Rețeaua Violența Împotriva Femeilor (VIF) anunță organizarea, în data de 23 octombrie, a Marșului  „Împreună pentru Siguranța Femeilor” în București, Cluj, Brașov, Timișoara, Sibiu, Iași, Giurgiu, Mizil și Valea Seacă (jud. Bacău). Manifestația are scopul de a atrage atenția asupra problemei violenței împotriva femeilor din România.

„Sub sloganul „Ne-am săturat de vorbe goale, vrem servicii sociale!”,  ONG-urile cer  autorităților finanțarea serviciilor de asistență socială pentru victimele violenței de gen și alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare și conștientizare.

Femeile victime ale violenței domestice și sexuale nu au suficientă protecție din partea statului. Serviciile sociale specializate pentru victimele violenței de gen sunt subfinanțate la nivel local și central, iar cele existente nu sunt suficient pregătite să acopere nevoile victimelor.

Organizatoarele marșului de protest solicită finanțarea programelor de prevenție și a serviciilor adecvate pentru supraviețuitoarele violenței de gen, finanțare obligatorie conform Legii nr. 217/2003.

„Numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an”

Demersul organizațiilor din Rețeaua VIF poate fi susținut prin semnarea petiției publice privind finanțarea serviciilor adecvate pentru victimele violenței de gen, aici.

De multe ori, victimele violenței domestice sunt abandonate prin lipsa centrelor specializate. Acolo unde acestea există, fetele și femeile sunt luate în derâdere sau chiar dublu traumatizate de către unii angajați ai instituțiilor. Lipsa programelor de formare, dar și mentalitățile misogine, rasiste, homofobe sau clasiste contribuie la izolarea victimei și la reîntoarcerea ei în relația abuzivă.

În timp ce serviciile publice specializate în domeniul violenței de gen sunt extrem de precare, numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an. În prima jumătate a anului 2022 au avut loc peste 40.000 de cazuri de violență domestică în care a intervenit poliția, dintre care peste 9.400 de situații cu risc iminent.

Unii magistrați continuă să minimizeze gravitatea faptelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și să găsească scuze agresorilor. Chiar dacă au ordin de protecție emis împotriva lor, agresorii nu sunt monitorizați corespunzător de autorități și continuă să comită actele de violență, în unele cazuri extreme ajung la femicid.

„Femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor”

“Tragem un semnal de alarmă vis-a-vis de subraportarea masivă a cazurilor de hărțuire și violență sexuală, datorată stigmatului misogin și multiplelor obstacole și retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere. Accesul  femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic și nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranță și să fie tratate cu demnitate.” atrag atenția organizatoarele.

În continuare, femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor și a primi suportul atât de necesar după asemenea violențe. În timp ce fiecare județ are nevoie urgentă de existența a minim un centru de intervenție specializată pentru victimele violenței sexuale, actualmente nici măcar cele 10 centre promise pe hârtie nu funcționează cu adevărat.

„Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență”

Școlile și universitățile rămân în urmă în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel și mușamalizarea acestor cazuri.

Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență, cărora le cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autoritățile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe și a acționa în astfel de situații.

În același timp, scena politică a fost acaparată de o agendă conservatoare care își propune încet distrugerea țesutului democratic al drepturilor noastre fundamentale. În timp ce la nivel declarativ autoritățile susțin egalitatea de gen și lupta împotriva violenței de gen, în fapt adoptă propuneri de lege retrograde, precum interzicerea informațiilor despre identitatea de gen în școli, mass-media, instituții medicale.

„Programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate”

Guvernul nu a aprobat nici până azi „Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice”, document pus în consultare publică în 9 martie 2021 (la o zi după 8 martie!). Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brățări electronice, pe care l-a anunțat în repetate rânduri.

Dublul limbaj al autorităților duce la o realitate cruntă în care programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate, cu personal insuficient și nepregătit pentru gestionarea acestei majore probleme sociale.

“Ieșim în stradă ca să cerem decidenților să lase deoparte discursurile goale și să susțină cu adevărat lupta împotriva violenței de gen. Vrem să fie alocate resurse umane și financiare pentru a combate formele de violență împotriva femeilor, pentru ca dreptul nostru la siguranță să nu rămână doar pe hârtie.”, concluzionează organizatoarele.