ACTUALITATE
Lali Gabor: Până când dintre țiganii gabori nu vor fi profesori, doctori, procurori ori avocați, noi vom fi discriminați
A jucat într-un reality show la postul Look TV, are doar 8 clase, este un bun povestitor, dar și un foarte bun meseriaș. Meseriaș în cupru și aramă. Din mâinile sale, ies adevărate lucrări de artă: frapiere, cupe, supiere, tigăi și cratițe. Dar nu numai.
A acceptat o provocare și n-a dat greș, pentru că talentul său în prelucrarea metalelor i-a dus vestea în țări din Europa, unde a primit contracte pentru lucrări edilitare.
Expoziția „Mirajul arămurilor țigănești”
Cu foc, ciocan și nicovală, a realizat felinare medievale pentru parcuri din Elveția, dar și piese inedite făurite din cupru și aramă: 12 exponate, între care o vioară, o pereche de pantofi, o piramidă, o Biblie şi… o sticlă de pălincă. Cele 12 exponate au făcut parte dintr-o expoziție deschisă la Fabrica de Pensule din Cluj, intitulată „Mirajul arămurilor țigănești”.
Artistul căldărar Lali Gabor, din neam de gabori tinichigii din Crăciunești, Mureș, „Ierusalimul țigănesc” cum îi zice el, a învăţat de mic să modeleze cuprul de la tatăl său, care îl lua lângă el la forjă imediat ce venea de la şcoală. Acolo şi rămânea până seara târziu, să prindă secretele.
Ajuns acum la 54 de ani, Lali Gabor vorbește pentru Cluj24.ro despre priceperea sa în a îmblânzi focul, despre viață, despre etnia sa și discriminări.
Cluj24.ro: Lali, cum ți-a venit ideea de a face astfel de obiecte neobișnuite?
Lali Gabor: S-o întâmplat în urmă cu câțiva ani. Eram la un chef în „Insomnia” din Cluj și, la un moment dat, a venit la masa mea un tip mic și negricios. Zic, mă, ce-o fi vrând ăsta? Iar el mă-ntreabă: „Știi să faci o pălărie ca asta de pe capul tău din aramă?”. Îi spun: da. „Cât mă face?”, întreabă el. 300 de euro, zic eu, să-l încerc.
„Îți dau 200 de euro avans și restul când e gata”, îmi spune el. Parcă m-a pupat Cerul pe cap, nu alta! Omul a fost corect, eu i-am dat pălăria, el mi-a dat banii. Iar de atunci s-a născut strălucirea arămurilor țigănești, pentru că la a doua întâlnire, mi-a zis să facem niște obiecte și să deschidem o expoziție. Acel om, pentru care am o stimă totală, este Sebestyen Gyorgy, directorul Galeriilor Quadro din Cluj.
Și vioara?
La vioara asta am lucrat de mi-or sărit capacele! La sfârșitul unei zile de muncă eram și eu sfârșit. Cum să-ți zic ca să mă-nțelegi, de beat am mai văzut dublu, dar triplu, nu. Așa vedeam după o zi de lucru la vioara asta: triplu.
Și ce ai făcut cu ea, unde e acum?
Am vândut-o unui jucător de la CFR Cluj. Socru-său e din Oradea și e mare fan de instrumente cu corzi și și-a dorit-o foarte mult. I-am dat-o lui. Nu mai știu cât am luat pe ea: dacă aș zice 500 de euro, aș minți, dacă aș zice 5.000 de euro, iară aș minți. Dar vioara aceea făcea 50.000 de euro, era unicat. Nimeni nu mai face așa ceva.
Ai devenit celebru după reality show-ul de la Look TV, dar și după pălăria pe care o porți. Cum te simți privit?
Hmm, știi ce e interesant? Dacă ești la un chef și tăți îs beți, la tăți le place de pălăria mea. Tăți ar vrea s-o încerce. Dar când sunt pe stradă și o văd pe capul meu, tăți spun: „Băga-l-aș în p***a mă-sii de țîgan!”. Parcă nu suntem din același aluat, același sânge și n-avem aceleași oase. Parcă Dumnezeu a lucrat mai mult pe el decât pe mine.
Cum te simți când lumea îți spune „țigan”?
