ECONOMIE
La Cluj: Buturuga mică răstoarnă ansamblul de milioane din Centru, de pe malul Someșului

O parcelă mică, de 100 de metri pătrați, blochează ansamblul propus de cei de la Hexagon City pe strada Someșului din Cluj-Napoca. Proiectul a fost amânat din nou, marți, în cadrul Comisiei de Urbanism.
Nici măcar celebra casă de arhitectură Arhimar nu a reușit să obțină un aviz favorabil pentru blocurile de 6 etaje.
Pe terenul în suprafață de 4200 mp există o porțiune de 100 de mp aflați în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, pentru care există un litigiu în instanță.
Emil Boc a cerut să nu fie aprobat proiectul până la clarificarea acestei spețe, adică după 27 octombrie. Avocații beneficiarului au propus Primăriei să cumpere terenul, la prețul de 1100 euro/mp, mai ales că aici nu poate fi construit nimic.
”Altfel terenul generează un beneficiu de 60 de euro pe an prin închiriere”, au arătat avocații.
Juriștii Primăriei au precizat că la dosarul investiției nu a fost depus un punct de vedere prin partea Direcției de Patrimoniu pentru cedarea terenului.
Se propune reamenajarea și largirea intersecției str. Someșului-Lalelelor inclusiv pe terenul aflat în proprietate, ce se va dezmembra din parcela inițială, astfel încât să se asigure suplimentar pe strada Someșului o bandă carosabila pentru virajul la stânga pe strada Lalelelor.
Accesul auto pe amplasament se va realiza pe latura estică de pe strada Lalelelor printr-un gang. Rampa auto care va coborî spre subsol va avea 6 m lățime, gabarit permisiv pentru trecerea și manevrarea a două mașini.
Se vor asigura în subsoluri, 7 locuri pentru parcarea publică, în locul celor 7 parcări cu abonament existente în frontul terenului studiat adiacent la strada Lalelelor, care trebuie relocate pentru realizarea unei benzi de viraj la stânga de pe strada amintită pe strada Someșului.
Intersecția amintită se va semaforiza.
Se propun în total 170 locuri de parcare pentru mașini și 156 locuri de parcare pentru biciclete.
Pentru spațiile comerciale de la parter se propun 16 locuri de parcare.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida. Traficul a crescut semnificativ pe direcția Gherla-Dej

O petiție online a fost deschisă de un locuitor din comuna Apahida, care cere lărgirea centurii în zona acestei localități.
În petiția semnată deja de peste 300 de persoane, la ora publicării acestei știri, se arată că traficul pe centura Vâlcele-Apahida a crescut semnificativ, iar o mare parte dintre mașini ajung pe drumul principal din localitate.
Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida
În petiția adresată primarului Cristina Belce, se arată că este necesară lărgire drumului de centură în jurul Apahidei.
”În ultima perioadă, observăm o creștere semnificativă a traficului din direcția Gherla-Dej, iar o parte din acest trafic ajunge pe drumul principal din Apahida. Prin suplimentarea numărului de benzi de pe DN 1C (strada principală din Apahida), veți încuraja și mai mult trafic dinspre Gherla – Jucu să tranziteze comuna, iar acest fapt va avea un impact negativ asupra siguranței, zgomotului și poluării din comuna noastră”, se arată în petiție.
”Lărgirea drumului principal din Apahida nu reprezintă o soluție”
Tot acolo se menționează faptul că traficul intens produce deja neplăceri pentru locuitorii din zonă. ”Lărgirea drumului principal nu reprezintă soluția optimă pentru a gestiona acest volum crescut de trafic – care de altfel este un trafic generat de persoanele din exteriorul comunei care fac naveta către Cluj-Napoca”, atrage atenția autorul petiției.
Astfel, semnatarii petiției cer Primăriei ”să inițieze demersurile necesare pentru grăbirea implementări proiectului de lărgire a drumului de centură ocolitoare a Apahidei și realizarea drumului de legătură dintre centură și drumul înspre Reghin, eliminând astfel și aglomerația la trecerea cu calea ferată”.
Inițiatorul petiției solicită, de asemenea, urgentarea conectării parcului industrial Nervia la centură, un proiect spune el, care ar putea elimina o mare parte din aglomerație cauzată de traficul generat de parcul industrial.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND

Migrația economică a devenit un fenomen larg răspândit în ultimele decenii, mai ales după 1989 și mai intens după 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În multe țări vest-europene (Germania, Italia, Spania, Marea Britanie), salariile sunt semnificativ mai mari decât în România pentru aceleași joburi. Mulți români caută nu doar bani, ci și respect, siguranță la locul de muncă și oportunități reale de avansare. Au acces mai bun la servicii publice, educație, sănătate și o infrastructură mai bine dezvoltate decât în țară. Mulți părinți pleacă gândindu-se la viitorul copiilor, nu doar la propriul câștig.
Este și cazul Alexandrei Făgădar, o sibiancă transhumată la Cluj-Napoca, de unde a ales calea occidentului, mutându-se acum 5 ani în Belgia, acolo unde face torturi și prăjituri.
„La Sibiu am terminat liceul pedagogic. Pasiunea pentru tot ce înseamnă bucătărie o am de mică, de la vârsta de 13 ani. Când am intrat la liceu am vrut să urmez școală profesională pe profil de bucătar, dar nu am fost lăsată de părinți”, spune Alexandra.
VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND
Până la urmă a făcut curs de bucătar și a ajuns să lucreze în Cluj-Napoca la un restaurant, unde a început să facă prăjituri pentru evenimente. „Eram încântată de idee de pe atunci, dar nu aveam încredere în mine”, mai spune Alexandra.
A plecat din țară, în 2020, în Belgia, pentru „a reuși să mai adunăm banii până să avem un copil, ca să putem să îi oferim o viață mai bună”. A avut o ofertă de muncă la o seră cu plante aromatice (mentă, pătrunjel, coriandru etc.).
„În prezent lucrez în continuare în seră, dar primind impulsuri de la soț și de la prietenii și colegele de la muncă, am luat decizia de a înființa “Dulce amprentă” și spre surprinderea mea funcționează chiar foarte bine de 4 luni. Deocamdată, afacerea funcționează doar în Belgia, dar Alexandra se gândește serios la reîntoarcerea în Cluj și deschiderea unui laborator, deși, punând în balanță tot, crede că în Belgia ar merge mult mai bine. „Decizia e foarte greu de luat”. recunoaște Alexandra.
„Familia este foarte încântată de idee și mă susțin”
„În weekend-ul Paștilor am avut cel mai exclusivist eveniment, la care nici nu m-aș fi gândit vreodată: am avut ocazia să fac tort pentru toate finalistele de la “Miss Exclusive” Belgia. Am avut emoții foarte mari dar am fost foarte încântată când am primit feed-back-ul, care a fost unul foarte bun”, spune Alexandra.
„Mă inspir de la câteva fete de pe site-urile de socializare, dar de multe ori stau seara în pat și mă gândesc ce să fac, cum să fac să îmi iasă totul tot mai frumos, mai bine și mai gustos. În preajma sărbătorilor fac cozonaci și prăjituri de casă.
Alexandra lucrează singură dar are toată susținerea familiei. „Familia este foarte încântată de idee și mă susține, ei sunt degustătorii mei, când creez ceva, pe părerea lor mă bazez, sunt primii care îmi dau feedback legat de gust și de aspect”, mărturisește Alexandra.
Nu a ținut cont de costul investiției, fiind la început, a considerat că trebuie să investească aproape tot profitul în mai multe produse, ustensile, pentru a-și putea ușura munca și a ajunge să evolueze. Prețul unui tort este de 30-35€, depinzând de cremele din interiorul lui.
„Îmi doresc să mă extind, dar cred că trebuie să iau lucrurile sistematic”, încheie Alexandra Făgădar.

Un incendiu a izbucnit miercuri dimineața la o casă din localitatea clujeană Jucu de Sus.
Trei echipaje de pompieri intervin în aceste momente pentru a stinge flăcările.
Incendiu de proporții în Jucu de Sus. ARDE acoperișul unei case
Echipajul de la Punctul de Lucru Jucu s-a deplasat la incendiu, dar forțele au fost suplimentate imediat cu două autospeciale de mare capacitate de la Cluj-Napoca.
Potrivit reprezentanților ISU Cluj, incendiul a cuprins acoperișul casei, pe o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați. Nu sunt anunțate victime.
UPDATE.
Incendiul a fost localizat, iar pompierii lucrează acum pentru lichidarea acestuia.
Foto: ISU Cluj
ECONOMIE
Peste 20.000 de locuri mai sunt disponibile pentru tinerii antreprenori în programul Start-Up Nation 2025

Tinerii români care vor să-și lanseze propria afacere au încă o oportunitate importantă: în cadrul programului Start-Up Nation 2025 mai sunt disponibile 20.083 de locuri pentru antreprenorii cu vârsta de până la 30 de ani, a anunțat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan.
Înscrierile pentru cursurile gratuite de antreprenoriat, parte esențială a acestui program, au început marți, 15 aprilie 2025, la ora 10.00. Cursurile sunt destinate pregătirii viitorilor antreprenori, oferindu-le instrumentele necesare pentru a înțelege și a naviga mediul de afaceri.
Start-Up Nation: Mai sunt locuri disponibile
„Programul vizează stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea competitivității economice a României”, a transmis Bogdan Ivan.
Domeniile eligibile sunt variate, incluzând producția, industriile creative, serviciile inovatoare, IT&C și comerțul. Participanții trebuie să își desfășoare activitatea în baza unor coduri CAEN eligibile, conform Ghidului Solicitantului.
Start-Up Nation 2025 oferă finanțare pentru achiziția de echipamente tehnologice (utilaje, instalații, echipamente informatice), active necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale), mobilier, echipamente IT, cheltuieli de promovare și cursuri de formare profesională atât pentru antreprenori, cât și pentru angajații acestora.
Programul continuă să fie una dintre cele mai accesate inițiative de sprijin pentru antreprenoriat în România, adresându-se în special tinerilor care vor să își transforme ideile în afaceri durabile.