LIVE VIDEO. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, declarații la Prefectura Cluj

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține, miercuri, o conferință de presă la Prefectura Cluj. Acesta este însoțit de Geo Bogdan Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

„Am venit astăzi la Cluj pentru mai multe obiective care sunt foarte importante pentru Ministerul Justiției. Unul dintre ele este acela de a efectua o vizită de lucru la șantierul Palatului de Justiție din din Cluj. Pentru noi infrastructura reprezintă un element esențial în efortul de a realiza o justiție cât mai modernă, o justiție la standarde europene, o justiție de care cetățeanul să fie mulțumit.

Și atunci o primă condiție pentru a avea un standard de calitate înalt în actul de justiție este să avem o infrastructură adecvată. Palatul de Justiție este o minunăție, este o clădire deosebită, dar necesită intervenții deosebite. Este un proiect al Ministerului Justiției, 100 de milioane de euro sunt antrenați pentru a renova și a aduce la un standard modern și civilizat acest palat.

Constructorul a găsit o soluție tehnică deosebită și anume în curtea interioară se va ridica o clădire pe structură metalică, care va servi sediu pentru instanțele care în momentul de față funcționează în Palatul de Justiție. În acest fel vom face o economie deosebită pentru că nu vom fi nevoiți să închiriem o altă clădire în orașul Cluj, chiriile sunt semnificative, iar realizarea unor pasarele și lucrul pe segmente ale vechii clădiri va permite ca părți din clădirea veche să fie integrate funcțional în activitatea și noii clădiri, în felul acesta actul de justiție nesuferind o împuținare sau o afectare.

Am vizitat acest șantier, facem eforturi deosebite și suntem în conlucrare cu Ministerul de de Finanțe pentru a asigura finanțarea, într-o perioadă care din punct de vedere al eforturilor bugetare este una cu anumite dificultăți, dar suntem optimiști că suntem pe drumul cel bun, cel puțin în privința acestui obiectiv de infrastructură foarte important pentru județul Cluj și pentru noi la nivel național.

Dialog și priorități pentru viitor

Am avut o discuție cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții Curții de Apel, cu reprezentanții Tribunalului și ai judecătoriilor, cu reprezentanții parchetelor.

Am analizat în raport de obiectivele pe care ni le-am stabilit, ipoteze de lucru în viitor pentru a simplifica procedurile, pentru a reduce gradul de încărcare considerabil în momentul de față în activitatea judecătorilor și procurorilor, în a identifica formule de utilizare superioară a digitalizării și aici punem un accent deosebit pe acest fenomen, pentru că este unul care poate simplifica foarte mult activitatea din justiție și aduce un spor în celeritate.

Am discutat despre durata proceselor, am discutat despre așteptările dânșilor pe coordonate de personal, multe și multe alte chestiuni care au făcut obiectul unor ore de de discuție purtate.

Filosofia sistemului de justiție

Filozofia noastră în ceea ce privește sistemul penitenciar este acela al punerii accentului pe coordonata de reintegrare socială, de educare corespunzătoare a persoanelor care sunt private de libertate, iar în acest context munca persoanelor private de libertate este o chestiune foarte, foarte importantă.

Prin faptul că ei muncesc, pot să își pună în valoare calitățile personale, este o pedagogie de reintegrare și este și dobândirea unor înzestrări de aptitudini care le vor fi foarte utile în reintegrarea ulterioară în societate. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de necesitatea administrației Naționale a Penitenciarelor de a realiza o utilizare eficientă a resurselor și pe această coordonată este foarte important ca aceste resurse să vină și din implicarea superioară în activitatea lucrativă a persoanelor care sunt private de libertate.

Pe de o parte atingem un deziderat uman, social, acela de educare și de reintegrare, pe de altă parte generăm și venituri care sunt foarte importante pentru a le utiliza apoi în alte scopuri importante în ceea ce ne propunem și anume și o reformă la nivelul penitenciarelor, administrativă, de filozofie instituțională, de utilizare rațională a resurselor și a personalului.

O resursă foarte însemnată din cei care sunt privați de libertate, în momentul de față nu este canalizată spre activități lucrative. Pe de o parte ne confruntăm cu o criză de forțe de muncă, care este foarte reală, mai ales într-un județ atât de dinamic economic cum este județul Cluj.

Pe de altă parte există acești oameni care ar vrea să muncească, ar putea să muncească și care totuși nu fac acest lucru. Este foarte important dialogul, e foarte important să identificăm căile de urmat în continuare pentru ca cei care doresc să muncească să muncească și cei care doresc să aibă forță de muncă să o poată și folosi în în acest sens.

Angajament pentru o justiție modernă

Urmează să mergem la Universitatea „Babeș-Bolyai” , unde se va semna un acord care va avea semnificație pentru educația care se dă persoanelor private de de libertate, pentru reevaluarea perspectivei lor asupra valorilor sociale, în perspectiva reintegrării și de asemenea urmează să vizităm și penitenciarul Gherla.

Mi-am propus în mandatul meu să vizitez cât mai multe instanțe, să merg în discuții la nivelul de instanță, de parchet, de comunicare directă pentru a cunoaște așteptările și problemele și necesitățile în sfera judiciară, să merg la penitenciare, să le văd pe fiecare în parte și să văd acolo care sunt problemele și bineînțeles să încercăm astfel să ducem lucrurile mai departe, să schimbăm ceea ce trebuie schimbat și să avem ce și dorește efect cetățeanul, cu asta am început, cu asta închei, o justiție eficientă, o justiție funcțională, o justiție la standarde europene.”, transmite ministrul justiției.

Date la nivel de județ

„În ultimii trei ani de la la nivelul județului Cluj, 460 de persoane privative de libertate au prestat munca, adică sunt persoane deținute în au fost deținute în cadrul penitenciarului Gherla. În urma parteneriatelor pe care Penitenciarul Gherla le-a realizat cu firme, operatori economici de la nivelul județului Cluj, în ultimii ani, așa cum vă spuneam, 460 de persoane au prestat muncă în cadrul acestor firme.

Capacitatea penitenciarului Gherla este 960 de persoane. În funcție de pedeapsă, de anii pe care trebuie să-i execute, acest număr fluctuează. De asemenea, în ultimii trei ani, 200 de persoane au accesat bursa locurilor de muncă, evenimente organizate de către AFM Cluj, iar 75 de persoane au urmat cursuri de formare profesională care în mod cert iau ajutat în activitatea post detenție.

Această întâlnire pe care am organizat o la Instituția Prefectului Județul Cluj împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor și cu prezența reprezentanților de la penitenciarele Gherla, Aiud și Bistrița, dar și din domeniul construcțiilor, din zona Horeca, nu a făcut altceva decât să conecteze toți acești factori în vederea unui acces cât mai bun a persoanelor private de libertate pe piața muncii, dar și a persoanelor care își ispășesc pedepsele și apoi trebuie să aibă parte de locuri de muncă în în societate, locuri de muncă bine plătite, spunem noi.

Tocmai din acest motiv, toți factorii au fost conectați, au fost și câteva firme și entități interesate să facă, să realizeze parteneriate după întâlnirea de astăzi. Astfel că aproximativ 100 de muncitori din de la penitenciarul Gherla în acest moment își desfășoară activitatea zilnic la cele două firme care își desfășoară activitatea la nivelul județului Cluj.”, spune prefecta Maria Forna.