ACTUALITATE
Marea Unire de la 1918: Pandemia de gripă spaniolă nu a fost un impediment în a face România Mare
Gripa Spaniolă sau morbul spaniol a fost cea mai grea boală a secolului al XX-lea, o pandemie care a avut o rată a mortalității extrem de ridicată. Boala a îngreunat viața soldaților de pe front în timpul Primului Război Mondial, iar cei care se întorceau acasă aduceau gripa în familie.
Paralelă cu pandemia de COVID
Gripa spaniolă a ajuns și în România iar Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost organizată în acest context, dar dorința românilor de atunci de a avea România Mare numai a lor a fost mai puternică.
Astăzi trăim o perioadă pandemică similară, serbăm Ziua României în timpuri pandemice, privim ceremonia în transmisiune live cu ajutorul tehnologiei și cântăm în propriile case Imnul României.
Timpurile sunt mai ușoare, din fericire, față de acum 102 ani, însă totuși la nivel social și istoric s-au schimbat multe aspecte.
Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a făcut o paralelă între pandemia de gripă spaniolă și cea de COVID-19.
,,Anul acesta cred că noi toți putem să conștientizăm mai bine, trecând prin experiența pandemiei în aceste luni ce a însemnat pandemia de gripă spaniolă care a bântuit atunci întreaga lume și la ce risc s-au expus cei care au participat nu doar la 1 Decembrie la Adunarea de la Alba Iulia ci și în 28 noiembrie la Congresul General al Bucovinei de la Cernăuți și în martie 1918 în Basarabia la Sfatul Țării.
Atunci oamenii erau informați prin aceste mari adunări publice. Într-adevăr, informația era cenzurată, este un aspect important pe care trebuie să îl spunem astăzi celor care sunt interesați de ce a însemnat gripa spaniolă de atunci, că autoritățile militare și cele civile au cenzurat informațiile privitoare la acea pandemie și mai ales la victimele pe care le-a făcut pandemia pe front. Așa au procedat germanii, așa au procedat francezii, britanicii inclusiv autoritățile ungare și austro-române pentru a nu transmite și mai tare spaima, angoasa, frica celor din spatele frontului”.
De unde vine numele de gripă spaniolă?
Istoricul clujean a explicat de ce gripa s-a numit spaniolă, deși nu avea legătură cu Spania ca țară, menționând că ea a izbucnit de fapt în Nordul Americii, acolo sunt primele focare identificate în toamna târzie spre iarna lui 1917 și adusă de către primii soldați americani, după ce SUA au intrat în război în 1917.
”Primele trupe au sosit în primăvara lui 1918 în Europa. Au debarcat în Vest și cu ei a venit acest val de pandemie care a secerat atunci foarte multe vieți, Istoricii apreciază undeva între 60 de milioane și 80 de milioane de oameni care au murit din cauza gripei spaniole. I s-a dat această denumire pentru că Spania nu era implicată militar, acolo autoritățile nu au cenzurat informația, ziarele au publicat masiv despre infestarea populației și atunci s-a preluat acest apelativ și a intrat în istorie cu denumirea de gripă spaniolă”, a precizat Abrudan.
Gripa spaniolă a ajuns și în zona Transilvaniei, când s-a acționat similar cu ceea ce se întâmplă în prezent. Astfel, în primul rând, autoritățile au închis școlile, la mijlocul lunii octombrie în toate comitatele, adică în județele de azi ale Transilvaniei, ale Ungariei atunci, și s-a decis suspendarea activității teatrelor și a instituțiilor publice.
”Avem informații inclusiv despre răspândirea gripei adusă în Transilvania și pe frontul din Banat și Bucovina de către soldații care se întorceau de pe front. Ei au transmis săracii vrând-nevrând celor de acasă, au adus acest morb spaniol și în unele sate a fost dramatic. Avem descrieri de pildă de pe Valea Sebeșului, în sudul județului Alba, care spun că în fiecare zi în fiecare familie au murit aproximativ câte doi membri”, a menționat istoricul clujean.
Măsuri de protecție în 1918
Potrivit lui Mircea Gheorghe Abrudan, în acest context, la sfârșitul anului 1918, s-a reușit organizarea cu succes a zilei de 1 Decembrie de la Alba Iulia, oamenii luându-și anumite măsuri de protecție.
”Și atunci ca și astăzi i se transmitea populației de către organele abilitate aspecte ce țin de igienă, spălarea mâinilor, purtarea unor măști, folosirea unor remedii, gargară cu apă cu sare, există astfel de relatări în ziarele de atunci. Unii nu au fost conștienți de gravitatea acestei boli și au dus-o pe picioare, inclusiv se spune că Ștefan Cicio Pop că ar fi fost bolnav.
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost constituită, cei 1228 dintre delegații oficiali, jumătate dintre ei au fost de drept iar cealaltă jumătate au fost aleși, deci au primit un mandat de la comunitățile lor.
Cei de drept au fost episcopii, protopopii, profesorii, studenți, președintele Reuniunilor femeilor române din Transilvania, undeva la 600 de delegați de drept, dintre aceștia unii au trimis epistole Consiliului Național Român Central și au adus în Muzeul Unirii din Albă Iulia unde se păstrează până astăzi scrisori trimise de delegați aleși de drept care justifică faptul că nu se pot deplasa la Alba Iulia pentru că erau bolnavi”, a mai spus Abrudan.
Acesta a precizat că și atunci la motivul decesului medicii scriau ”morb spaniol” dacă nu erau cauze naturale, ceea ce reiese din câteva registre din Sălaj, din județul Brașov sau din zona Bistriței.
,,Vrem România Mare!” scria pe steagurile croșetate
,,Cei care s-au deplasat la Alba Iulia pe lângă acești 1228 de delegați care au decis în Sala Unirii din Alba Iulia și apoi au vestit celor o sută de mii care erau adunați pe câmpul lui Horea decizia istorică. Sunt și imortalizați de fotograful Samoilă Mîrza.
Istoricul Tudor Roșu spune cum unii români au încercat să se protejeze de această boală spaniolă utilizând de pildă usturoiul sau busuiocul ca salbe în jurul gâtului. De aici putem să conștientizăm că cei de atunci au fost poate mai curajoși, iar în spatele acestui curaj se ascundea un fior, o dorință de a face unirea, de a se dezrobi, de a crea România Mare.
Asta scria pe tricolorul croșetat de femei și cu care fiecare delegat s-a deplasat la Alba Iulia: «Vrem România Mare!» sau «Să se facă România Mare!»”, susține cercetătorul de la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.
Ziua de 1 Decembrie, considerată ca o zi de Paști
Mircea Gheorghe Abrudan crede că cei care au fost prezenți la Alba Iulia au oameni mai curajoși decât cei din prezent.
”Desigur, orizontul lor de viață era mai scurt decât al nostru, era mult mai legat de o viziune religioasă asupra lumii decât cea pe care o avem noi astăzi. Aici să înțelegem cu se raportează omul postmodern la moarte și cum se raportau cei de atunci.
Pe de altă parte este explicația că ceea ce noi astăzi am pierdut sau nu mai înțelegem că nu avem cum să o mai facem, este acest fior, această dragoste pentru a face România Mare. De unde aceatsa energie extraordinară? Explicația pentru cei ce au făurit această Românie în ce au lăsat scris, ei au considerat ziua de 18 noiembrie, respectiv 1 Decembrie ca o zi de Paști.
Ne este mai greu să înțelegem acum acea bucurie extraordinară că românii își decid singuri soarta, nu marile puteri, nu curtea de la Viena, nu Guvernul de la Budapesta, ci ei însăși își decid soarta în baza principiilor wilsoniene la care au făcut referire toate popoarele din ImperiulAustro-ungar.
Dreptul la autodeterminare, pentru că fiecare națiune are dreptul să își decidă singură soarta. Așa au văzut ei această bucurie, o zi de Paști, ziua reînvierii neamului”, a mai menționat Abrudan.
Acesta și-a amintit că a citit relatarea unei țărănci de 19 ani care a participat la Marea Adunare și care spunea că lumea se îmbrățișa, se săruta, plângea și îngenunchea.
Românii puneau nume latinești copiilor să nu fie maghiarizate
”Poate este mai greu să înțelegem astăzi când nu ne mai interzice nimeni să ne exprimăm în limba noastră, într-o țară democratică, nimeni nu ne pune opreliști, să nu se numească localitatea în care ești născut în limba maghiară pentru că au există asemenea legi.
Mai mult decât atât, după 1890 când te duceai la starea civilă să îți înregistrezi copilul născut de multe ori se întâmplă că ofițerul stării civile să îi treacă numele în maghiară, în loc de Nicolae să îi spune Miklos sau pentru Ștefan spunea Istvan. Astfel, românii au găsit un șiretlic și puneau nume latine copiilor lor, un aspect mai puțin cunoscut, dar este extraordinar.
Îl dau exemplu aici pe Lucian Blaga, el se trăgea dintr-o familie preoțească, toți frații și surorile lui au avut prenume latinești care nu puteau fi maghiarizate de către ofițerul stării civile, fratele lui mai mare cu care a fost la Alba Iulia, se numea Licinium.
În 1914 autoritățile maghiare, ca să încurajeze elanul patriotic, le-au îngăduit românilor ca în momentul în care ei se încolonau și mergeau la gară pentru a se deplasa pe front, să cânte imnul țării”, a dezvăluit istoricul.
Cele două pandemii nu se pot compara
În opinia acestuia, acum primează individualismul nu dorința de a fi împreună.
,,Cele două pandemii, la distanță de 100 de ani, nu se compară la grad de infestare și de producere a deceselor. Acum, în general la nivel mondial avem această caracteristică a individualismului, fiecare vrea să facă ce vrea, avem drepturi și poate mai puține responsabilități.
Asta s-a văzut și acum în pandemie cum unii au respectat și alții nu au respectat măsurile autorităților. Cred că pe noi, românii, și pe toți cei din lagărul excomunist de după 50 de ani de comunism, ne caracterizează mai mult un pic acest spirit de individualism de a nu te mai înregimenta într-o colectivitate pentru că 50 de ani tot despre colectiv s-a vorbit, despre popor, nu despre individ.
Colectivizarea care a distrus satul românesc și care a făcut și multe victime, cred că acest spirt al individualismului și ar fi și faptul că nu mai rezonăm cu acest fior al naționalismului, al patriotismului, asta are de a face și cu globalizarea și relativizarea valorilor, val occidental care uneori este prost înțeles. Până la urmă Uniune Europeană nu ne cere să renunțăm la identitatea noastră ci să ne respectăm reciproc.
Românii, după sirieni ca popor migrator
Se poate înțelege mai bine acest aspect dacă am trăi ca minoritari într-o altă țară. Uitați-vă în diaspora cum se coagulează românii în jurul comunităților, religioase mai ales, am văzut asta unde am învățat. La chestiuni alarmante s-au mai adunat oameni pe străzi, există factori catalizatori, dar ei nu mai sunt ca acum 100 de ani.
Atunci exista altă scară a valorilor decât astăzi. Astăzi mergem pe ideea de «mie să îmi fie bine» și poate mai puțin ne uităm în jur la ceilalți. Este un aspect dureros.
Statistica spune că românii, după sirieni, sunt al doilea popor care migrează din propria țară. Este o problemă și trebuie să vedem cum putem vindeca această situație, mi se pare că factorul politic acționează de multe ori iresponsabil și se depășesc anumite limite”, a conchis Mircea Gheorghe Abrudan.
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. Caravana NetZeroCities a încheiat al patrulea popas la Cluj-Napoca: 800 de participanți și 28 de „Nebrazi” premiați
Caravana NetZeroCities, desfășurată între 12 și 15 decembrie la Cinema Dacia, a adus publicului activități deosebite, de la expoziții captivante, la „Târgul de Nebrazi”. Evenimentul a adus împreună sute de clujeni dornici să exploreze soluții sustenabile și idei creative pentru un oraș mai prietenos cu mediul.
Caravana NetZeroCities, organizată de către Asociația Urbannect, a încheiat al patrulea popas desfăşurat între 12 şi 15 decembrie la Centrul de Cultură Urbană Cinema Dacia. Aceasta a reprezentat etapa finală a unui periplu parcurs de caravană prin cartierul Mănăştur, în cadrul activităţii pilot a municipiului Cluj-Napoca’s Pilot parte a proiectului Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighbourhoods – Proiect pentru cartiere de locuinţe colective neutre climatic.
Discuţii pe marginea tematicii neutralităţii climatice
În programul acestui popas clujenii au putut vizita expoziţia outdoor în care au fost prezentate misiunile partenerilor proiectului, au participat la proiecţia „Contraste” a călătorului fotograf Septimiu Bizo, au participat la întâlniri cu partenerii proiectului, la discuţii pe marginea tematicii neutralităţii climatice.
Copiii au fost primiţi de Gea Negustor, care a explicat pe înţelesul tuturor ce înseamnă amprenta de carbon şi au participat la două piese de teatru cu actorii de la Magic Puppet.
Târg de „Nebrazi”
Sâmbătă a fost ziua dedicată expoziţiei „Târgul de Nebrazi”. În foaierul cinematografului au fost expuşi douăzeci și opt de Nebrazi (pomi de sărbători confecţionaţi din materiale reciclate) aduşi de cetăţeni ai municipiului, elevi de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, studenţi de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din cadrul UTCN.
Seara de sâmbătă s-a încheiat cu jurizarea Nebrazilor şi acordarea premiilor în valoare totală de 1.000 de lei. Premiul întâi a fost acordat unui colectiv de studenţi din anul I de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism format din Ardeleanu Mara, Bledea Razvan, Bejenaru Mario, Șimon Florina, Timofte Erika, Aștefanoaie Luca, Ududec Alexandra și Bordeianu David. Premiul doi a fost acordat unui grup de elevi al Liceului de Arte Vizuale „Romulus Ladea” format din elevi din clasele IX-XI, îndrumat de arhitect Diana Ianaciuc, iar premiul trei a fost acordat ex-aequo, către Bogdan Chiorean, Ariana Tatar și Bucur Loredana-Alexandra.
Cei 28 de Nebrazi sunt opera unui număr de 93 creatori, cu vârste cuprinse între 14 și 76 de ani. De-a lungul celor patru zile de activitate au participat un număr de 800 de cetățeni.
Creativitate și sustenabilitate
Târgul de Nebrazi este un proiect iniţiat de Asociația Urbannect în 2017 şi are ca scop apropierea de valorile de mediu atât prin salvarea unui pom viu cât şi prin popularizarea conceptului economiei circulare printr-un mecanism atractiv şi creativ.
„Dorim să ajungem la cetăţenii de toate vârstele şi să îi îndemnăm să adopte un comportament responsabil, intrând în acelaşi timp în jocul simpatic şi interactiv al participării la workshopurile de făcut Nebrazi şi la expoziţia unde pot admira creaţiile inedite ale altor participanţi. Vă invităm să vizitaţi albumele online cu Nebrazi de la ediţiile 2017, 2018 şi 2024”, a transmis Asociația Urbannect.
În cadrul proiectului, Asociația Urbannect a anunțat concursul online NetZeroChamp, care va continua sensibilizarea publicului cu privire la neutralitatea climatică printr-o competiție deschisă tuturor.
Pe 21 decembrie, la ora 11.21, are loc solstițiul de iarnă 2024. Din acest punct durata zilei începe să crească timp de șase luni, până la solstițiul de vară. Ziua ține sub nouă ore, iar noaptea are peste 15 ore.
În ultimii patru ani, solstițiul de iarnă a fost pe 21 decembrie, cu excepția anului trecut, când a fost pe data de 22. În ziua solstițiului, Soarele va răsări cu câteva minute înainte de ora 8.00 şi va apune în jurul orei 16.30, scrie Hotnews.
Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an
În 2025, solstițiul va fi tot pe 21 decembrie, la ora 17.03.
Deși normal este ca vremea să fie rece în această perioadă, în ultimii ani au fost câteva cazuri în care temperaturile au depășit 15 grade C în zonele de deal și de câmpie, culminând și cu temperaturi de 20 grade C. Astfel de zile anormal de calde au fost în 2015 și 2019. Prognoza ANM indică pentru data de 21 decembrie, maxime cuprinse între 0 și 9 grade C.
Ce se întâmpla în istorie în ziua solstițiului de iarnă
Populațiile din vechime țineau multe sărbători în preajma solstițiului, chiar dacă nu aveau așa de multe cunoștințe de astronomie precum are omenirea în prezent.
Erau procesiuni în locurile considerate sfinte, se țineau festinuri cu mâncare, băutură și ritualuri magico-religioase. Oamenii sărbătoreau faptul că ziua începea să crească, mai ales după luni întregi de frig și de întuneric, în condițiile în care era scump să iluminezi casele cu lumânări sau opaițe. Aceste sărbători erau un mod grozav de a rupe monotonia.
Cultul Soarelui era extrem de important pentru oamenii din vechime.
Celții țineau ospețe uriașe cu mâncare, băutură și focuri întreținute prin arderea multor trunchiuri de copac, în cinstea faptului că zilele începeau să devină tot mai lungi, după solstițiu.
Cum arată cerul în aceste zile
Seara se vede planeta Venus, care apune la ora 20:10. Saturn și Jupiter se află deja pe cer când se face noapte. Marte răsare la ora 19:20. Venus se vede seara, începând cu ora 17, înspre sud-vest, direcția în care a apus Soarele. Planeta se vede ca o stea foarte strălucitoare pe fundalul cerului destul de aproape de orizont. Se poate vedea până pe la ora 20, când apune. Se află în constelația Capricornus.
Imediat cum se face seară (în jurul orei 17) se vede și Saturn, care la acea oră se află deja înspre sud. Nu este foarte strălucitor și nu se vede foarte sus pe cer, dar nu pâlpâie și asta o deosebește de o stea. Planeta rămâne pe cer până la ora 22:50.
Ce stele se văd
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus.
Ce spun astronomii
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datelor de 21 și 22 decembrie. Începând de la această dată, până la 22 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.
„Axa polilor Pământului își păstrează direcția fixă în spațiu”
Iarna meteorologică începe teoretic la 1 decembrie, iar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.
EVENIMENT
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
În perioada 20-21 decembrie, la Inzell, în Germania, se vor desfășura Cupa României și Campionatul Național de poliatlon pentru seniori la patinaj viteză. Sportivii clubului Universitatea Cluj sunt pregătiți pentru a obține rezultate excepționale pe gheață.
„Raluca Ștef va lua startul în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 3.000 m. De asemenea, Adrian Firar va concura în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 5.000 m. Sportivii vor fi însoțiți de antrenorii Gheorghe Pârv și Horia Timiș.
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
Ambii sportivi sunt hotărâți să își pună în valoare abilitățile, oferindu-si oportunitatea de a-și îmbunătăți recordurile personale.
Vă urăm mult succes”, scrie pe site-ul clubului.
Foto: CSU Cluj
Clujenii au luat cu asalt mall-ul Vivo, vineri seara, pentru cumpărăturile de Crăciun. Coloana de mașini de la ieșirea din Cluj spre Florești creează imagini spectaculoase surprinse din dronă.
În prag de sărbători, traficul de pe DN1 s-a transformat într-o adevărată provocare pentru șoferi. Un cititor Cluj24 a surprins imagini impresionante din dronă care arată coloanele nesfârșite de mașini la ieșirea din Cluj-Napoca spre Florești, în zona mall-ului Vivo. Aglomerația pare să anunțe un weekend la fel de intens.
Imaginile aeriene surprinse cu drona dezvăluie o perspectivă spectaculoasă asupra șirurilor lungi de mașini, care se întind pe mai mulți kilometri, dar și parcările pline ale centrului comercial.
Un weekend la fel de aglomerat, înainte de Crăciun?
Aglomerația de vineri seara va continua, cel mai probabil, și în weekend, pe măsură ce oamenii se grăbesc să finalizeze lista de cumpărături pentru masa de Crăciun și cadouri.
Sursa: Sergiu Răzvan
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Caravana NetZeroCities a încheiat al patrulea popas la Cluj-Napoca: 800 de participanți și 28 de „Nebrazi” premiați
Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
FOTO SPECTACULOASE. Asaltul clujenilor înainte de Crăciun la mall-ul Vivo
Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri
Eroism tăcut la Revoluția din 1989. Povestea militarului din Cluj care a refuzat să tragă în oameni
Gest minunat de Crăciun, la Cluj-Napoca. O geantă pierdută într-un autobuz a fost returnată cu tot ce era în ea
VIDEO. Tramvaiul lui Moș Crăciun a ieșit pe traseu la Cluj-Napoca. Vezi programul
