ACTUALITATE
Lansare de carte: Ilie Rad, „Viaţa ca un dar”
Lansarea cărții ”Viața ca un dar”, a lui Ilie Rad, profesor universitar la FSPAC a UBB Cluj-Napoca, va avea loc miercuri, începând cu ora 12,00, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, iar la eveniment vor lua cuvântul Irina Petraş şi Marius Mureşan.
Volumul de faţă (Naşterea şi copilăria (1955-1970) este primul dintr-o serie de trei volume cu caracter memorialistic, următoarele două vizând Adolescenţa şi tinereţea (1971-1980), respectiv Maturitatea şi senectutea (din 1982).
Întoarcerea la origini, la copilărie, aminteşte de ceea ce spunea Mircea Eliade în Aspecte ale mitului: „«Întoarcerea la origine», care ne îngăduie să trăim din nou timpul în care lucrurile s-au manifestat pentru prima oară, constituie o experienţă de o importanţă capitală.”
Într-adevăr, prin intermediul primului volum, dedicat copilăriei, autorul vrea să salvez de la uitare (alături de monografia satului, pe care a redacta-o, împreună cu soţia sa, Doina Rad, în anul 2021) lumea satului său natal, din a două jumătate a secolului al XX-lea. Ion Agârbiceanu a făcut acelaşi lucru, în romanul Strigoiul, dar el se referea la un cadru mai general, respectiv la lumea satului transilvan din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Amintiri cu referințe literare
Amintirile personale ale autorului sunt împânzite de referinţe literare, culese din diferite cărţi. A fost folosit un citat, ori de câte ori autorul a putut arăta că ceea ce scrie el au au mai scris şi alţii.
Mai mult decât atat, unele obiceiuri din sat au fost reconstituite cu ajutorul unor citate din prozatori ardeleni (Slavici, Rebreanu, Agârbiceanu, Pavel Dan, Ion Vlasiu şi alţii). Poate că aceste multe referinţe perturbă uneori fluxul naraţiunii, dar ele asigură textului o anume singularitate în peisajul nostru literar.
În privinţa titlului dat acestui ciclul memorialistic, autorul crede că modul de raportare a omului la viaţă depinde de vârsta, de cultura, de religia persoanei respective. Poetul George Coşbuc spunea că viaţa este o luptă („O luptă-i viaţa, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor!” – Lupta vieţii), Marin Preda o vedea ca o pradă (Viaţa ca o pradă, 1977), iar Octavian Paler ca o coridă (Viaţa ca o coridă, 1987). Interesant este că ultimii doi scriitori au admis, în subtext, că viaţa este, înainte de toate, un dar: „Şi poate că nimeni nu cunoaşte mai bine ce dar nepreţuit e viaţa, decât un om care e mereu la un pas de a o pierde.” (Octavian Paler, Viaţa ca o coridă, 1987, p. 60). Iar Marin Preda scrie: „Atunci ai să vezi că că tot ceea ce vei trăi îţi va apărea ca un dar, şi nu ca o cucerire a ta, smintită. […] Hai, taci, doar calc pe corpul tău, toţi călcăm, ştiu că viaţa e un dar, e inutil să-mi reaminteşti.” (Viaţa ca o pradă, 2013, p. 87-88).
Structura volumului
Volumul este structurat în cinci secţiuni, prima (O copilărie petrecută la ţară) fiind cea mai consistentă, cu 31 de capitole. Astfel, după o scurtă prezentare a istoriei satului natal (atestat documentar în anul 1311), autorul face o comparaţie cu satul natal al lui Lucian Blaga, Lancrăm, care poartă în el „sunetele lacrimei”, pe când numele satului autorului, Nandra, conţine „sunetele mândriei”. Urmează o emoţionantă evocare a „icoanei părinţilor”, a rudelor din partea ambilor părinţi, a primelor amintiri, legate de bunica maternă, o descriere a celor cinci case în care a copilărit autorul şi în care s-a simţit mereu „acasă”.
Interesante sunt aici şi paginile care reconstituie lumea satului ardelean, din perioada menţionată, cu păsările şi animalele din ogradă, cu călătorii străini prin sat, cu unele jocuri ale copilăriei (precum moara, joc asemănător cu şahul). Uimirea copilului în faţa miracolelor naturii coincide cu primii ani de şcoală primară şi gimnazială, cu primele vizite la oraş, cu primele lecturi din publicaţiile pe care le citea şi în care voia să debuteze. Un moment remarcabil îl constituie descrierea întâlnirii cu Mircea Dinescu (la Homorod), cunoscutul poet dedicându-i un text superb şi o strofă dintr-o poezie rămasă inedită, în jurnalul intim al lui Ilie Rad. Interesante sunt şi vagile ecouri ale unor evenimente politice din România (protestul lui Nicolae Ceauşescu faţă de invadarea Cehoslovaciei, în 1968, reforma administrativ-teritorială din acelaşi an) sau din lume (prima aselenizare, din 20 iulie 1969).
A doua secţiune (Viaţa la ţară) vine oarecum în prelungirea monografiei satului Nandra, publicată în 2021, în sensul că sunt descrise horele din sat, obiceiurile de Paşti şi de Crăciun, tradiţiile de la naşteri, nunţi şi înmormântări. Nu puteau lipsi de aici consideraţiile despre limba năndrenilor, atitudinea lor faţă de politică, toleranţa etnică şi religioasă, condiţiile de igienă şi alimentaţie etc.
În partea a III-a asistăm la principalele îndeletnicici ale locuitorilor din sat: cositul fânului, cultivarea unor plante necesare traiului (grâul, porumbul, cânepa, sfecla de zahăr, cartoful etc.).
Câteva gânduri şi reflecţii găsim în secţiunea IV (Am plecat din sat, după titlul romanului omonim al lui Ion Vlasiu). Aici vedem cristalizarea unei autentice filosofii, pe care autorul a preluat-o de la mama sa, a cărei evocare este precedată de un splendid citat din cartea împăratului-filosof, Marc Aureliu: “Mamă-mea a fost pentru mine un model de cucernicie şi de binefaceri, m-am străduit, călcând pe urmele ei, să nu fac fapte rele, nici să nu le cuget, şi să trăiesc ca şi ea, simplu şi cumpătat, străin de luxul obişnuit al celor puternici.” (de la mama sa a preluat autorul acestei cărţi câteva principii: părinţii trăiesc, de la o anumită vârstă, exclusiv pentru copii; secretul stabilităţii familiei; nu trăim pentru a mânca, ci mâncăm pentru a trăi etc.).
În ultima parte a cărţii (V) să găsim noi informaţii legate de monografia satului Nandra, precum şi mai multe enigme ale satului, care nu au putut fi încă dezlegate.
Un câştig fundamental al cărţii îl constituie fotografiile, ilustraţiile şi documentele publicate. E vorba de 45 de fotografii alb-negru şi de peste 90 de fotografii color (foi matricole, fotografii colorizate, documente din arhive, ilustraţii din manuale etc.). Multe dintre acestea ar putea părea unora prea personale, prea „familiale”, însă autorul este convins că, în timp, acestea vor deveni „istorice”, mărturii importante ale unui loc şi ale unui timp.
Desigur, în viaţa unui om, inclusiv în copilărie, sunt şi unele momente triste, cauzate de răutatea oamenilor. În copilărie au fost mai puţine, dar în restul vieţii au fost mai multe. Asemenea răutăţi şi persoanele care le-au provocat nu se regăsesc în paginile memorialistice de faţă. Autorul nu a dorit ca ele să dăinuiască prin intermediul Cuvântului, fiind întru totul de acord cu ce spunea Doamna Irina Petraş, Preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, în cartea de interviuri cu Alexandru Deşliu, Miezul lucrurilor. Convorbiri cu Irina Petraş, Editura Pallas, Focşani, 2006, p. 190: „Cu toate acestea, aici şi acum, aleg să nu-ţi vorbesc despre lucrurile întunecate din viaţa mea. Nu pentru că vreau să le uit, ci pentru că nu vreau să le dau şansa de a ajunge în pagină. A fost mai mult decât nemulţumire şi mai mult decât dezamăgire. Nu m-am ştiut apăra de ele. Am reuşit doar să nu mă las îngenuncheată. Să fac tot ce aş fi putut face şi dacă nu-mi întunecau zilele. Ei bine, nu vreau să fie şi în carte. Să le ajungă viaţa mea şi gândurile! La cuvântul scris nu le dau dreptul. Pentru că acesta dăinuie ceva mai mult decât mine. Le pedepsesc, cum s-ar zice, la surdină şi culise. Le ucid.”
Scrise cu sinceritate „liminară”, cum spunea Camil Petrescu, prezentele pagini memorialistice pun în valoare atât calităţile personajului principal (cultul muncii, ambiţia, generozitatea, bunătatea), cât şi câteva ironii (un ziar la care a trimis un desen i-a scris că, de fapt, „câinele parcă-i o capră, casele sunt ca nişte cutii, iar copiii stau prea drept”; un coleg de internat l-a apostrofat, pentru că era de la ţară, afirmând că „şi-a lăsat opincile la barieră” etc.) sau unele naivităţi (la oraş, în prima lui vizită, saluta pe toţi oamenii întâlniţi pe stradă, fiindcă aşa îi spusese învăţătoarea; nu înţelegea, la cea dintâi călătorie cu autobusul, de ce unii oameni coboară din autobus, când era atât de plăcut să călătoreşti etc.).
Peste 70 de cărți scrise
Cartea de faţă constituie o noutate în bibliografia autorului, care şi-a pus numele mai mult de 70 de cărţi.
Fiecare pagină a ei adevereşte parcă observaţia lui Gabriel García Márquez: “Viaţa nu este ce ai trăit, ci ce îţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o aminteşti, pentru a o povesti.”
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Dan Petrescu, înaintea meciului cu Rapid: Vrem victoria, când joci acasă e clar că vrei să câștigi. Va fi un meci foarte greu
Antrenorul echipei CFR 1907 Cluj, Dan Petrescu, vrea o victorie, luni, în meciul cu Rapid care se va disputa acasă, pe stadionul din Gruia.
Întrebat, duminică, dacă își dorește victoria, Petrescu a spus ”normal” adăugând că este clar că atunci când echipa joacă acasă să vrea să câștige, chiar dacă presiunea va fi mai mare la gazde.
”Va fi un meci foarte greu, pare că Rapid a găsit formula de start, sistemul, antrenorul are experiență, oriunde merge scoate rezultate. Sunt și jucători acolo foarte buni, șase dintre ei au fost la CFR, i-am antrenat și eu. De obicei, ex-jucătorii mei mereu au făcut un meci excelent împotriva mea”, a spus Petrescu.
Acesta a dat asigurări că CFR nu are nicio problemă de lot, toți jucătorii fiind apți.
”Vreau să văd o echipă cu <<foame>>, foarte agresivă, care vrea să joace fotbal, să dea goluri și să nu primească”, a mai spus antrenorul CFR.
Meciul CFR Cluj – Rapid București va începe la ora 20,30.
EVENIMENT
FOTO. Figurine de Paște din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, decorate de copii la un atelier de creație, la Cluj
La Festivalul Chocolate Saga din Cluj-Napoca a fost o atmosferă de poveste – dulce, colorată și plină de veselie. Reprezentanții cofetăriei Pralina au organizat un atelier de creație special pentru copii, care au avut ocazia să decoreze figurine din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, chiar în ton cu apropierea Paștelui.
Cu mâini curioase și multă imaginație, cei mici au dat viață figurinelor, alegând culori vesele și detalii haioase.
Unii iepurași au fost decorați cu floricele, fundițe, alții au fost „îmbrăcați” în buline sau inimioare din zahăr, iar ouăle s-au transformat în adevărate opere de artă comestibile.
A fost mai mult decât un simplu atelier – a fost o experiență care a reușit să îmbine creativitatea, jocul și bucuria de a lucra cu ceva atât de delicios. Iar părinții au privit toată activitatea desfășurată cu zâmbetul pe buze, cei mai câștigați, însă, fiind copiii care au plecat nu doar cu figurinele decorate, ci și cu o amintire dulce de la un weekend special.
Astfel, în cadrul atelierului s-a reușit să se îmbine magia copilăriei cu arta deserturilor.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Ora de istorie: Ultimul Paște din timpul războiului și primul din comunism. Ce scria ziarul Scânteia din 10 mai 1945
După ce Armata Roşie a ocupat România în toamna anului 1944, în timpul războiului, sovieticii s-au impus în regiune, iar la 6 martie 1945 a fost anunţată componenţa Guvernului condus de Petru Groza și, odată cu el, și planul de comunizare al României.
În același an, sărbătoarea Învierii Domnului s-a celebrat pe 6 mai, cu trei zile înainte de capitularea Germaniei în fața Aliaților. România era și ea implicată în război, în tabăra învingătoare de data asta.
Cu toate că resursele erau îndreptate pe front, iar populația civilă nu era neapărat în spirit de sărbătoare, conducerea țării a ținut totuși să respecte tradițiile Pascale: să meargă la slujba religioasă și să ciocnească ouă roșii.
Astfel, prin intermediul platformei Arcanum putem observa cum a fost descris acest eveniment de principalul organ de presă al PCR- ziarul Scânteia.
Sărbătorirea tradițională a Paștilor la regimentul de Gardă Călare
Printre titluri tehnice ca „Moarte criminalilor de război” sau articole despre înființarea economatelor, cei din redacția Scânteia au inclus în ediția zilei de 10 mai și o secțiune despre sărbătorile Pascale.
E vorba despre cum au sărbătorit cei cu funcții înalte, nefiind menționat nimic despre obiceiurile oamenilor de rând.
„Şi în acest an, a avut loc la Regimentul de Gardă Călare într-un cadru ostăşesc, serbarea ciocnirii ouălor roşii. În careul înverzit al regimentului, pavoazat de drapelele naţiunilor prietene şi aliate, ostaşi aparţinând Armatelor Română, Sovietice precum şi camarazi din Divizia „Tudor Vladimirescu“, aşteptau sosirea oaspeţilor.”
Dintre cei prezenți la serbare au fost și ministrul de război, general de C. A. Vasiliu Răşcanu și şeful de Stat Major, general de armată Sănătescu, însoțit de membrii delegaţiilor misiunilor militare aliate engleze și americane:
„(…) După primirea raportului, domnul ministru de război a trecut trupa în revistă, adresându-se soldaţilor cu „Hristos a înviat“.
S-a oficiat apoi un scurt serviciu divin, la sfârşitul căruia domnul ministru de război a rostit o caldă cuvântare ostaşilor, încheind cu urări pentru Maiestatea Sa Regele Mihai I, Mareşalul Stalin, M. Sa Regele George al Angliei şi Preşedintele Truman al Statelor Unite ale Americii de Nord. Într-o atmosferă de camaraderie, invitaţii au ciocnit ouă roşii cu ostaşii luând masa împreună cu ei în această zi de sărbătoare.”
Conducerea țării la slujba solemnă de la București
„În Capitală, Slujba învierii s-a oficiat într-un cadru solemn Sâmbătă 5 Mai orele 23.45 în Biserica Sfintei Patriarhii, de faţă fiind d-nii: General Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, profesor P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Propagandei. Deasemeni au asistat din partea Comisiei Aliate de Control în România, numeroşi ofiţeri şi ostaşi sovietici, dar și din misiunile anglo-americane.
„Au mai fost prezenţi d-nii: Cornel Cireş, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, general Constantin Sănătescu, şeful Marelui Stat Major, Poulopol, prim procuror general, Savel Rădulescu, precum şi un mare număr de personalităţi din viaţa noastră politică şi militară.” se menționează în articol.
„Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Nicodem asistat de P. S. S. Episcopul Moruşca al Americii, P. S. S. Veniamin Sinaitul şi un mare sobor de înalţi Erarhi bisericeşti, preoţi şi diaconi. După terminarea serviciului religios, membrii guvernului în frunte cu d. general Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, au prezentat urări I. P. S. S. Nicodem Patriarhul României, în sala Tronului Patriarhal, după care Patriarhul a ciocnit cu cei de faţă tradiţionalele ouă roşii.
Adresându-se apoi asistenţei, Patriarhul României, a făcut urări în sănătatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi a Augustei Sale Mame Regina Elena, dorindu-le domnie lungă şi fericită.Apoi Patriarhul a a făcut urări guvernului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2.30 dimineaţa.”
Primul Paște al păcii, redat în ziarul Scânteia din 26 aprilie 1946
Economatele au fost în acea perioadă invenția salvatoare a comuniștilor.
„Din bătrâna clădire din str. Vasile Boerescu, unde sunt birourile Oficiului de Aprovizionare a Capitalei, câţiva oameni, au muncit fără de preget pentru a realiza acest lucru -Tovarăşul Petre Ion, ajutor de Primar General al Capitalei și şeful Oficiului Economic de Aprovizionare, înconjurat de o echipă de oameni tot atât de hotărîţi.”, menționează Gheorghe Florescu, autorul articolului.
Două treimi din populaţia Capitalei, adică un număr de peste 30.000 de oameni, s-au aprovizionat prin economate, iar mii de maşini şi zeci de vagoane au descărcat transporturile pe piaţă sau în magazii.
Elogiu sistemelor de economate
„Fără economate, muncitorii şi funcţionarii ar fi fost cu prilejul Paştilor pradă lipsurilor şi speculei celei mai crunte. Se poate spune că Bucureştiul au trecut destul de bine gruel examen al aprovizionării de Paşti. Timp de câteva zile populaţia muncitoare a Capitalei a putut să dea uitării grija chinuitoare a coşniţei. La măcelării s-a găsit carne din belşug, economatele şi cooperativele au distribuit mari cantităţi de alimente. Paştele anului acesta, primul Paşte al păcii, a putut fi prăznuit cu voia bună tradiţională.”
Cooperativa Victoria a reuşit o strașnică… victorie
„(…) Începuseră să dispară ouăle de pe piaţă. Se vindeau pe sub mână ca… „cocoşeii“. Cooperativa Victoria avea un stocaj de aproape un milion de ouă ce le stătea ca un ghimpe pe inimă „domnilor’ ce sperau să-şi facă şi acum averi în ajun de Paşte.
Vineri n-au mai putut răbda şi-au început să dea drumul vânzării, încet, cu mare teamă. Şi cereau dacă nu făceai puţină gălăgie, 7-800 lei pe bucată. Vineri după masă, „Victoria“ a anunţat desfacerea de ouă la 550 lei bucata.
Au ameţit domnii negustori, au înghiţit în sec şi au fost nevoiţi şi ei să vândă ouăle tot la acelaşi preţ. „Victoria“ s-a dovedit încă odată că este creată pentru a veni în ajutorul populaţiei şi a înfrîna specula.”
Rezervele alimentare pentru Capitală
„Pentru Paşte au fost programate următoarele cantităţi de alimente: OUĂ: 13.500.000, MIEI: 346.445 şi GĂINI: 50.000 din care numai prin gări au sosit în intervalul dela 9-17 Aprilie următoarele: miei 147.656 kg.,ouă 5 955.940, găini 62.745 kg. În afară de aceste alimente, economatele au mai fost aprovizionate de către cooperativa Victoria şi Oficiul de Aprovizionare şi cu alte alimente: făină albă de cozonaci, griş, paste făinoase, arpacaş, mazăre decorticată, magiun, brânză şi mezeluri.
Cooperativa Victoria singură a distribuit prin sucursalele ei 857.900 ouă, 6275 miei, 23.720 kg. brânză şi alte alimente ca magiun, zahăr, mazăre, etc., în valoare de peste un miliard şi jumătate lei.” se menționează în articol.
După sărbători aceeaşi activitate
„Tovarăşul Petre Ion ne-a declaratcă este hotărît să facă totul pentru ca sistemul de aprovizionare şi control experimentat de Paşte să rămână în vigoare şi pe viitor. Şi nu numai de Paşti oamenii să aibă putinţa de a se aproviziona. Oficiile Economice Judeţene trebuie să-şi dea silinţa să acopere cererile de alimente. Iar organele de control în Bucureşti, să se străduiască pentru a garanta o bună şi dreaptă repartizare a lor”, mai menționa Gheorghe Florescu în Scânteia.
Paula Mariuța
EVENIMENT
FOTO. Femeie mușcată de câinii unei stâne, în Florești. A fost dusă la spital de un echipaj SMURD
O femeie a primit, duminică, primul ajutor calificat de la echipajul SMURD din Punctul de Lucru Florești, după ce a solicitat asistență medicală în urma unor mușcături de câine în zona gambelor.
Incidentul a avut loc pe Dealul Cetății, iar din primele informații femeia ar fi fost atacată și mușcată de câinii de la o stână din zonă.
”Femeia fost transportată la spital pentru îngrijiri și investigații medicale”, au spus reprezentanții ISU Cluj pentru Cluj24.
La fața locului a fost prezent și un echipaj al Poliției Locale Florești.
Altă femeie atacată mai demult
O altă victimă, tot femeie, a scris pe Facebook că în acel loc a fost și ea atacată de câini mai demult, dar a avut noroc cu niște băieți care au intervenit și au alungat câinii.
”Vine căldura și mulți vrem sa mergem la pădure aer curat. Chiar trebuie sa trecem prin așa ceva? Omul respectiv e proprietar peste tot dealul și toată pădurea?”, s-a întrebat aceasta.
Sursa foto: Trăiesc în Florești – Cluj Facebook
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Dan Petrescu, înaintea meciului cu Rapid: Vrem victoria, când joci acasă e clar că vrei să câștigi. Va fi un meci foarte greu
FOTO. Figurine de Paște din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, decorate de copii la un atelier de creație, la Cluj
Ora de istorie: Ultimul Paște din timpul războiului și primul din comunism. Ce scria ziarul Scânteia din 10 mai 1945
FOTO. Femeie mușcată de câinii unei stâne, în Florești. A fost dusă la spital de un echipaj SMURD
FOTO. Din pasiune pentru artă. Absolventă de Jurnalism din Cluj-Napoca, pictează haine și încălțăminte
Protecția Consumatorilor: Ce trebuie să știți pentru cumpărături sigure de Paște
FOTO. Martorii lui Iehova din Cluj au comemorat moartea lui Isus Cristos pe 12 aprilie
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile
