În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Trei eleve de clasa a XI-a de la un liceu din Cluj-Napoca au pus bazele Transylvania Moot, o conferință de dezbateri din domeniul Dreptului, având ambiția de a aduce o schimbare reală în lumea din jur, mai ales în ceea ce privește educația tinerilor.

Două dintre ele își doresc să își construiască o carieră în acest domeniu, iar viziunea lor a inspirat o echipă de tineri la fel de pasionați să se li alăture în acest demers. Prin implicarea lor și cu sprijinul comunității, elevele speră să aducă schimbări semnificative.

Simularea audierilor de la tribunal

”Un eveniment Moot simulează audieri la tribunal (de obicei, o contestație împotriva unei decizii finale), în care participanții analizează o problemă, cercetează legea relevantă, pregătesc observații scrise și prezintă argumente orale.

Procedura o imită pe cea respectată în tribunal: participanții pot avea rolul de avocat, procuror sau judecător”, spune Miruna Ursache, una dintre eleve.

Aceste tipuri de evenimente au crescut în popularitate printre elevii de liceu, ajungând recent și în inima Transilvaniei, în Cluj-Napoca. Astfel, prima conferință Transylvania Moot va avea loc în perioada 17-19 mai, la aceasta fiind așteptați 120 de elevi.

Dezvoltarea aptitudinilor

Cele trei eleve de la Colegiul Național ”Emil Racoviță” își propun să le ofere colegilor care doresc sa își continue studiile în domeniul Dreptului, și nu numai, ocazia de a își dezvolta aptitudini esențiale precum: dezbaterea și argumentarea, angajarea în discuții profunde legate de probleme juridice și muncă în echipă.

Participantii au ocazia sa se înscrie accesând rețeaua de Instagram a evenimentului, @transylvaniamoot, unde pot completa formularul.

Aceștia pot alege rolul de avocat, procuror sau judecător în unul dintre cele trei comitete disponibile.

Comitete de dezbateri

Două dintre acestea, susținute în limba engleză, dezbat cazuri internaționale, iar al treia abordează un caz național.

Primul comitet, International Court of Justice (ICJ), are ca tema cazul dintre Paraguay si Statele Unitele ale Americii si Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare.

Cel de al doilea comitet, International Criminal Court, va delibera cazul lui Maxime Jeoffroy Eli Mokom Gawaka.

În cele din urma, cel de al treilea comitet, Înalta Curte de Casație și Justiție, va discuta cazul Piedone în lumina responsabilității penale.

Astfel, participantii au ocazia sa descopere lumea juridică, sa participe la discuții productive si sa întâlnească specialiști din domeniul dreptului.

Cine sunt inițiatoarele conferinței

Cele trei eleve care au inițiat conferința Moot sunt în clasa a XI-a Colegiul Național ,,Emil Racoviță” Cluj-Napoca: Clara Bob – profilul matematică-informatică, engleză intensiv, Maria Ficior – științele naturii, engleză intensiv, și Miruna Ursache – științele naturii.

Povestea lebedelor de pe Lacul Chios a început în urmă cu opt ani, când câțiva prieteni și-au propus să își transforme visul în realitate.

Lebedele de pe Lacul Chios din Parcul Central sunt adevărate atracții în sezonul cald, atât pentru clujeni, cât și pentru turiști.

De la vis la realitate

Povestea acestora a început în urmă cu opt ani, când doi frați s-au decis să aducă lebedele înapoi în oraș, fascinați de poveștile mamei despre frumosul Cluj de odinioară.

„Fiecare poveste începe cu un vis. La fel și povestea faimoaselor lebede din Parcul Central „Simion Bărnuțiu” a pornit de la visul a doi frați care au copilărit în Cluj-Napoca. Copii fiind, mama fraților le povestea despre lebedele care trăiau cândva în oraș și cât de frumos era Clujul de odinioară.

