În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un eveniment rutier a avut loc joi dimineață pe strada Emil Isac, din municipiul Cluj-Napoca, iar din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 41 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, care se deplasa de pe strada Sindicatelor înspre strada Emil Isac, nu ar fi acordat prioritate de trecere unei biciclete condusă de o femeie de 42 de ani, din același municipiu, intrând în coliziune cu aceasta.

”În urma evenimentului a rezultat rănirea femeii de 42 de ani, ulterior fiind transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate.

Testările cu aparatul etilotest au rezultat negative.

În continuare se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis polițiștii clujeni.

Popularitatea vehiculelor electrice este în continuă creștere la nivel mondial. Având în vedere că tot mai mulți șoferi sunt interesați să achiziționeze un vehicul electric, acest nou segment de cerere se reflectă și în piața mașinilor second hand.

„Potrivit lui Matas Buzelis, expert automobilistic din cadrul companiei de date auto carVertical, vânzătorii necinstiți pot modifica kilometrajul mașinilor electrice pentru a ascunde starea reală a bateriei și pentru a crește valoarea vehiculului. Ce ar trebui să ia în considerare cumpărătorii atunci când cumpără o mașină electrică la mâna a doua?

Modelele Tesla domină piața mașinilor electrice rulate

Vehiculele electrice mai scumpe se depreciază mai repede și prin urmare cumpărătorii aleg adesea să cumpere mașini vechi de câțiva ani care și-au pierdut deja o parte semnificativă din valoare. Acest lucru este relevant în special pentru șoferii care achiziționează un vehicul electric în leasing și care doresc să evite plățile lunare mari.

Vreți să cumpărați un vehicul electric la mâna a doua? Atenție la ÎNȘELĂTORII

Tesla Model 3 este vehiculul electric cel mai frecvent verificat pe platforma carVertical (cu o pondere de 16,1% din toate verificările vehiculelor electrice). Acest model este cunoscut pentru deprecierea redusă și pentru popularitatea ridicată de care se bucură pe piața autoturismelor rulate. Model S (11,84%), Nissan Leaf (11,83%), Audi e-tron (9,8%) și Volkswagen Golf (9,5%) se numără și ele printre cele mai verificate modele EV.

„Tesla are o imagine puternică pe piața vehiculelor electrice și mulți șoferi își doresc un model de la acest producător. Aceste mașini oferă kituri excelente de siguranță și tehnologie, precum și autonomie mare după o încărcare completă. Cel mai important avantaj este că își păstrează foarte bine valoarea în timp. Puteți găsi prețuri foarte bune pentru un Model 3 la mâna a doua, dar cu siguranță nu sunt cele mai ieftine opțiuni”, explică Buzelis.

Un kilometraj ridicat înseamnă o baterie uzată

Producătorii de vehicule electrice oferă de obicei o garanție pentru baterii de 8-10 ani sau de 160.000 de kilometri. Cu cât kilometrajul unui vehicul electric este mai mare, cu atât starea bateriei acestuia poate fi mai proastă. Cu toate acestea, uzura bateriei depinde și de modul în care a fost încărcată mașina: dacă proprietarul a folosit frecvent stații de încărcare rapidă sau a încărcat-o lent, până la 80%, așa cum recomandă producătorii.

Vehiculele electrice care au kilometrajul dat înapoi reprezintă o problemă majoră deoarece îngreunează evaluarea stării reale a bateriei. Conform datelor carVertical, 2,6% dintre toate vehiculele electrice verificate pe platformă aveau kilometraj dat înapoi. Kilometrajul mașinilor hibride (4,5%), pe benzină (5,4%) și diesel (6,2%) a fost și mai des modificat.

Cu cât bateria unui vehicul electric este mai uzată, cu atât distanța pe care o poate parcurge este mai mică. O mașină electrică mai veche nu va avea o autonomie la fel de mare ca un model similar abia scos de pe linia de asamblare. Scăderea autonomiei provoacă anxietate în rândul șoferilor și este probabil unul dintre motivele principale pentru care mulți încă evită să cumpere vehicule electrice.

Întreținere ieftină dar reparații mai costisitoare

Deși mulți cumpărători se tem că întreținerea unui vehicul electric ar putea fi costisitoare, acest lucru nu este adevărat în totalitate. Vehiculele electrice au în general o construcție mai simplă decât mașinile cu motoare cu ardere internă și au mai puține părți mobile.

Totuși, dacă un vehicul electric este implicat într-un accident grav de circulație, lucrările de reparație pot costa mii de euro. Dintre toate mașinile verificate pe carVertical, vehiculele electrice au avut cea mai mare valoare medie a daunelor – 7.023 de euro. Valoarea medie a daunelor pentru mașinile hibride (6.793 de euro), pe benzină (5.957 de euro) și diesel (4.256 de euro) a fost mai mică.

În comparație cu alte vehicule, cele electrice sunt implicate în accidente mai rar. Dacă 45% dintre hibride, 49,1% dintre mașinile pe benzină și 46% dintre cele diesel au fost avariate cel puțin o dată, ponderea vehiculelor electrice avariate care au fost verificate pe carVertical a fost de doar 35,4%. Potrivit lui Buzelis acest lucru se datorează prevalenței relativ scăzute a vehiculelor electrice – acestea nu sunt încă foarte populare în majoritatea țărilor, iar vechimea lor medie este semnificativ mai scăzută”, scrie carVertical.

Acest studiu a fost realizat utilizând date din Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Franța, Ucraina, Suedia, Belgia, Cehia, Croația, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Finlanda, Slovenia, Germania, Italia, Elveția, Danemarca, Spania, Portugalia, Grecia.

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o cabană, construită pe structură din lemn, situată pe strada Odobești din municipiul Cluj-Napoca.

”La fața locului au ajuns două autospeciale pentru stingerea incendiilor și o autoscară, unde au găsit o cabană cu o suprafață de aproximativ 100 mp, construită pe structură din lemn, cuprinsă în totalitate de flăcări.

Pompierii au acționat pentru stingerea flăcărilor, folosind echipamentele din dotare, astfel încât a fost împiedicată propagarea acestora mai departe de limitele în care au fost găsite”, arată ISU Cluj.
Nu au fost persoane care să solicite consult medical, iar cercetările preliminare au arătat că incendiul a pornit de la o defecțiune a instalației electrice a cabanei.

Fiecare nevastă, mai demult, semăna cânepă, atât de vară, cât și de toamnă.

Culturile de cânepă erau întâlnite peste tot în satele clujene, unde planta era utilizată și la țesături.

Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte

Cânepa se semăna și toamna și, de asemenea, era folosită de femei în gospodărie, chiar chiar dacă era mai aspră.

„Din cânepa de vară, în perioada iernii, femeile făceau hainele și pânzăturile, deoarece aceasta era fină și se albea ușor”, spune Elena Petre din Râșca, județul Cluj, conform specialiștilor de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT Cluj) Cluj.

Pânzăturile fine erau folosite la ștergarele pentru coșarca cu care se mergea la nunți și la botez, la „căpătâierele” de la capătul patului (fețe de perini) sau sacul pentru mers la moară.

Cânepa de vară folosită pentru cămeși și gaci

De asemenea, cânepa de vară era folosită la confecționatul îmbrăcămintei la femei, pentru „spăcele” (cămeși), care erau cusute cu „hărăsc” sau „fitău” (fir de bumbac cu care se coseau ornamente pe pânză albă), pentru poale, prevăzute la bază cu cipcă și colțișori, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Pentru bărbați se confecționau gacii (pantalonii de vară), cămeșile, prevăzute la piept cu modelul „cuib de viespe” și „colțișori”, în zona de munte a județului Cluj, iar la baza mânecii erau prevăzute cu manșete, numite „pumnărei”.

La ce era folosită cânepa de iarnă

Din cânepa de iarnă, arată cei de la CJCPCT Cluj, se prelucrau „dosoaiele” (ștergarele), străițile de câmp, de „bătele” (unelte pentru bătut coasa), sau cele folosite la colindat.

Tot din cânepa aspră se confecționau „sormojagul” (un sac umplut cu paie cu rol de saltea pentru pat) și „cenușerele” (lipideu pentru transportat frunzele și nutrețul pentru animale), printre altele.

Foto: Țesături tradiționale – casa familiei Petre din Râsca, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj