. Acum au peste 100 de pacienți din Ucraina înscriși”, a completat dr. Costiug.

Medicii de familie din Cluj spun că au fost lăsați singuri în războiul cu birocrația

Dr. Natalia Danilov și dr. Cristina Rusu sunt cele care au dus și duc și cu acum greul. Ambele sunt năsute în Republica Moldova și cunosc limba rusă. Din vorbă în vorbă, refugiații au auzit de ele și au început să le caute tot mai des. Au peste 100 de refugiați înscriși pe liste fiecare.

Dr. Danilov spune că de la început i s-a solicitat să primească refugiați, iar apoi aceștia au început să transmită pe grupurile lor de socializare că este vorbitoare de limbă rusă și că ar putea să-i ajute.

Ca să beneficieze de servicii medicale, cetățenii din Ucraina, adulți sau copii, trebuie să fie înscriși în sistemul informatic. La început, de acest lucru s-a ocupat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar apoi a fost făcut de medicii de familie.

dr. natalia danilov

Dr. Natalia Danilov

„Din păcate, Casa de Asigurări de Sănătate nu a fost implicată foarte mult. Pentru înscriere ni s-au dat numai niște noțiuni pur teoretice, iar la aplicare era mult mai complicat. Din acest motiv, foarte mulți medici nu au vrut să se implice.

De foarte multe ori îi înscriam, erau scoși afară din sistem și îi reînscriam. Doar în septembrie s-a înțeles care este cea mai corectă modalitate de înscriere.

Eu din martie până în iulie nu am primit niciun leu pe consultațiile făcute pentru refugiați pentru că mi s-a spus că nu este înscrierea corectă în sistem, că eu sunt răspunzătoare de introducerea datelor în sistem. Când aveam nevoie de ajutorul lor, să spună exact care sunt pașii, nu mi s-a dat o explicație clară”, spune dr. Natalia Danilov.

La un moment dat a primit 22 de lei pentru o lună întreagă, bani pentru o singură consultație, deși a văzut mai mulți refugiați. În luna următoare a primit doar 44 de lei. Acum speră că lucrurile vor intra în normalitate cu plata.

Dr. Cristina Rusu vorbește despre aceleași probleme.

„La început acești pacienți erau înregistrați de CNAS, iar apoi a trebuit să o facem noi, medicii de familie. Din păcate nu am primit suficiente informații cum se desfășoară concret această procedură, care este destul de anevoioasă. Nu am avut o colaborare prea bună cu cei de la CNAS, nu am primit suficiente informații, iar când am solicitat am fost trimiși de la un serviciu la altul.

A fost un drum foarte anevoios. Din luna iunie am început să înregistrăm pacienții în programul de la CNAS și abia în septembrie ne-am lămurit cum să se facă această procedură”, a declarat dr. Cristina Rusu.

Au fost făcute adrese către Casa Județeană și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicii au cerut ca totul să se facă mult mai simplu. A venit luna noiembrie și nu au primit niciun răspuns. Pentru orice problemă au fost nevoite să dea telefoane și să încerce să o rezolve ei.

dr. cristina rusu

Dr. Cristina Rusu

„E o muncă în plus pentru noi, care nu este în totalitate remunerată, iar pacienții solicită servicii. Ei nu cunosc toate dedesubturile, de ce nu putem să-i înregistrăm.

Toate aceste servicii oferite refugiaților se raportează separat. Acești pacienți trebuie reînscriși în fiecare lună. Astfel, la sfârșit de lună se fac alte tabele, se scanează din nou acte și se trimit. Iar plata se face doar pe serviciu nu și pe pacient”, a mai spus dr. Rusu.

Muncă multă peste program

Refugiații primesc un permis de ședere și cei mai mulți cred că acesta le servește și ca asigurare medicală, dar nu este așa, spune dr. Natalia Danilov. Și ajung la medicii de familie, unde consultația și înscrierea durează mai mult de o jumătate de oră. Pentru că pe lângă înscriere și consultație, au nevie de explicații, de adrese exacte ca să meargă la specialiști.

