În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Coșmarul pasagerilor de pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj continuă și vineri cu alte curse întârziate sau anulate, atât la plecare cât și la sosire, după ce cu o zi în urmă traficul aerian a fost dat peste cap.

Astfel, potrivit site-ului aeroportului clujean, la sosiri apar întârziate zborurile Ryan Air de la Dublin, care trebuia să ajungă la 11,15 și este estimat să ajungă 11,53, cele ale Wizz Air de la Barcelona – programat să aterizeze la 12,50 și Londra – Luton la 13,05, care nu au estimare de sosire, iar cursa de la Charleroi – Bruxelles, cu sosire la 12,35, este anulată.

Zeci de pasageri sunt blocați pe aeroportul belgian încă de ieri și nu se știe când vor ajunge la Cluj.

În ceee ce privește plecările, zborul de la 6,55 spre Charleroi a fost anulat.

Clujeanul Virgil Mihaiu, scriitor, jazzolog și diplomat român, profesor de estetica jazzului, poliglot, promotor cultural și performer de jazz-poetry, împlinește 73 de ani.

Între 2006-2012 a fost întâiul director al Institutul Cultural Român din Lisabona și ministru consilier pe lângă Ambasada României din Portugalia. Din 2015 este director al centrului cultural brazilian Casa do Brasil și al Bibliotecii de Studii Latino-Americane din Cluj.

Jazzologul clujean Virgil Mihaiu împlinește 73 de ani. A inițiat PRIMUL curs de estetica jazzului în România

Virgil Mihaiu s-a născut în 28 iunie 1951 la Cluj. A absolvit în 1974 secția engleză-germană/facultativ spaniolă-portugheză la Facultatea de Litere a Universității Clujene.

Între 1971-1983 este membru al redacției revistei de cultură Echinox. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România în 1981. Între 1983-1994 este redactor pentru România al revistei Jazz Forum, editată de Federația Internațională de Jazz la Varșovia. Din 1990 face parte din redacția publicației lunare Steaua, editată de U.S.R..

În paralel, din 1992 e integrat în cadrul Academiei Naționale de Muzică G. Dima din Cluj. Din 1993 este membru de onoare al Asociației Criticilor de Jazz din Statele Unite (J.J.A.). În 1994 fondează Jazzographics, primul grup de jazz-poetry româno-britanic, împreună cu muzicienii Alan Tomlinson, Harry Tavitian și Corneliu Stroe. În 1996 aderă la PEN-Club România. Fondează Cursul de Estetica Jazzului la Academia Națională de Muzică din Cluj în 1997.

„În 2004 e cooptat în juriul ce acordă Premiul European de Jazz”

Din același an este membru al juriului mondial Down Beat Jazz Critics Poll și membru de onoare al Asociației Culturale Cehia-Romania din Praga. În 2001 devine primul est-european cooptat în redacția Down Beat, publicația-pivot a jazzului mondial editată la Chicago, și membru al Societății F. Scott Fitzgerald, New York.

În 2002 își susține doctoratul (Magna cum laude) cu un studiu monografic despre F. Scott Fitzgerald din perspectivă jazzologică. În 2004 e cooptat în juriul ce acordă Premiul European de Jazz, patronat de guvernul Austriei. Din 2006 devine director cofondator al Institutului Cultural Român din Lisabona și ministru consilier pe lângă Ambasada României din Portugalia, funcții pe care le va exercita până în 2012.

Din 2015 e cooptat ca profesor master în cadrul Centrului de cercetare a imaginarului Phantasma, al Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai și i se atribuie titlul de profesor universitar asociat la Academia Națională de Muzică G. Dima. Din 2015 este director al centrului cultural brazilian Casa do Brasil și al Bibliotecii de Studii Latino-Americane, de sub egida Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

„Inițiază primul curs de estetica jazzului în România”

În peste jumătate de secol de activitate culturală, Mihaiu a marcat câteva priorități:

– este autorul primului volum de eseuri în limba română despre jazz din perspectiva culturii contemporane (Cutia de rezonanță, 1985);

– co-editor, împreună cu producătorul Leo Feigin, al primelor albume de jazz avangardist românesc apărute în Occident, la Casa Leo Records din Londra (interpretate de Harry Tavitian/Corneliu Stroe & grupul Creativ, 1985);

– co-fondator al întâiului grup de jazz-poetry româno-britanic (Jazzographics, 1994);

– inițiază primul curs de estetica jazzului în România, la Academia Națională de Muzică G. Dima Cluj (1997);

– în 2001 devine primul jazzolog din Europa central-orientală cooptat în redacția Down Beat, mensualul de referință globală editat la Chicago.

Contribuie, în calitate de director co-fondator, la inaugurarea Institutului Cultural Român din Lisabona. Aici lansează initiative de diplomație culturală, precum: instituirea titlului onorific Amicus Romaniae, menit a evidenția personalitățile din sfera cultural-diplomatică lusitană și internațională consecvent implicate în susținerea activităților Institutului Cultural Român din Lisabona (2007); Stagiunea Muzicală Română în Portugalia, desfășurată între 2007-2012; Vara Culturală Română în Portugalia; gale de cinema românesc la Lisabona, Porto, Coimbra, Evora, Estoril, Ponta Delgada/Insulele Azore etc.

Coorganizator, consilier, conferențiar, moderator al primei editii din România a Zilei Mondiale a Jazzului / 30 aprilie 2013, Cluj. În 2015, la inițiativa sa, pentru întâia dată o instituție de învățământ superior din România – ANMGD din Cluj – acordă titlul de Doctor Honoris Causa unui jazzolog: John Edward Hasse de la Smithsonian Institution din Washington, fondatorul Zilei Mondiale a Jazzului. În cadrul ceremoniei de decernare, Virgil Mihaiu rostește discursul de Laudatio. În 2017 și 2018, este primul conferențiar care susține prelegeri de jazzologie la Academia Națională de Muzică a Muntenegrului, în capitala istorică Cetinje.

La mulți ani, Virgil Mihaiu!

Sursa: Wikipedia

Foto: captură YouTube

Festivalul Mera World Music și-a completat lista invitaților! Pe lângă artiștii anunțați anterior: Góbé (HU), Bojan Krstić Orchestra (SRB), Alacalufe (VEN, PER, CHL, HU), Duna Art Ensemble (HU), Der Šenster Gob (CZ), Kale Lulugyi (HU), DJ Angela Blackburn (Columbia) și Katlan (RO), festivalul  își îmbogățește lista deliciilor muzicale internaționale  anunțând noi nume pe rețelele sociale și pe site-ul său.

În perioada 1-4. August, pentru prima oară urcă pe scena hambarului din Mera o trupă din India. Bollywood Masala Orchestra – Spirit of India va iniția publicul în tradițiile vii muzicale ale patriei lor, cu specialitatea de a aduce laolaltă pe o scenă instrumente indiene și occidentale. Figura centrală a octetului, este Rahis Bharti, unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni indieni.

PARADĂ indiană, DJ din Chile și muzică tradițională ardelenească în ȘURA din Mera

Corina Sîrghii îmreună cu  Taraful Jean Americanu vor însufleți lumea saloanelor bucureștene din anii ’30, nebunia petrecerilor de mahala din jurul blocului din anii ’90, romanțe pasionale, tangouri și dansuri populare, furia manelelor clasice,  într-un singur concert și vor avea puterea să înmoaie inimile cele mai împietrite.

Este deja tradiție să dedicăm ziua de vineri muzicii tradiționale, așadar, am invitat una dintre cele mai cunoscute formații transilvănene de muzică populară  cu care să chefuim aici la Mera! Iubitorii caselor de dansuri cunosc cu siguranță trupa Heveder din Covasna, al cărui stil autentic, inconfundabil transilvănean,  va oferi un concert de neuitat vineri seara în șură!

Tárkány művek este ansamblul care care a făcut cunoscut publicului larg numele faimoasei interprete de muzică populară și lăutărească Gabi Luncă.  În muzica lor, ei combină teme de muzică tradițională cu elemente de jazz/blues/pop, alteori îmbogățește cu elemente de muzică populară o piesă de jazz /pop existentă. Tárkány-Kovács Bálint, cel care a dat numele formației, este renumitul maestru al țambalului, instrumentul central al muzicii lor.

Paár Julcsi aduce un spectacol fermecător pentru întreaga familie, plin de dansuri și povești, îmbogățite cu  muzică tradițională și world music. Muzicienii talentați, momentele jucăușe de teatru-dans pline de energie îi vor purta pe spectatori într-o lume magică de basm, perfectă pentru toate vârstele.

„Până la data de 14 iulie se pot cumpăra bilete reduse”

După concerte, atmosfera va fi animată de DJ-ul chilian Aníbal Valenzuela Pérez, cunoscut sub numele de DJ Playroots. Pe lângă activitatea de DJ și producător, el cântă la diverse instrumente și promite să transforme seriile  într-o explozie de sunete, combinând hangdrumul cu sunetele organice și vibrația muzicii electronice, oferindu-vă o petrecere de neuitat!

Duetul feminin de electro-folk Madela sosește direct din Santiago de Chile pentru Festivalul din Șură! Spectacolul lor este o fuziune energică de muzică tradițională latino-americană cu muzică electronică, flauturi jucăușe, sunete vibrante andine, instrumente de percuție și voci fermecătoare.

Lista completă de artiști interpreți ai Festivalului World Music din Mera se poate accesa pe site-ul festivalului.

Până la data de 14 iulie se pot cumpăra bilete reduse, după care prețul va crește.

Tribunalul Militar București l-a condamnat, joi, pe comandorul (r) Marius-Mihai Oatu, fost pilot și comandant al Bazei 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” Câmpia Turzii în perioada 2014-2021, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, decizia instanței nefiind definitivă.

Acesta a efectuat 144 de zboruri cu avioane MiG 21 LanceR și elicoptere IAR – 330 deși nu avea licență medicală validaă și a încasat, astfel, ilegal, peste 100.000 de lei.

De asemenea, a fost inculpat și locotenent colonelul (r) Marius-Ioan Buiu, fostul medic-șef al Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii, pentru complicitate la abuz în serviciu, dar acesta a fost achitat.

Marius-Mihai Oatu este acuzat că, timp de mai bine de trei ani, s-a folosit de funcția pe care o deținea la acel moment pentru a efectua 147 de misiuni de zbor pe aeronave MIG-21 LanceR şi IAR-330, deși nu avea o licență medicală validă.

„În calitate de pilot militar de aeronave, în perioada 1.11.2013 – 6.03.2017, prin 147 de acte materiale repetate, uzând de prerogativele funcției de comandant deţinută iniţial la nivelul Bazei Aeriene de Instruire şi Formare a personalului aeronautic (în perioada 01.11.2013-16.06.2014) şi ulterior la nivelul Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii (începând cu data de 17.06.2014 până la momentul trecerii în rezervă 31.12.2021), prin emiterea Ordinului de Zi pe Unitate nr. 10/17.01.2014, respectiv a Ordinului de Zi pe Unitate nr. 121 din 27.06.2014, Ordinului de Zi pe Unitate nr. 8 din 14.01.2015, Ordinului de Zi pe Unitate nr. 8 din 13.01.2016 şi Ordinului de Zi pe Unitate nr. 15 din 25.01.2017, prin care s-a admis, printre alţii, şi pe sine la zbor, în deplină cunoştinţă de cauză asupra lipsei propriei licențe medicale valide, cu bună ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu aferente calităţii menţionate”, arată procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București care au instrumentat dosarul.

Comandorul Oatu nu a dat nicio declarație în instanță și în cadrul cercetărilor penale și a uzat de dreptul la tăcere.

Medicul-șef a negat acuzațiile

În același dosar, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București l-a pus sub acuzare și pe locotenent colonelul (r) Marius-Ioan Buiu, fostul medic-șef al Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii, pentru că l-ar fi ajutat pe Ouatu să zboare ilegal în 144 de misiuni de zbor.

„În calitate de medic șef al Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii, cu bună știință, în mod continuu, prin neluarea acelor măsuri la care era obligat în conformitate cu art. 8 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare …, i-a înlesnit inculpatului comandor (r) Marius-Mihai Oatu, comandantul unităţii militare, ca în absența unei licențe medicale valide de care trebuia şi avea cunoştinţă, să efectueze, în calitate de pilot militar de aeronave, prin încălcarea legii, un număr de 144 misiuni de zbor pe aeronave MIG-21LanceR şi IAR-330, în scopul obţinerii de către acesta din urmă a acelor foloase necuvenite având caracter patrimonial (reprezentat de încasarea sumelor aferente primei orare de zbor – 59.748 lei, respectiv primei de clasificare – 42.496 lei), în suma totală 102.244 lei, şi care a avut drept urmare vătămarea intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, prin Statul Major al Forţelor Aeriene”, susțin procurorii.

În instanță, dr. Buiu a afirmat că el a descoperit în 2016 că fostul comandant al Bazei Aeriene 71 Câmpia Turzii nu avea dreptul să piloteze avioane și elicoptere  militare,  neștiind că Ouatu nu deține documente medicale privind aptitudinea medical.

Nu dă toți banii înapoi

Din suma totală imputată că a fost încasată în mod necuvenit de Marius Ouatu, de 109.113 lei (62.143 lei cu titlu de primă orară de zbor și 46.970 lei drept primă de clasificare, acesta a achitat 21.940 lei, iar Tribunalul Militar București a stabilit că nu mai trebuie să plătească diferența de 94.916 lei.

Sursa: G4media