Prima etapă de amenajare a celei mai ample zone verzi din Cluj-Napoca a fost avizată pozitiv în Comisia Tehnică de Urbanism. Proiectul vizează transformarea unei zone de peste 45 de hectare într-un parc modern.

Planul Urbanistic Zonal pentru Faza I a Parcului Est, care acoperă o suprafață de aproape 38 de hectare, a fost avizat pozitiv de Comisia Tehnică de Urbanism a municipiului Cluj-Napoca în ședința din 15 aprilie. Această etapă include amenajarea zonei umede naturale, a văii Becaș, a Lacului 3 și a unei grădini urbane.

Proiect în două etape

PUZ-ul propune realizarea lucrărilor în două etape:

• Faza 1: 37,9 ha – amenajarea biotopului umed, a văii Becaș, a Lacului 3 și a zonelor de grădină urbană
• Faza 2: 16 ha – extinderea acestor intervenții în restul zonei de studiu

Când se vor finaliza exproprierile?

Primarul Emil Boc a anunțat că exproprierile sunt aproape finalizate și că lucrările vor începe după finalizarea etapelor de avizare și autorizare.

Proiectul propune un parc modern în estul orașului, cu alei și pasarele pietonale, piste pentru biciclete, locuri de odihnă și terenuri pentru activități recreative. Proiectul prevede reabilitarea sistemului hidrotehnic și conservarea vegetației naturale, dar și construirea unei clădiri-pavilion (S+P+1) cu funcțiuni educaționale, sportive și de alimentație publică.

Traficul auto în zonă va fi limitat, pentru o conectivitate pietonală și velo dinspre cartierele adiacente și vor fi reconfigurate străzile din zonele Între Lacuri, Gheorgheni și Calea Someșeni pentru a îmbunătăți conectivitatea cu parcul.

Terenuri de sport și zone de agrement

Proiectul prevede și construirea unei săli de sport, a unei săli de evenimente și a unui teren de fotbal cu gazon hibrid, a 6 terenuri de tenis de câmp pe zgură, a 3 terenuri de baschet și a unor piste de alergare.

În total, Parcul Est va avea 45,5 hectare și va deveni un nod ecologic important, integrat în rețeaua verde a orașului. Pe lângă vegetația existentă, se vor planta peste 5.200 de arbori, iar amenajarea biotopului urban va transforma zona într-un spațiu natural atractiv și funcțional.

Doi ani pentru realizarea lucrărilor

Costurile estimate pentru întreaga investiție depășesc 670 de milioane de lei, iar durata totală de execuție este de 48 de luni, în două faze. Primăria a obținut o finanțare europeană de 10 milioane de euro, iar restul va fi acoperit prin fonduri proprii și credit bancar.

Zona destinată amenajării Parcului Est se întinde pe o suprafață de 45,5 hectare și include Lacul 3 cu luciul de apă și malurile sale, fosta pepinieră a RADP, precum și o zonă umedă naturalizată ce formează un biotop urban deosebit. Proiectul are la bază soluția câștigătoare a concursului internațional de soluții organizat de Primăria Cluj-Napoca și Ordinul Arhitecților din România, iar echipa de proiectare este compusă din Metapolis Architects, în colaborare cu Studio de peisaj Ana Horhat și Atelier Mass.

Spre finalul anului 2025 s-ar putea circula pe segmentul din Autostrada Transilvania cuprins între  Zimbor și Poarta Sălajului, anunță Asociația Pro Infrastructură. Porțiunea Nădășelu – Topa Mică intră în asfaltare după Paște dar, deși ar putea fi gata până la final de an, va rămâne la stadiul de muzeu, din cauza viaductelor care nu sunt încă în lucru.

„Așa cum vă spuneam în urmă cu o lună, „dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.”

FOTO. Autostrada Transilvania: Segmente între Nădășelu și Topa Mică, în ASFALTARE. Viaductele, încă în STAGNARE

Am vizitat din nou șantierele și putem spune că finalul anului 2025 este încă în cărți. Dar pentru asta cei de la UMB trebuie să aducă de urgență suficienți muncitori între Topa Mică și Zimbor unde sunt în urmă pe mai multe structuri. Momentan sunt doar câteva echipe răzlețe.

Pe sectorul Zimbor-Poarta Sălajului antreprenorul este bine mobilizat și pare-se că vrea să scape de această bucată în 2025. Mai este însă de lucru și trebuie să termine cât mai rapid proiectarea ca să se emită autorizația de construire în nodul Românași (Poarta Sălajului).

„Vorbim de întârzieri foarte mari”

Singura noutate majoră din ultima lună este avansul pe unele zone unde se anunță startul campaniei de asfaltări, după pauza de Paște. Din păcate, cele mai multe astfel de segmente sunt între Nădășelu și Topa Mică. Tronson care, chiar dacă ar fi gata de inaugurare în 2025, va fi muzeu (inutilizabil) în lipsa viaductelor executate de Ozaltin pe traseul deviat care nu au fost începute încă.

În opinia noastră, constructorul dar și CNAIR ar trebui să depună toate eforturile tehnice și birocratice pe Topa Mică-Zimbor-Poarta Sălajului ca să deschidă cei 27 de kilometri la final de 2025.

Mai ales că vorbim de întârzieri foarte mari, o pată pe blazonul celor de la UMB: contracte semnate în iulie, respectiv decembrie 2020, cu lucrări demarate în trombă în 2021, iar acum am ajuns să ne rugăm să fie date în trafic (parțial!) la sfârșit de 2025”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației.

Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură

Remus Lăpușan, deputat PSD de Cluj, a susținut, marți, o declarație politică în plenul Camerei Deputaților. Subiectul declarației au fost noile resurse într-o Europă mai competitivă, unită prin diversitate.

„Așa cum bine știm, ne aflăm într-o perioadă de răscruce în istorie, în politică și în economie, în care marile provocări ne obligă la măsuri inteligente și ferme pentru a ne apăra interesele. Două dintre cele mai importante provocări actuale sunt cursa pentru resurse de materii prime strategice și menținerea competitivității economice.

Remus Lăpușan (deputat PSD de Cluj): Noi RESURSE, spre o Europă mai competitivă, UNITĂ prin diversitate

Așa cum am declarat și în Parlamentul European în timpul unei vizite de lucru din luna februarie, consider că trebuie să consolidăm Piața Unică europeană în primul rând prin creșterea competitivității față de terți și prin stimularea producției interne, reducând dependența de materii prime din afara Uniunii, ceea ce va oferi ocazia tuturor țărilor membre (deci și României) să își valorifice resursele materiale și umane.

Spuneam atunci că România deține un capital impresionant: avem bogății minerale, avem un potențial agricol de excepție și o forță de muncă foarte bine pregătită. Prin valorificarea toate acestor avantaje comparative și competitive, țara noastră poate contribui consistent la dezvoltarea comunităților locale, naționale și europene, acționând principiul subsidiarității.

La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană a aprobat o listă de 47 de proiecte strategice pentru producția internă de materii prime critice, vitale pentru economie, cu o valoare totală a investițiilor de circa 22.5 miliarde de euro. Proiectele au fost selectate în urma răspunsului statelor membre la o cerere de propuneri din partea Comisiei și sunt amplasate în 13 state europene: Franța, Italia, Spania, Belgia, Germania, Finlanda, Portugalia, Polonia, Cehia, Estonia, Grecia, Suedia și România. Țara noastră figurează pe această listă cu trei investiții: proiectul minier Rovina pentru cupru, proiectul de la Baia de Fier pentru grafit și cel de la Budureasa pentru magneziu.

„Am pledat ca procedurile birocratice să fie simplificate”

Contextul în care s-au decis aceste investiții este dat de obiectivul ca, până în 2030, să crească gradul de acces la materii prime strategice din surse proprii (utilizând resursele din statele membre).

Iată deci că s-a dovedit că viziunea noastră este cea corectă.

În declarația mea din februarie, am pledat de asemenea ca procedurile birocratice să fie simplificate astfel încât barierele administrative care împiedică dezvoltarea economică a Uniunii să fie înlăturate. Iată că acum, tot Comisia Europeană a decis ca proiectele strategice din listă să beneficieze de un circuit de avizare fluent, astfel încât obținerea avizelor să nu dureze mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producție și nu mai mult de 15 luni pentru restul proiectelor, în loc de 5-10 ani cum se întâmpla până acum.

Doamnelor și domnilor deputați,

Salut această decizie extrem de oportună a Comisiei Europene, dar vreau să mai adaug că sunt absolut convins că putem face și mai mult, așa cum am mai spus și cu alte ocazii.

„Trebuie să creăm mai multe oportunități”

Spre exemplu, să nu uităm că România are un capital uman valoros. Universitățile noastre tehnice și de medicină pregătesc absolvenți foarte apreciați pe piețele de profil. De asemenea, ecosistemele locale de inovație și hub-urile IT&C din orașe precum Cluj-Napoca au devenit puncte de referință în Europa.

Trebuie să creăm mai multe oportunități pentru ca acești tineri să își valorifice cunoștințele și competențele în țară, prin parteneriate strategice cu investitori europeni!

UE trebuie să prioritizeze creșterea bugetului pentru inovare și digitalizare, asigurând statelor membre o finanțare echitabilă pentru proiecte tehnologice și de inteligență artificială.

România poate deveni un centru european pentru dezvoltarea soluțiilor bazate pe AI și automatizare, dar acest lucru necesită politici de susținere și parteneriate strategice la nivel european. Prin colaborare, putem dezvolta programe de formare profesională adaptate noilor cerințe tehnologice și economice.

Pentru ca Europa să fie un actor puternic în economia globală, trebuie să lucrăm împreună! Fiecare stat membru are puncte forte prin care poate contribui la dezvoltarea și consolidarea Pieței Unice, iar România este pregătită să își asume un rol activ în această direcție!

Dragi colegi,

Vă invit să colaborăm pentru a găsi soluții concrete care să stimuleze inovația, să reducă birocrația spre o bună guvernanță și să ofere locuri de muncă mai bine plătite tuturor cetățenilor. Împreună, putem transforma provocările de azi în oportunitățile de mâine”, a spus Remus Lăpușan în plenul Camerei Deputaților.

Primarul Clujului, Emil Boc, spune că administrația pregătește o “mutație” importantă în traficul din oraș.

Practic, anul viitor, Primăria vrea să implementeze o linie dedicată pentru transportul în comun din Florești și până la Ira.

Soluție revoluționară pentru traficul din Cluj-Napoca

Emil Boc a precizat că, după ce vor fi finalizate lucrările la primul tronson al centurii metropolitane, care prevede lărgirea drumului Florești – Cluj-Napoca la 6 benzi, Primăria va implementa o “soluție revoluționară” pentru traficul din oraș. “Va fi o linie dedicată ‘ață’ din Florești și până la Ira. Va fi o mutație importantă în trafic”, a declarat Emil Boc la Ziua Live.

Primarul spune că acest proiect, care este o primă soluție pentru traficul din Cluj, următoarele fiind metroul și centura metropolitană, este deja în lucru și se fac simulări împreună cu universitățile clujene.

“În iunie, vom intra în Comisia de circulație cu o analiză preliminară, pentru a avea timp să reflectăm, astfel încât la începutul anului viitor să implementăm acest proiect care, cred eu, va avea un impact major pentru decongestionarea traficului”, a mai spus Emil Boc.