Așa că medicii de familie ar dori să aibă mai mult sprijin, iar procedurile de înscriere să fie simplificate.

„Consumul pentru o consultație și pentru înscrierea lor este imens. Eu am ajuns să stau până la 2 noaptea să fac înscrieri, dar nu există nicio motivație. Ne dorim să facem acest lucru, să-i ajutăm, dar am pierdut nopți la rând”, spune dr. Natalia Danilov.

Dr. Cristina Rusu spune și ea că a ajuns să lucreze în weekenduri. „I-am scos, i-am reînregistrat. Noi avem voie 24 de consultații maximum pe zi, dar în fiecare zi le depășim.

Eu fac această muncă pentru că trebui să ajut oamenii. Dar statul trebuie să se implice un pic mai mult să nu transmită pe umerii medicilor de familie aceste proceduri de înregistarte”, spune dr. Rusu.

Adresa către CNAS

adresa medici de familie3

 

Din cauza birocrației, mulți medici preferă să lucreze pro bono, dar nu îi lasă pe oameni să sufere

Birocrația este o piedică, așa că mulți medici de familie lucrează, în continuare, pro bono. Practic nu îi înscriu pe pacienți pe liste. Îi consultă și le prescriu tratamentul și dacă trebuie îi primesc din nou la consultații.

„Mulți medici nu vor să îi înregistreze pentru că este multă muncă în plus. Nu există niciun fel de a motiva medicii de familie. Așa că mulți pereferă, pe momentul acut, să ofere consultații fără a fi remunerat”, spune dr. Natalia Danilov.

Sigur, medicii pot cere bani pe consultații, dar e puțin probabil că sunt printe ei care o și fac. Știu că acestor oameni le este greu și poate nu au bani să plătească, așa că oferă acest serviciu gratuit.

Pro bono a lucrat și dr. Emiliana Costiug și spune că au impresionat-o poveștile de viață acle celor cu care s-a putut înțelege în engleză.

„M-a impresionat și bunul lor simț. Am avut o mamă cu un copilaș de 5 ani care era în criză cu astm bronșic. I-am făcut tratamentul, dar nu i-am putut asigura o rețetă compensată. Mama lui a spus că nu e nicio problemă. La sfârșit chiar a vrut să-mi achite consultația. Și i-am spus <<dacă ați fi în locul meu ați accepta să vă plătesc?>>.

Mi-a arătat poze. Este din Harkov și a stat 9 zile într-un beci și mi-a arătat poze de acolo. Te impresionează. Era bucuroasă că a scăpat, nu-i păsa de tot ce a lăsat în Ucraina, era fericită că cele 9 zile au trecut și acum se află în siguranță”, a spus dr. Emiliana Costiug.

Dr. Cristina Rusu are și acum pacienți în așteptare și pur și simplu nu mai are timp. Face tot ce poate și spune că ea, personal, nu le poate cere bani refugiatelor.

„Poate sunt colegi care taxează, dar eu nu pot să cer bani de la cei care sunt în situația aceasta”, spune ea.

Dr. Rusu își amintește și ea de un caz care a impresionat-o. „Era o doamnă care nu a sunat, a venit pur și simplu și aștepta în sală, amărâtă. Nu cunoștea decât limba rusă, nu cunoștea pe nimeni. Este o pacientă cu cancer și nu primise, de când a venit, niciun fel de tratament.

M-a impresionat pentru că era total pierdută. Am discutat cu o colegă, o prietenă care lucrează la Institutul Oncologic. A primit-o și a îndrumat-o și acum primește tratament”, a spus dr. Cristina Rusu.

Adina Urcan

Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Țap ”parcat” în fața unui magazin din Florești

Publicat

tap

Un țap a fost surprins în fața unui magazin din Florești, semn că fauna celei mai mare comune din România este tot mai diversificată.

După caii, vacile și vulpile surprinse pe străzile Floreștiului, a venit și rândul țapilor, ”parcați” între blocuri.

”Sigur capra era înăutru în magazin, la shopping”, a glumit un locuitor  al comunei.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax