Mai multe organizații civice care activează în domeniul mediului au identificat două aspecte pe care le consideră critice în raport cu documentațiile și strategiile de dezvoltare ale zonei Carbochim, după ce au analizat Planul Urbanistic Zonal de restructurare. 

Reprezentanții asociațiilor MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România arată că implementarea coridorului verde-albastru va fi deficitară și, mai mult, că prezervarea și valorificarea patrimoniului industrial existent pe amplasament este insuficientă.

Mai multe asociații clujene NEMULȚUMITE de modul în care va fi dezvoltată zona platformei industriale Carbochim

„Considerăm că spațiul rezervat prin documentație realizării unui coridor pietonal și velo în lungul malului drept al Someșului, prin dimensiunile sale restrânse, o fâșie cu lățimea de cca 10 metri, nu reflectă decât într-o formă minimală importanța și rolul acestui element major al rețelei de spații publice și spații verzi din Cluj-Napoca, cu atât mai puțin pe un tronson aflat în relație directă cu investiția propusă (o importantă atracție publică), cu viitorul coridor de mobilitate est-vest, cu parcul Armătura și cu Piața 1 Mai, cel mai important sub-centru urban din zonă.
Constatăm că propunerea nu respectă reglementările din PUG și restricțiile și recomandările urbanistice din Master Planul pentru Someș (cunoscut și ca  Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Someșul Mic), arată reprezentanții asociațiilor.

Analiza reglementărilor privind spațiile verzi, mobilitatea și locuirea

Planul propune o suprafață verde de 12 ori mai mică decât cea reglementată prin PUG, arată aceștia.

„Astfel, pentru principala zonă a PUZ, regulamentul aferent planului prevede o suprafață verde pe sol natural  în proporție de 2,5% din suprafață, în condițiile în care prin PUG este reglementată o suprafață verde de minim 30%:  UTR Rim Carbochim – Zonă industrială restructurată
Se vor asigura spații libere, plantate, pe solul natural în proporție de minim 2,5% din suprafața totală a UTR, spații care vor avea acces public nelimitat. Se vor asigura spații libere, plantate, inclusiv vegetație înaltă, peste subsol, în proporție de minim 5% din suprafața totală a UTR, spații care vor avea acces public nelimitat”.

Regulament local de urbanism Cluj-Napoca, aferent PUG:
Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă)”.

O parte consistentă a suprafeței UTR Ve Carbochim – Zonă verde – culoar de protecția apelor rezultat prin restructurarea funcțiunilor industriale este inclusă în zona construibilă, conform planșei de reglementări. De asemenea, procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decît cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%)”, arată aceștia.

Reprezentanții asociațiilor atrag atenția că în urma concursul Rethinking Someș, echipa câștigătoare Studio Practica a elaborat un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Someșul Mic, document care în Faza 3 – Analiza integrată a produselor fazei și elaborarea conținutului PIDU, capitolul „Dezvoltarea imobiliară privată”, stabilește următoarele restricții care ar trebui integrate și în documentația privitoare la restructurarea platformei Carbochim și care nu sunt respectate.

Astfel, PUZ-ul aduce limita zonei construibile suprateran la doar 10 metri de limita de proprietate de la Someș în condițiile în care în PIDU Someșul Mic se specifică: „5.2. În fâșia verde de 20 m față de partea superioară a taluzului râului sunt interzise următoarele activități: clădiri de orice fel, parcări auto, străzi, rețele supraterane, grădini private, terase private.

Acces la parking dinspre Someș

Rezolvarea accesului la parking se face dinspre Someș, ceea ce diminuează considerabil posibilitatea de utilizare a malurilor Someșului cu bicicleta și pe jos. Traficul auto generat va fi unul ridicat pentru că se propune o parcare cu 4.500 de locuri, de două ori mai mare decât a mall-ului din cartierul Gheorgheni.

O mai mare parte a frontului la Someș e separată de râu prin circulații auto, contrar prevederilor Master Planului pentru Someș: „5.3. Este interzisă amplasarea parcărilor spre spațiul verde sau la frontul de apă (între clădiri și spațiul public), pentru a încuraja activități pietonale în relație cu aceste spații publice”.

De asemenea, podul recent inaugurat la Someș, plus podul propus de investitori la mai puțin de o sută de metri de podul existent, către o parcare de dimensiuni majore cu intrare dinspre râu, îndepărtează clujenii de o mobilitate mai sănătoasă, pietonală și ciclistă, pe malul râului.

PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic: „5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent”. și „5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m”.

Înălțimea maximă a clădirilor conform PUZ este de 95 metri, ceea ce înseamnă că zgârie-norii propuși pot fi mai înalți cu 20 de metri decât clădirea Maurer din Piața Abator. Această tendință de a crește regimul de înălțime la Someș contravine prevederilor PIDU Someșul Mic: „5.8. Pentru păstrarea unei scări și proporții armonioase, care încurajează traficul pietonal și activitățile de loisir, dar și pentru evitarea umbririi excesive a spațiilor publice de-a lungul râului, se vor amplasa clădiri cu înălțimi mai mici spre frontul apei”. și „5.14 Pentru a asigura o scară corespunzătoare de-a lungul frontului de apă, numărul de niveluri nu va fi mai mare de 5 sau conform studiilor de însorire, realizare cu scopul de a asigura lumina directă solară a spațiilor publice”.

De asemenea, aceștia spun că zona rezidențială, prevăzută prin PUZ, reprezintă aproximativ 30% din aria desfășurată totală, dar nu conține prevederi privind locuirea socială și accesibilă care ar trebui să ajungă, propunem noi ca deziderat, la 10% din locuințele realizate. Este o propunere pentru un oraș incluziv pentru toate construcțiile rezidențiale ce urmează a se realiza în zona industrială a Clujului în curs de restructurare.

Nu se asigură o conexiune pietonală directă și atractivă între culoarul verde al Someșului și Piața 1 Mai, cel mai important sub-centru urban din zonă. PIDU Someșul Mic stabilește că: „5.11. Se va asigura accesul pietonal spre apă, cu un pas de aproximativ 250m. Când acesta se va fi pe proprietăți private, el nu va fi îngrădit de garduri, pază sau alte elemente obstructive. (…)”.

Cea mai mare parte a spațiului verde pe sol natural la Someș este în afara limitei de proprietate (linia roșie din planul de reglementări), pe o proprietate publică aparținând Primăriei, pe strada Nădășel. Conform planului de mobilare urbanistică din PUZ, spațiul adiacent clădirilor spre Someș este în cea mai mare parte o terasă peste parcarea subterană: „5.19. Din totalul spațiilor verzi de pe teren, două treimi îl va reprezenta spațiul verde cu posibilitatea plantării copacilor de talie înaltă.”

Lucrările „de decolmatare si cosmetizare în albia Râului Someșul Mic pentru mărirea secțiunii de curgere”, după cum se afirmă în PUZ, conduc nu doar la raderea vegetației, ci și la foarte probabila tăiere a aproximativ o sută de copaci care au crescut în albia râului, după cum se poate vedea din Google Earth. Orice lucrări de decolmatare în albie trebuie realizate fără tăierea vegetației existente și prin punerea în valoare a habitatelor de zăvoaie, cerință a studiului din mediu din Master Planul la Someș.

Analiza patrimoniului industrial

În ceea ce privește partimoniul industrial, semnatarii analizei spun că ei consideră că documentația nu răspunde în mod satisfăcător nevoii de analizare, identificare, prezervare, reabilitare și integrare a valorosului patrimoniului industrial existent pe amplasament, așa cum este aceasta formulată în prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Cluj-Napoca.

Astfel, reglementările aferente operațiunilor de restructurare a zonelor cu caracter industrial (UTR RiM) stabilesc printre condiționările primare: „Clădirile cu valoare de patrimoniu industrial vor fi în mod obligatoriu păstrate şi, în cazul restructurării, integrate în noua structură urbană”.

Reglementarea menționată constituie o condiție suplimentară față de obligația de a prezerva clădirile cu valoare de monument istoric sau cu valoare ambientală,obligație stabilită prin legea 422/2001 (Legea monumentelor istorice), respectiv prin Articolul 7 – Zone construite protejate al Regulamentului local de urbanism.

„Susținem că platforma Carbochim include în prezent o colecție remarcabilă de clădiri cu valoare de patrimoniu industrial, reprezentând elemente de apartenență culturală colectivă la oraș și martore ale istoriei comunității clujene din ultimii 75 de ani (a se vedea material fotografic anexat).

O bună parte a acestor construcții pot și trebuie integrate în viitorul complex urban, prin reabilitare și refuncționalizare, ele fiind, prin dimensiuni și configurație arhitecturală, perfect compatibile cu funcțiunile propuse prin PUZ: comerț, servicii, activități culturale și sociale, agrement etc.

Dorim luarea în considerare a bunelor practici internaționale și în mod special a celor din interiorul Uniunii Europene legate de abordarea planificativă integrată a patrimoniului industrial, care demonstrează viabilitatea acestuia în a satisface atât condițiile de rentabilitate economică cât și nevoia unei evoluții urbane sustenabile pe termen mediu și lung, orientate spre alte nevoi decât profitul: identitate istorică și culturală a comunității, grija pentru valorile arhitecturale și tehnice specifice locului, o gestionare rațională a resurselor existente etc”, au mai arătat reprezentanții asociațiilor.

O serie de studii și proiecte recente, elaborate în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, evidențiază potențialul dat de patrimoniul industrial Carbochim și de malurile Someșului și oferă soluții și idei pentru valorificarea acestuia în beneficiul zonei și a orașului.

Importanța centrală a celor două componente în contextul politicilor de dezvoltare urbană – 1. coridoarele verzi-albastre și 2. integrarea patrimoniului construit– este subliniată în cadrul strategiilor, documentelor programatice și a proiectelor Uniunii Europene privind evoluția sustenabilă a orașelor pentru orizontul 2030, principii care stau la baza Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a municipiului Cluj-Napoca 2021-2030, cum ar fi:

Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformativă a orașelor pentru binele comun Adoptată la Întrunirea ministerială informală privind aspecte urbane din 30 noiembrie 2020.
Noul Bauhaus European. Frumos, durabil, pentru toți. 2021
Agenda teritorială 2030 pentru dezvoltare sustenabilă. Un viitor pentru toate teritoriile.

Având în vedere cele de mai sus, semnatarii prezentei adrese solicită administrației publice locale dispunerea adaptării și completării documentației „PUZ de restructurare urbană (platformă industrială Carbochim)”, prin următoarele:

1. Asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al Someșului, cu o lățime minimă de 30 metri de la limita de proprietate, care să includă elemente de mobilitate pietonală și velo, racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei, fâșie care să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă astăzi pe acest tronson de mal.

2. Integrarea prevederilor din PUG și din Master planul pentru Someș în propunerea pentru restructurarea Platformei Carbochim.

3. Elaborarea, de către o comisie independentă de specialiști în patrimoniu industrial, a unui studiu riguros asupra fondului construit existent pe amplasament, în vederea identificării elementelor de patrimoniu industrial și a posibilităților de valorificare a acestora.

4. Integrarea concluziilor studiului menționat în propunerile de restructurare urbană a zonei, prin conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu industrial.

Asociațiile semnatare au invitat, de asemenea, Primăria și investitorii la o serie de dezbateri publice pentru ca clujenii să câștige în primul rând mai mult spațiu public, astfel încât logica de regenerare urbană din zona industrială să nu fie supusă strict unei logici de profit al unor entități private.