Nu mă simt rău într-o conversație, nici când cineva mă-ntreabă: „Cât îi ceasul, țigane?”. Dar când unul spune „țiganul ăsta…”, atunci, da, nu mă simt deloc bine. România asta a noastră nu e așa de ortodoxă. 500 de ani de robie și mâna „patriei-mamă” băgată până în gât în sângele nevinovat și-au spus cuvântul.
Țigan sau român?
Știi cum e? Eu, în casa mea, sunt țigan, dar cum ies afară de pe poartă, nu mai sunt țigan. Sunt un om oarecare. Altfel, n-ai cum să reușești. De pildă, dacă în curtea mea vin 10-20 de țigani, mă comport ca în cultura mea țigănească. Dar cu românii, n-am cum să mă comport așa. Trebuie să-mi impun și să mă comport ca atare, că altfel mă autoizolez.
Lali Gabor, te consideri discriminat?
Foarte. Să-ți dau un exemplu: într-o zi, am intrat într-o farmacie cu doamna mea îmbrăcată în straie țigănești. Imediat a apărut un tânăr farmacist ca nu cumva să fure ceva de acolo. Până când dintre țiganii gabori nu vor fi profesori, doctori, procurori, polițiști, avocați, noi vom fi discriminați! Tu n-o simți ca român, dar eu o simt. O trăiesc de 4-5 ori pe zi, deja mi-e scârbă!
Alt exemplu: intru în hotel și întreb: „Aveți camere libere?”. „Nu, n-avem”, îmi zice cineva de la recepție. După care sun pe mobil și aflu că are camere libere. Știi cum zic? Dă-le de lucru la țigani și să vezi că n-o să fure. Nu mă refer la ăia care au lanțuri grele la gât, dar cerșesc. Ăștia sunt gunoaie.
Alt exemplu: eram grăbit într-o zi și am vrut să iau un taxi din centrul Clujului. Primul m-o refuzat. Al doilea, văzând că primul traximetrist n-a vrut să mă ia, m-a refuzat și el. Al treilea, la fel. Până la urmă, m-a luat cineva, am aflat mai apoi că era antrenor de judo. N-a avut cuvinte frumoase la adresa colegilor lui.
Înțeleg că ai avut o lucrare de mare anvergură la un restaurant din centrul Clujului. Cum a fost, cine te-a recomandat?
Un arhitect din Cluj (designer de interioare – n.r.), Stranski îl cheamă, m-a sunat să mă întrebe dacă aș putea lucra lemnul cu piatră și cu vase de alamă. Ăstea trebuiau bătute boabă la boabă. Mi-au dat să fac un acoperiș în care niciun segment de tablă nu era la fel ca celălalt.
Acoperișul arăta jalnic înainte, dar l-am dovedit. Acolo am găsit frăție nemaipomenită, m-am simți frate cu oamenii ăștia. Da, m-am simțit foarte bine și, ori de câte ori trec prin centrul Clujului, mă opresc aici, la o cafea, să stau de vorbă cu ei. Îmi face mare plăcere.
Lali Gabor: țigan căldarar, tinichigiu, fierar și actor
Lali (Lajos) Gabor s-a născut pe 1 martie 1968, în satul Haieu/Băile 1 Mai, Oradea, unde părinții lui s-au mutat din Craciunești, Mures. Este țigan căldarar, tinichigiu și fierar, dar talentele lui Lali nu se opresc la meşterit.
Personalitate puternică şi un excelent povestitor, Lali Gabor a fost descoperit de regizorul clujean Róbert Lakatos, care realiza un documentar cu tema „Across the Border”, înaintea primirii Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei în UE.
Cu „Bahrtalo!” a luat „Porumbelul de Aur”
Intitulat „Bahrtalo!”, adică „Noroc!”, documentarul de 25 de minute a obținut în 2004 premiul „Porumbelul de Aur” la Festivalul Internaţional de la Leipzig.
Proiectul a continuat în 2008, când acelaşi regizor şi aceiaşi protagonişti au lansat un documentar ficţional de aproape o oră şi jumătate bazat pe peripeţiile celor două personaje şi intitulat tot „Bahrtalo!”.
De data aceasta, Lali şi Lóri au fost filmaţi în aventurile lor prin Transilvania, Ungaria, Austria şi chiar Egipt, rezultatul fiind, potrivit criticilor, o „comedie absolută”.
Pentru rolul său, Lali a primit în acelaşi an distincţia rezervată celui mai bun actor şi trofeul „Saturno d’oro” la Festivalul Internaţional de Film Saturno din Roma. Un premiu de care Lali Gabor este foarte mândru.
„Fifty-Fifty” cu Lali la Look TV
Tot la Cluj, îndemnat de un profesor universitar, Lali a ţinut, într-un cadru neconvențional, cursuri gratuite de limbă ţigănească timp de un semestru.
Actor talentat, Lali a ajuns şi în atenţia televiziunilor, fiind cooptat într-o emisiune la Look TV Cluj intitulată „Fifty, Fifty”. Emisiunea urmărea aventurile lui Lali şi ale actorului sătmărean Vasile Blaga, trimişi „pe teren” să vândă produse la târguri, să facă pe dispecerii de telefonie, să supravieţuiască în Delta Dunării, ba chiar şi să viziteze o închisoare.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
România a incheiat procesul de evaluare a politicilor educaționale și a primit avizul favorabil, care confirmă alinierea la standardele promovate de OCDE în domeniul educației, a anunțat Ligia Deca, ministrul Educației.
“Sunt convinsă că împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să schimbăm fața educației din România”, a declarat ministrul Educației.
Ligia Deca: România a primit aviz favorabil pe Educație, în procesul de aderare la OCDE
Ministrul Educației susține că primirea acestui aviz confirmă apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice.
Acest lucru asigură cadrul pentru schimbul de experiență și participarea la studii internaționale (PISA, TALIS sau PIAAC ), ce fundamentează politici educaționale.
De asemenea, consolidează colaborarea directă cu experții din țările membre OCDE, ceea ce va permite școlii românești racordarea la cele mai bune e practici internaționale, a mai transmis Ligia Deca.
Țara noastră a fost evaluată în reuniunea Comitetului OCDE pentru Politici educaționale, din 19 noiembrie 2024.
România a fost reprezentată de o delegație condusă de Ligia Deca și din care au făcut parte secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu.
CULTURA
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.
La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .
Tatăl era cel care tăia porcul
Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.
Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.
Slănina și cârnații erau puși la fum
„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.
„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.
Foto: CJCPCT Cluj
Aberații de România
VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Și în acest an, Georgiana Lobonț a transformat Clujul în “capitala colindelor” românești.
BTarena a găzduit, sâmbătă ,unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sezonului – concertul „Știu românii să colinde”.
Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Georgiana Lobonț a oferit un spectacol în care tradițiile, emoția și energia sărbătorilor au prins viață într-o atmosferă unică, alături de artiști care mai de care mai iubiți, acompaniați de orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.
Printre invitații din acest an s-a numărat Cristian Pomohaci, Deți Iuga, Ancuța și Selena Anghel, Elena Gheorghe și mulți alții.
Sala a fost arhiplină, la concert fiind prezenți peste 11.000 de spectatori.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
Cluj-Napoca va avea un Centru Memorial al Revoluției Române, a anunțat primarul Emil Boc, chiar în ziua comemorării eorilor martiri.
Acesta va fi amplasat în zona centrală a orașului, în “fierbinte” al Revoluției de la Cluj-Napoca.
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
“Vom avea și un totem digital, adică un loc unde orice clujean, orice turist să poate vedea imagini de la Revoluția din Cluj-Napoca, să vadă unde și-au dat sângele eroii Revoluției de la Cluj, exact în locul unde s-a întâmplat revoluția din Piața Unirii”, a declarat sâmbătă primarul Emil Boc, care a participat la momentele de comemorare ale eroilor Revoluției de la Cluj din decembrie 1989.
De asemenea, tot în zona centrală a orașului, va fi deschis un Centru Memorial al Revoluției Române.
“Acolo vor fi readuse imagini, va fi un loc de întâlnire, de conferințe în așa fel încât să arătăm tuturor că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată, dar și să păstrăm vie memoria eroilor Revoluției”, a mai spus Emil Boc.
Boc a precizat că Primăria are în plan să facă acest centru chiar anul viitor.