LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: Șase sate pentru universitate

Regele Ștefan Báthory al Poloniei înființase la 7 iulie 1578 colegiul iezuit din Vilnius și venise cu destulă experiență de pe urma acestei inițiative pentru a o repeta și acasă, în Transilvania, punând la Cluj bazele unei instituții de învățământ universitar similare, în 12 mai 1581.

El știa însă că un colegiu de rang universitar nu poate fi lăsat în voia lui, fără susținere financiară corespunzătoare.

Profesorii trebuie tratați la rangul și cu demnitatea pe care le-o conferă știința înaltă de carte. La rândul lor, emulii acestora au nevoie de cazare, de hrană, de condiții propice învățării… Ce să mai vorbim despre achiziția permanentă a celor mai importante, mai reprezentative cărți necesare studiului elevat rămâne în permanență o prioritate.

– Ce este de făcut pentru a le asigura toate astea? – i-a întrebat Ștefan Báthory pe apropiații săi, nu pentru că nu ar fi avut propriile idei în acest sens, ci pentru a le face cuvenita cinste de a se consulta cu ei, ca unul conștient că și dinspre aceștia puteau veni sfaturi înțelepte.

– Să facem donații în bani, fiecare pe rând, și astfel să le asigurăm traiul și activitatea fără griji – a fost de părere nobilul Mikes István.

– Mai bine să cerem Sanctității Sale să dea subsidii. În fond, părinții iezuiți se ocupă de studenți, nu-i așa? Are Roma cât nu poate duce, să trimită și încoace ceva – fu de părere Ambrasy Kálmán, surâzând pe sub mustață.

Să iei de la cei de departe, iar de la ai tăi nimic – era gândul lui constant.

– Serenissimul principe glumește, pesemne – a intervenit un alt aristocrat măreț, un verișor al lui Ștefan Báthory după mamă, din ramura protestantă a familiei, Tigedy Lajos. – Să nu fi avut resurse din cămara proprie, un suveran înțelept ca domnia voastră nu s-ar fi obosit să înființeze un asemenea colegiu.

– Și de ce, până la urmă, nu am asigura traiul magiștrilor și discipolilor din veniturile unor sate, după obiceiul străvechi al înzestrării așezămintelor mănăstirești? – a întrebat cu jumătate de voce un apropiat al lui Báthory obișnuit cu modul de a gândi și de a rezolva problemele al celui încoronat.

Știința de carte

Văzând cu ce fel de anturaj are de a face și înțelegând că, dincolo de politețea și deferența acestor nobili nu se afla decât opoziție protestantă față de inițiativa sa care acorda privilegii catolicismului, regele polon rămas și principe al Transilvaniei a cerut să i se aducă hrisovul prin care întemeiase colegiul de înaltă ținută și prin care acordase mănăstirii de la Cluj-Mănăștur veniturile a șase sate.

– Vor fi fiind țăranii zdrențăroși și fără știință de carte, dar colegiul nostru de rang academic pe spinarea a șase sate își duce traiul și de aceea se cuvine ca fiecare tânăr studios să știe că în spatele fiecărei cărți pe care o citește curge sudoare și uneori chiar sânge, că trage în jug un bou și pe lângă el, cu biciul în mână, arde în soare un desculț.

Măcar aceste șase sate vor rămâne în veci pomenite pentru că au susținut știința de carte înaltă în binecuvântata noastră țară – le-a închis tuturor gura cel care era prinț acasă și rege peste hotare.