Fascinați de imaginea lebedelor, cei doi – Andrei Miclăuș, inginer IT într-un program de cercetare în Germania și Alexandru Miclăuș, student la facultatea de Automatică și Calculatoare din Cluj-Napoca – și-au dorit să transforme visul în realitate și să aducă lebedele înapoi în Cluj. În 2016, celor doi frați li s-au alăturat alți trei prieteni: Marius Muste, medic veterinar, Daiana Prodan, medic stomatolog și dr. Alexandru Stermin, șef lucrări la Facultatea de Biologie și Geologie UBB Cluj.

Lebedele, oaspeți de seamă ai Clujului de opt ani

Împreună, cei cinci tineri și-au împărtășit visul și dorința cu Primăria pentru a readuce lebedele în Cluj pentru ca întreaga comunitate să se poată bucura de această poveste.

Opt ani mai târziu, lebedele încă se întorc în fiecare primăvara pe lacul din Parcul Central. Ceea ce a început cu un vis, acum a devenit o tradiție mult așteptată pentru copii, visători și clujeni. Lebedele sunt găzduite în sezonul rece la Grădina Zoologică din Târgu-Mureș”, arată adminsitrația locală.

Trupa Altar marchează 33 de ani de existență printr-un concert de rock simfonic susținut alături de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

O tradiție începută sub bagheta dirijorului Paul Mann alături de legendara trupă Deep Purple continuă la Filarmonica de Stat „Transilvania”. După Vița de Vie și Subcarpați, este rândul băieților de la Altar să urce, în premieră, pe scena din Auditorium Maximum (Colegiul Academic), alături de dirijorului Andrei Tudor și de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, într-un concert extraordinar care marchează 33 de ani de existență a trupei.

Evenimentul va avea loc marți, 30 aprilie 2024, orele 19.00 la Colegiul Academic, din program făcând parte piesele, special orchestrate pentru un concert de rock simfonic, de pe albumele Born Again și Rapsodia românească.

În cadrul evenimentului aniversar vor răsuna „toate piesele preferate de fani, orchestrate și interpretate live, așa cum nu au mai fost prezentate vreodată, într-un show audio-vizual spectaculos, care îi va purta pe spectatori într-o altă dimensiune”, promit cei de la Altar.

Andrei Tudor

Andrei Tudor a început să cânte și să studieze pianul în 1987, la vârsta de patru ani.

Este membru al Consiliului Artelor din CREDIDAM și membru al UCMR-ADA din România. Din 2008 este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.). El deține titlul de Doctor în Artă Muzicală și este lector în cadrul Departamentului de Compoziție al Universității Naționale de Muzică București.

De-a lungul timpului, Andrei Tudor a avut plăcerea de a lucra în calitate de compozitor, aranjor, pianist și/sau dirijor cu nume importante ale muzicii clasice și ușoare din România sau de peste hotare. El s-a aflat la pupitrul dirijoral a Bucharest Pops Orchestra, a Orchestrei Naționale Române, a Big Band-ului Radio România, a orchestrelor Filarmonicilor din țară precum cele din București, Sibiu, Brașov, Pitești și Cluj-Napoca. De asemenea, a colaborat în calitate de dirijor cu Camerata Regală, cu Opera Comică pentru Copii București, cu Opera Națională Română Cluj-Napoca, cu Budapest Primarius Orchestra, cu Filarmonica din Praga, cu Royal Philharmonic Orchestra și cu Saarbruken Radio Symphony Orchestra.

În ceea ce privește discografia sa, aceasta include cântece sau aranjamente apărute pe peste 20 de albume și compilații lansate – Angela Gheorghiu – Eternamente, Angela Gheorghiu – Guardian Angel, Andra – Vis de iarnă (Gold Record), ș.a.

Andrei Tudor este deținătorul a peste 30 de premii și distincții internaționale și naționale în domeniul compoziției sau al interpretării muzicale.

Trupa Altar

Fondată în 1991 la Cluj-Napoca, formația Altar s-a impus încă de la primele apariții live ca fiind una dintre cele mai prodigioase trupe rock românești, promotoare a muzicii de atitudine în România, cu un puternic impact social și priză la public, datorită concepției muzicale deosebite, mesajului și aparițiilor scenice efervescente.

În repetate rânduri, Altar a fost desemnată drept cea mai bună trupă rock românească, iar activitatea formației reprezintă probabil cea mai importantă pagină din istoria scenei rock  autohtone de după anii ’90. Altar se numără printre puținele formații cu o activitate susținută de peste 33 de ani în prima linie a rock-ului românesc, rămânând în continuare una dintre cele mai îndrăgite și apreciate trupe de gen din România.

În formula actuală a grupului se regăsesc Andy Ghost – vocal, Teo Peter – chitară bass, Toni Dijmărescu – chitară, Damian Donca – chitară și Eugen Tăbăcaru – tobe.

Biletele online la concert se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 28 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim. Cunoscută și ca Duminica Floriilor, aceasta este o sărbătoare importantă care se celebrează cu o săptămână înainte de Sfintele Paști.

Denumirea populară a sărbătorii, Florii, are origini păgâne și provine de la Flora, zeiţa romană a reînvierii naturii.

Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri

În timp, această sărbătoare păgână s-a suprapus peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor este cunoscută și ca Duminica Stâlpărilor.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan arată în Evanghelia sa că Mântuitorul Hristos a avut trei veniri la Ierusalim.

Templul Domnului

Prima dintre ele a fost în anii 27-28. Atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului (Ioan 2, 13). În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa (Ioan 7; 14). Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30 („Dicţionarul de Teologie Ortodoxă”, pr. prof. dr. Ion Bria, 1994).

Templul din Ierusalim, în care se săvârşeau slujbele şi se citeau şi se explicau Legea şi prorocii, a fost ridicat de regele Solomon şi a fost distrus odată cu Cetatea Sfântă, iar poporul Israel a fost dus în robie de către regele Babilonului Nabucodonosor.

Au fost rezidite atât oraşul cât şi templul după întoarcerea din robia babiloniană în anul 538 î.Hr. La templu veneau israeliţii de pretutindeni cel puţin odată pe an pentru a se închina şi a aduce jertfe.

Cea din urmă construcţie a templului cuprindea în vremea Mântuitorului o suprafaţă de cinci hectare şi se situa pe o colină în trei trepte suprapuse.

La serviciul templului erau folosite douăzeci de mii de persoane. Toţi aceşti slujitori erau repartizaţi în douăzeci şi patru de grupe, fiecare dintre ele asigurând slujirea la templu timp de o săptămână („Dicţionarul Noului Testament”, pr. dr. Ioan Mircea, 1995).

„Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie”

La prima venire, Iisus Hristos a găsit la templu o parte a spaţiului care era destinat explicării şi citirii scrierilor sfinte ocupată de vânzătorii de animale şi de schimbătorii de bani.

În această situaţie, potrivit spuselor Evangheliei „Râvna casei tale mă mistuie” (Ioan 2, 17), Iisus cu un bici din ştreanguri i-a scos pe toţi afară din templu, schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele … „Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie” (Ioan 2, 17).

Ultima venire a Domnului în Ierusalim

Ultima venire a Domnului în Ierusalim, cea pe care o sărbătorim în Duminica Floriilor, a avut loc cu câteva zile înainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.

A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie

Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o astfel de intrare în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa.

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Şi, în al doilea rând, ca să fie recunoscut după Lege de neamul în care s-a născut că El este Mesia, cel aşteptat, Mântuitorul lumii, cel pe care L-au făcut cunoscut prorocii Vechiului Testament.

În această zi sunt împărţite ramuri de salcie binecuvântate

Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).

„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.

Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.

Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Tradiții în Duminica Floriilor

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.

După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale.

S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.

Obiceiuri legate de ramurile de salcie

Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.

Ramul de salcie adus din biserică la Florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei copiii pentru a crește.

În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.

De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.

În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.

Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.

Superstiții în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii

Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.

Începe Săptămâna Patimilor

Începând cu ziua de Florii se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor.

Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni

În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare.

La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Sursa: Agerpres

Foto: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului