Locuința Doinei Cornea este cumpărată și transformată de Primăria Cluj în casă memorială

Locul în care și-a trăit viața Doina Cornea, cunoscuta dizidentă anticomunistă a fost cumpărat de municipalitatea Cluj-Napoca și transformat în monument istoric și casă memorială. Această hotărâre a fost aprobată de consilierii locali în timpul ședinței din cursul zilei de ieri.

Inițiativa Primăriei clujene vine în urma unei cereri din partea fiului Doinei Cornea, Leontin Iuhas, iar prețul propus pentru achiziția casei, cu o suprafață de 105 metri pătrați, 4 camere, bucătărie și dependințe, este, conform documentației de aprobare a proiectului, de 350.000 de euro.

Mai mult, Primăria a aprobat și schimbarea denumirii străzii Alba Iulia în strada Doina Cornea. Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută şi onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer şi cea mai înaltă disticţie a României, Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, în anul 2000.

Mărturisirile Doinei Cornea

„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceauşescu nu era decât un produs al sistemului. M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des.

Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un interviu.

Bibliografie și realizări

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Braşov şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii UBB Cluj-Napoca. Stabilită în Cluj și nemulţumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă şi ziarelor din Vest, în care care denunţa “sistematizarea” satelor româneşti, dărâmarea bisericilor şi politica dusă de Ceauşescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiştii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au şi bătut-o. Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate.

În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Braşov, a răspândit peste 150 de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de cinci săptămâni. Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca şi au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestaţia împotriva lui Nicolae Ceauşescu deşi în stradă se trăgea.

După victoria Revoluţiei, de la Bucureşti, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu fărâmele comuniste.

Karla Fanea