EVENIMENT
Lovitură de teatru în dosarul fostului șef al AJOFM Cluj, Daniel Don. Interceptările realizate de SRI sunt NULE

Tribunalul Timiș a admis cererea fostului director al AJOFM Cluj, Daniel Don, acuzat de DNA de abuz în serviciu, de declarare ca nule a interceptărilor tehnice din dosarul său, acestea fiind realizate cu ajutorul SRI.
”Conform deciziilor Curții Constituționale nr. 802/2017 din 5 decembrie 2017, decizia nr. 812/2021 din 9 decembrie 2021 raportat la decizia Curții Constituționale nr. 302/2017 din 4 mai 2017 constată că cererile formulate de inculpatul Don Daniel, prin apărător ales, av. Claudiu Beinşan de constatare a nulității absolute a procedeelor probatorii și a mijloacelor de probă indicate în cererile din data de 19.05.2022 și 10.11.2022 sunt admisibile.
Admite în parte cererile formulate de inculpatul Don Daniel, prin apărător ales, av. Claudiu Beinşan, astfel: În temeiul art. 281 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală cu referire la deciziile Curții Constituționale a României nr. 51/2016, 302/2017 şi 26/2019, art. 6 C.E.D.O., constată nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică efectuate în dosarul nr. 45/P/2015 al DNA- Serviciul Teritorial Cluj constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță prev. de art. 138 alin. 1 lit. a C.p.p., supravegherea audio, video sau prin fotografiere prev. de art. 138 alin. 1 lit. c C.p.p. constând în fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități efectuate de persoanele supravegheate din prezenta cauză și supravegherea tehnică prev. de art. 138 alin. 1 lit. d C.p.p. constând în localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice.
Nulitatea absolută a mijloacelor de probă
Constatată nulitatea absolută a mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de redare a rezultatelor acestor activităţi de supraveghere tehnică conform art 138 alin. 1 lit. a, c, d C.p.p. dispuse în prezenta cauză, inclusiv planșe foto, precum şi suporţii optici care stochează rezultatele.
În temeiul art. 102 alin. 3 C.p.p rap. la Deciziei nr. 22/18.01.2018 a Curţii Constituţionale publicată în M.Of nr. 177/26.02.2018 dispune excluderea fizică din materialul probator administrat în cauză a mijloacelor de probă astfel obținute, respectiv suporţii optici care stochează rezultatele activităților de supraveghere tehnică dispuse în prezenta cauză, precum şi procesele verbale de redare a rezultatelor acestor activităţi, inclusiv planșe foto. În temeiul Deciziei nr. 22/18.01.2018 a Curţii Constituţionale publicată în M.Of nr. 177/26.02.2018 dispune înlăturarea din cuprinsul actului de sesizare a mențiunilor referitoare la conținutul probelor excluse”, se arată în decizia instanței.
Decizia magistraților poate fi atacată la Curtea de Apel Timișoara, după care sentința va rămâne definitivă.
Don: DNA s-a folosit de mjloace ilegale de probă pentru a mă condamna
Daniel Don a declarat pentru Cluj24 că magistrații timișoreni au dispus și refacerea actului de sesizare, adică a rechizitoriului DNA din dosarul său.
”Nu mă opresc aici și voi cere judecătorilor să dispună nulitatea absolută a întregii urmăriri penale. Se vede că s-au folosit mijloace de probă obținute ilegal în dosarul meu.
Deci DNA s-a folosit de mjloace ilegale de probă pentru a încerca să mă condamne, beneficiind de relația cu SRI. Cu justiția la Cluj suntem la pământ, nu mi s-ar fi acceptat aceste cereri. Judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj, care m-a condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, s-a pensionat. Mai poate fi tras la răspundere, pentru că la el tot ce au făcut procurorii DNA a fost legal deși acum se dovedește contrariul?”, a mai spus fostul șef al AJOFM Cluj.
Daniel Don a fost arestat preventiv de Tribunalul Cluj în 2015 pentru luare de mită și fals în declarații într-un dosar DNA Cluj care viza presupuse fapte de corupție săvârșite în perioada 2010-2015.
Ulterior, în iunie 2021, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, dar sentința a fost contestată iar dosarul strămutat la Timișoara.
Judecătorii Curții de Apel Timișoara au admis, în februarie 2022, apelul lui Don la sentința de condamnare la închisoare și au dispus
trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanţă la Tribunalul Timiş.
Ce spunea DNA Cluj în urmă cu 7 ani
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 14 noiembrie 2015, a inculpatului DON DANIEL, director executiv al Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată și
– fals în declarații în formă continuată
Din ordonanța de reținere întocmită de procurori a rezultat că există probe și date ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada ianuarie 2013 – noiembrie 2015, inculpatul Don Daniel, în calitate de director executiv al AJOFM, a pretins și a primit, în mod repetat, sume de bani totalizând 884.045 lei, bani care provin din bugetele unor proiecte finanțate din fonduri europene, prin programele POSDRU și FEAG.
Din actele cauzei rezultă faptul că, în activitatea de implementare a proiectelor în care AJOFM Cluj are calitatea de beneficiar sau partener erau cooptate de către Don Daniel persoane provenind din rândul angajaților AJOFM, subordonați ai acestuia ori din rândul foștilor angajați suspendați din funcție, aceștia fiind desemnați în calitate de experți ai proiectelor.
Remunerațiile experților care compun echipa de management și respectiv echipa de implementare constituie cheltuieli ale proiectelor, cuprinse ca atare în bugete drept cheltuieli cu resursa umană și sunt suportate din fondurile provenind din bugetul Uniunii Europene. Întrucât potrivit prevederilor legale, directorul Don Daniel nu poate fi remunerat în cadrul proiectelor, din probele administrate rezultă că acesta pretindea o parte din veniturile încasate de subordonații săi.
Inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public, are obligația completării declarației de avere în cuprinsul căreia, sub sancțiunea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații, are obligația declarării activelor financiare.
Urmare a analizării declarațiilor de avere completate de către Don Daniel la datele de 14.04.2014, aferent veniturilor obținute pe parcursul anului 2013 și respectiv la data de 08.04.2015 corespunzător veniturilor obținute în cursul anului 2014, s-a reținut că funcționarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare.
Inculpatului DON DANIEL i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea S.R.I”, arăta DNA.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă