Numele a trei europarlamentari români, între care și președintele PNL Cluj Daniel Buda, apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Liderul PNL neagă orice legătură cu China.

Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR), care ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money, scrie G4Media.

Este vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.

Europarlamentarul Daniel Buda neagă orice implicare

Daniel Buda neagă orice legătură cu Huawei sau cu lobby-ul chinez, susținând că nu a avut contact cu persoane asociate subiectului. El afirmă că scrisoarea în cauză i-a fost transmisă de un coleg europarlamentar, fără vreo mențiune directă la Huawei sau China. Buda explică că a susținut documentul strict din perspectiva dezvoltării infrastructurii digitale în zonele rurale, o prioritate pentru fermieri. El subliniază că nu are expertiză tehnică în domeniu și că acțiunile sale au fost motivate exclusiv de interesul public.

„Nu am avut niciodată vreo legătură, întâlnire sau contact cu autorități, lobbyiști, reprezentanți chinezi sau orice alte persoane asociate cu acest subiect.

Scrisoarea a fost primită de la europarlamentarul Martusciello pentru a fi semnată, ceea ce reprezintă o practică obișnuită în Parlamentul European. Menționez ca nicăieri nu apare în cuprinsul scrisorii vreo referire la Huawei sau China.

„Scrisoarea mi-a fost adusă în atenție printr-un rezumat”

În ceea ce privește acordul meu asupra scrisorii, trebuie să subliniez că mi-a fost adusă în atenție printr-un rezumat “summa summarum” pregătit de echipa mea, care m-a informat că și alți membri ai Comisiei AGRI au semnat-o.

În mod cert, acordul meu față de această scrisoare a fost dat având în vedere referințele la necesitatea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale. Fermierii se confruntă cu dificultăți majore în procesul de digitalizare din cauza lipsei conectivității la internet. De fapt, în timpul dezbaterilor din Comisia pentru Agricultură pe tema revitalizării zonelor rurale, principala condiție evidențiată a fost accesul la internet.

Chiar și astăzi, în timpul discuțiilor despre transportul animalelor, s-a subliniat faptul că lipsa accesului la internet împiedică utilizarea unor mecanisme esențiale de trasabilitate, precum sistemul TRACES.

„Am acționat pentru a sprijini activitatea fermierilor”

Cu toate acestea, trebuie să precizez că mecanismele tehnice și metodele de implementare ale acestei dezvoltări depășesc aria mea de expertiză. Singurul aspect pe care îl cunosc este că Comisia Europeană a alocat fonduri pentru dezvoltarea internetului în toate regiunile sale, iar instituțiile europene își manifestă și astăzi o preocupare continuă legată de internet, deoarece nu poți vorbi nici de zone rurale, nici de medicina de calitate, nici învățământ de calitate în lipsa accesului la internet.

Ceea ce este cert este că orice acord din partea mea s-a referit strict la dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale, fără nicio influență externă sau internă.

În toate demersurile mele, am acționat întotdeauna – și voi continua să acționez – cu bună-credință, pentru a sprijini activitatea fermierilor, respectând cu strictețe toate obligațiile legale și morale”, arată europarlamentarul Daniel Buda, pentru publicația citată.

Cristian Bușoi respinge acuzațiile

Cristian Bușoi a declarat, la rândul său, că nu a avut nicio corespondență cu Matrusciello, inițiatorul acestui demers, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori: „Cu siguranță, nu am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare și nu îmi aduc aminte ca fostul coleg Matrusciello să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare”.

Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. Vom reveni cu poziția sa imediat ce o va transmite

Parchetul federal belgian a anunţat joi că peste douăzeci de percheziţii au fost efectuate în Belgia şi una în Portugalia în cadrul unei anchete pentru corupţie ce implică Parlamentul European şi practicile de lobby comercial. Mai multe persoane au fost reţinute de poliţia belgiană pentru a fi interogate. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, ancheta vizează practicile lobbyiştilor de la Bruxelles ai grupul chinez de telecomunicaţii Huawei începând din 2021, relatează AFP şi POLITICO.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un nou Cod Galben de vânt pentru județul Cluj.

Vor fi rafale de vânt care vor depăși 50-60 de kilometri pe oră.

Cod GALBEN de vânt la Cluj, vineri, până la ora 20.00

Un nou Cod Galben de vânt a fost emis pentru județul Cluj. Acesta este valabil vineri, 14 martie, până la ora 20.00.

Astfel, la Cluj, ca în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Banat, Crișana, precum și în Carpații Occidentali și Meridionali, vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 de kilometri pe oră și izolat de 70 de kilometri pe oră. La altitudini mari, în general de peste 1.700 m, rafalele vor fi de 80 – 110 de kilometri pe oră.

O echipă de tineri cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (UMFIH) Cluj-Napoca investighează, într-un proiect câștigat în valoare de 500.000 de lei, rolul D-aminoacizilor în diagnosticarea bolii cronice de rinichi – insuficiența renală. Determinarea D-aminoacizilor se va putea face prin analiza unui strop de sânge uscat și va putea releva dacă pacientul suferă de insuficiență renală și care este stadiul bolii.

Directorul de proiect, Radu Moldovan, de la Departamentul de Medicină Translațională și Boli Rare din cadrul Institutului de Cercetare Biomedicală – MedFuture a UMFIH, a explicat pentru Cluj24 că este specializat într-un domeniu mai puțin puțin cunoscut de publicul larg, care se referă la chiralitate – o proprietate a atomilor de a se aranja într-un mod asimetric, astfel încât putem avea aceeași moleculă, dar cu funcții diferite.

Analiză de D-aminoacizi

”O moleculă poate avea efectul farmacologic dorit și cealaltă poate să fie toxică sau să nu aibă niciun efect. Eu am studiat încă din facultate modul de analiză a acestor molecule, pentru că este cu totul deosebit față de tehnicile uzuale din domeniul analitic.

În timp, am ajuns să lucrez cu un colectiv de cercetare care se axa pe analiza de molecule chirale, dar care sunt parte din sistemele biologice, adică au o funcție în organisme, de la micro-organisme până la organisme dezvoltate.

Mai exact este vorba de analiza de aminoacizi, unde D-aminoacizii se găsesc într-o cantitate minusculă în mamifere, fiind foarte dificil de a-i măsura pe toți într-un mod eficient.

Experiența pe care am acumulat-o în ultimii 10 ani, atât în timpul doctoratului, cât și după ce am terminat doctoratul, am pus-o la un loc și am scris un proiect pentru acest apel de stimulare a tinerilor echipe independente pe care l-am și câștigat”, a explicat Radu Moldovan.

În 2020, acesta câștigase un alt proiect în cadrul căruia s-a dezvoltat o metodă rapidă și eficientă care poate analiza 20 de D-aminoacizi în plasmă pentru a se observa implicațiile acestora în boala cronică de rinichi, în insuficiența renală.

În premieră națională

”Știm că există dezechilibre care sunt observate în această boală, acumulări de D-aminoacizi în sângele bolnavilor de insuficiență renală.

Încă nu este foarte bine cunoscut modul în care poate fi utilizată această informație, dacă această acumulare ne poate prezice un stadiu incipient al insuficienței renale și în ce fel ar putea, eventual, să ne prezică modul în care va evolua boala.

Aceste aspecte încercăm să le deslușim în proiect. De asemenea, ne mai propunem să înțelegem implicațiile rinichiului în această acumulare de D-aminoacizi, care ar putea să fie doar un efect al faptului că rinichiul nu funcționează corect, dar în același timp ar putea să există o metabolizare al L-aminoacizilor la nivelul rinichiului care se transformă în D-aminoacizi.

Un al treilea scop este de a dezvolta o metodă rapidă de screening pentru pacienții cu insuficiență renală care să aibă la bază tehnici de microprelevare de probe, care sunt utilizate pe scară largă pentru screening sub forma de <<dry blood spot>>, care, practic, reprezintă o colectare a unei picături de sânge care se usucă pe o hârtie de filtru.

Astfel, s-ar putea descoperi mult mai rapid dacă un pacient are insuficiență renală prin simpla determinare a cantității de D-aminoacizi”, a precizat cercetătorul clujean, care a subliniat că proiectul este unul în premieră națională.

Proiectul va dura doi ani

Proiectul, cu o valoare de 500.000 de lei, a câștigat la sfârșitul anului trecut competiția națională de tinere echipe de cercetători (UEFISCDI) pe domeniul Medicină. A început în luna ianuarie 2025 și va dura doi ani.

Potrivit lui Radu Moldovan, în câștigarea proiectului a contat, în afara temei de cercetare alese, și faptul că s-a legat foarte bine cu proiectul condus de el în urmă cu patru ani, calitatea publicațiilor directorului de proiect, dar și translabilitatea cercetării către pacient.

De asemenea, o condiție era ca directorul de proiect să-și fi susținut teza de doctorat în urmă cu maximum 10 ani, să aibă sub 40 de ani, fiind încurajată și ideea ca membrii echipei să fie cercetători post-doctorali sau doctoranzi.

Boala și stadiul bolii

”Pe de o parte, în proiect, ar fi aplicația de a identifica boala, pe de altă parte ar fi de a evalua, într-un mod mai corect, stadiul bolii. La finalul proiectului ne propunem să validăm rezultatele pe care le vom avea prin publicare în jurnale științifice din domeniu.

Sper ca la finalul proiectului să avem o imagine a modului sau a variației acestor metaboliți în contextul bolii cronice de rinichi.

Partea utilă la tehnicile de microprelevare este că această prelevare ar putea să fie făcută acasă, adică pacientul ar putea să primească acasă dispozitivul de prelevare împreună cu consumabile, să trimită prin poștă proba, aceasta să ajungă la laborator unde se analizează și în câteva zile se primească rezultatul.

Noi vrem să demonstrăm faptul că putem să analizăm metaboliți care se află în concentrații foarte mici, dintr-o cantitate foarte mică de sânge prelevată în condiții diferite față de cele de spital”, a conchis Radu Moldovan.

Studiul pentru determinarea D-aminoacizilor se desfășoară într-un parteneriat cu Secția de Nefrologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca, fiind recoltate probe de la un număr de 200 de pacienți, diagnosticați cu insuficiență renală.

Echipa de cercetători a UMFIH

Echipa de tineri cercetători: Dr. Radu-Cristian Moldovan, cercetător științific gradul III – director de proiect, Șef Lucrări dr. Alina Potra – cercetător postdoctoral, Șef Lucrări dr.  Alina Uifălean – cercetător postdoctoral, drd. Luisa-Gabriela Bogoș – cercetător doctorand, drd.  Andrada Bărar – cercetător doctorand și drd.  Yuryi Maslyennikov – cercetător doctorand.

Radu Moldovan – carte de vizită

Radu Moldovan este cercetător științific gradul III la UMFIH Cluj-Napoca, responsabil de platforma de metabolomică a MedFuture. A fost cercetător postdoctoral în domeniul analizelor metabolomice țintite și nețintite folosind tehnici cromatografice cuplate cu spectrometrie de masă.

Este absolvent al Facultății de Farmacie a universității clujene, doctor în Farmacie și doctor în Științe farmaceutice și biomedicale, titlu obținut la Universitatea din Liège (Belgia).

Este membru al unor asociații profesionale din România și SUA și are numeroase articole științifice publicate.

Astăzi, 14 martie, scriitoarea, eseista și profesoara Marta Petreu împlinește 70 de ani. Autoare prolifică și personalitate marcantă a culturii românești, Marta Petreu a influențat generații de cititori prin opera sa complexă.

O carieră remarcabilă

Născută în 1955 în comuna Jucu de Jos, județul Cluj, Marta Petreu (pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic) este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai” și redactor-șef al revistei Apostrof, publicație editată de Uniunea Scriitorilor din România.

A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București cu teza „Valențele estetice ale anamorfozei logice” (1992), sub îndrumarea profesorului Ion Ianoși. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, una dintre cele mai influente grupări literare studențești din România.

Debut și contribuții literare

Marta Petreu a debutat publicistic în 1977, cu poezii în revista Tribuna, iar editorial în 1981, cu volumul de poezie „Aduceți verbele”. De-a lungul anilor, a publicat numeroase volume de poezie, printre care: „Dimineața tinerelor doamne” (1983), „Cartea mâniei” (1997), „Apocalipsa după Marta” (1999) și „Haita” (2022).

În paralel, a devenit o voce distinctă în filosofia românească, publicând volume de eseuri și studii critice, cum ar fi „Filosofia lui Caragiale” (2003), „Despre bolile filosofilor. Cioran” (2008) și „Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian” (2009).

Recunoaștere națională și internațională

Opera sa a fost recompensată cu numeroase premii naționale și internaționale. În 2011, Editura Polirom a inițiat o serie de autor Marta Petreu, incluzând romane, eseuri și studii filosofice. Romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului” a fost distins cu Premiul „Cartea Anului 2011” și a fost tradus în mai multe limbi.

Lucrările sale au fost publicate în Franța, SUA, Italia, Ungaria, Serbia, Spania și Elveția, consolidându-i prestigiul la nivel internațional.