În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

După aproape nouă ani de activitate, Banca pentru Alimente București, alături de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR, parteneri de încredere și susținători, deschide un nou hub logistic modern, în noul parc Logicor Bucharest III Pallady, situat strategic, la ieșirea spre Autostrada Soarelui, pentru a facilita desfășurarea activităților.

„Prin această deschidere, Banca pentru Alimente București marchează o nouă etapă în misiunea sa de a contribui la lupta împotriva risipei alimentare. Acest nou spațiu, un adevărat „acasă al binelui”, răspunde nevoii urgente de a reduce risipa alimentară și de a oferi sprijin persoanelor vulnerabile din regiune, precum și din întreaga țară. În contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare, Banca pentru Alimente subliniază importanța colaborării în salvarea hranei și susținerea celor aflați în dificultate.

Banca pentru Alimente București inaugurează un nou HUB logistic. Mai multe alimente salvate, mai multe VIEȚI ajutate

Noul hub logistic, de 1.913 mp, oferă un spațiu adecvat, cu facilități moderne, inclusiv 224 mp de zone cu temperatură controlată pentru depozitarea alimentelor perisabile, precum fructe, legume, lactate, carne și produse congelate. Comparativ cu spațiul anterior, noul spațiu oferă capacitatea necesară atât pentru a face față cerințelor în creștere din prezent, cât și pentru a răspunde provocărilor viitoare. Această extindere nu doar îmbunătățește eficiența operațională, ci și permite un flux mai bun al alimentelor, asigurând o distribuție mai rapidă și mai eficientă către organizațiile caritabile partenere.

Deschiderea noului depozit a fost posibilă prin implicarea partenerilor și susținătorilor Băncii pentru Alimente: Lidl România și Metro România, în calitate de parteneri principali, alături de alți parteneri  cheie  care sprijină în mod curent activitatea Băncilor pentru Alimente: Edenred România, PENNY | REWE, Auchan România, CHEP România,  Gebrüder Weiss, Arbomedia, precum și a Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și a Federației  Europeane a Băncilor pentru Alimente (FEBA).

„Banca pentru Alimente București poate acum să gestioneze mai eficient un volum mare de alimente”

În contextul noilor reglementări privind reducerea risipei alimentare, acest hub logistic devine o resursă esențială pentru ca alimentele care se află la risc de pierdere sau risipă, dar care sunt încă în termen și bune pentru consum, să-și recapete valoarea, transformându-le în sprijin concret pentru cei care au mai multă nevoie de hrană.

Fiecare aliment salvat în acest spațiu se va transforma în porții de hrană  pentru copii din centre de zi, bătrâni singuri sau aflați în cămine, familii aflate în pragul sărăciei, oameni fără adăpost și multe alte persoane aflate în dificultate. Cu facilitățile extinse și capacitatea de colectare mult îmbunătățită, Banca pentru Alimente București poate acum să gestioneze mai eficient un volum mare de alimente, asigurându-se că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie.

„Banca pentru Alimente București a fost prima inițiativă de acest tip din România”

„Inaugurarea acestui hub reprezintă un moment decisiv pentru activitatea noastră. Creșterea capacității de colectare și redistribuire ne permite să sprijinim și mai multe persoane aflate în dificultate. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără partenerii noștri de încredere, cărora le suntem recunoscători pentru încrederea și sprijinul primit. Împreună, ne asumăm responsabilitatea de a salva mai multe alimente, de a susține comunitățile vulnerabile și de a proteja mediul. Împreună facem Binele mai Bine — acum, cu și mai multă forță”, a declarat Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente București.

Fondată în 2016, Banca pentru Alimente București a fost prima inițiativă de acest tip din România, urmând modelul Băncilor Europene. De atunci, a reușit să salveze peste 11.419 tone de alimente, în valoare de peste 142.000.000 de lei, oferind astfel 22.838.000 de porții de hrană către 176  de organizații caritabile din București și județele Ilfov, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Călărași, Argeș, Prahova, Buzău și Teleorman care oferă servicii sociale, educaționale și de recuperare pentru 69.430 persoane din categorii vulnerabile. Peste 2.100 de tone din alimentele salvate au fost distribuite către celelalte opt Bănci Regionale pentru Alimente, membre ale FBAR, asigurând astfel un sprijin constant pentru organizațiile din toată țara.

Noul „acasă” reprezintă un pas important în consolidarea capacității de a reduce risipa alimentară și de a răspunde nevoilor tot mai diverse ale celor aflați în dificultate. Prin extinderea capacităților sale logistice, Banca pentru Alimente București își propune să își amplifice impactul social, oferind sprijin organizațiilor caritabile care ajută persoane vulnerabile — de la copii din centre de zi și de recuperare, la bătrâni rămași fără sprijin, persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane”, a comunicat Banca pentru Alimente București.

Despre Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR

Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale pentru Alimente membre din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate dedicată reducerii risipei alimentare și sprijinirii persoanelor aflate în dificultate. Acestea salvează de la pierdere și risipă hrana, prin preluarea gratuită a alimentelor de la companiile partenere  din lanțul agroalimentar și donarea acestora către organizațiile caritabile, contribuind astfel la reducerea sărăciei și a impactului negativ asupra mediului.

FBAR se inspiră și împărtășește modelul Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA) și este recunoscut ca membru asociat al acesteia. În viziunea FBAR și a Băncilor pentru Alimente membre, nimănui nu trebuie să-i fie foame, iar a oferi hrană este forma de ajutor cea mai concretă și imediată pentru a răspunde la o nevoie primară a cărei satisfacere nu poate întârzia. Prin misiunea lor, Băncile pentru alimente contribuie în mod direct la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG) la care și România s-a angajat, în special în ceea ce privește reducerea cu 50% a risipei alimentare până în 2030, prin promovarea consumului și producției responsabile, precum și a obiectivelor de reducere a foametei și de combatere a schimbărilor climatice.

De la înființarea primei Bănci în București și până în prezent, Rețeaua Națională a Băncilor pentru Alimente a salvat de la risipă peste 25.000 tone de alimente, în valoare de peste 292.000.000 lei, transformându-le în aproximativ 50.572.730 de porții de hrană pentru 290.841 persoane aflate în dificultate, aflate în grija a 795 organizații caritabile partenere. În mod constant, activitatea rețelei este sprijinită financiar, operațional, logistic și prin donații constante de alimente de către 153 parteneri, în principal din domeniul agro-alimentar.

Pentru mai multe informații: office@bancapentrualimente.ro; 0771 235 977

Peste 50 de lungmetraje și scurtmetraje – filme artistice, documentare și de animație, un cine-concert, o selecție a celor mai bune producții maghiare recente și filme-cult, dar și un documentar în limba română regizat de un clujean îi așteaptă pe cinefilii clujeni în acest an, între 2 și 6 octombrie, la Filmtettfeszt – Zilele Filmului Maghiar 2024. Proiecțiile vor avea loc la la cinematografele Victoria și Arta, intrarea este gratuită, iar filmele beneficiază de subtitrare în limba română sau engleză. Zilele Filmului Maghiar se vor desfășura în 17 localități din Transilvania.

„Deschiderea oficială a Filmtettfeszt va avea loc miercuri, 2 octombrie, de la ora 20, la Cinema Victoria. Festivitatea va fi urmată de proiecția Piața Moscova (Moszkva tér), un film devenit cult în cele peste două decenii de la premieră.

Zilele Filmului Maghiar la Cluj-Napoca, între 2 și 6 octombrie. Peste 50 de lungmetraje și scurtmetraje își așteaptă spectatorii

Pelicula a fost turnată în anul 2000 și a avut premiera un an mai târziu, iar procesul de restaurare a filmului s-a încheiat în 2017. Scenariul comediei a fost scris de Török Ferenc, care este şi regizorul filmului. Acțiunea se desfăşoară în primăvara lui 1989, când un adolescent se pregăteşte pentru Bac, dar şi pentru ziua sa de naştere. Se va întâlni cu prietenii în Piața Moscova ca apoi să treacă din chef în chef, evenimentele politice decisive ale perioadei trecând lângă ei aproape neobservate.

Proiecția va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizorul filmului, Török Ferenc. De altfel mai multe din proiecțiile de la Cluj vor include întâlniri cu echipele filmelor.

La Filmtettfeszt vor rula 11 lungmetraje de ficțiune, iar trei dintre ele sunt proiectate în premieră în România: 2 ianuarie (aflat în competiție la Festivalul de Film de la Veneția), Punctul negru (câștigător a trei premii la Festivalul de Film de la Locarno), Diseară vom ucide (o comedie savuroasă cu actori maghiari legendari).

„Filmgalopp, competiția documentarelor maghiare din Transilvania”

În cadrul festivalului vor fi proiectate 7 documentare, între care Pelikan Blue (un deliciu din punct de vedere a genului: film documentar de animație, cu mult umor și fapte reale povestite în cadrul unor interviuri), Kix (multipremiat și emoționant, unul din favoritele juriului și cinefililor de la TIFF 2024) și Pelicule de familie, regizat de clujeanul Dan Curean – primul film documentar din istoria Filmtettfeszt în care se vorbește numai românește: niște filmări găsite într-o mansardă veche, a căror digitalizare dezvăluie scene de familie casnice, de zi cu zi, excursii, sărbători. Cei care apar în filmări vor fi căutați, iar rezultatul va duce la noi povești și drame de familie.

Un alt punct important din programul festivalului este Filmgalopp, competiția documentarelor maghiare din Transilvania. Anul acesta tineri talentați care studiază la Cluj vor concura cu cele 12 creații ale lor, care vor fi proiectate în două calupuri la cinematografe, dar vor putea fi vizionate și online timp de câteva zile  – votul publicului va avea loc online.

În acest an, festivalul va include și un calup de proiecții format din filmele unor regizori maghiari născuți în Transilvania, dar fac parte dintr-o altă generație decât tinerii care participă la Filmgalopp (drept urmare nu mai pot concura, conform regulamentului).

Între evenimentele speciale ale festivalului se numără și un cine-concert: proiecția filmului Pasăre captivă (1929) de la cinematograful Arta va fi acompaniată de muzică live de Hodován Milán (clape, efecte electronice), Oláh Patrik (vioară) și Friderikusz Péter (violoncel).

„Un alt eveniment special al Filmtettfeszt este proiecția Simon Magicianul”

În Pasăre captivă, Anna ajunge la închisoare din cauza iubitului ei care a convins-o să fure. Cu toate acestea, ea vrea să-l revadă așa că o convinge pe doctorița binevoitoare a închisorii să facă schimb de loc cu ea în celulă pentru o singură noapte. Dar bărbatul pe care Anna îl adoră, chelnerul-șef al unui hotel, un personaj cinic și afemeiat, și-a uitat de mult fosta iubită. Planul lui este să jefuiască seiful hotelului cu ajutorul unei cliente, o frumoasă dansatoare, și apoi să fugă. Însă Anna preia controlul situației…

Un alt eveniment special al Filmtettfeszt este proiecția Simon Magicianul, un film ce împlinește 25 de ani. Regizoarea peliculei, Enyedi Ildikó, cineastă de renume internațional, cu premii la Festivalurile de Film de la Cannes și Berlin, va fi prezentă la proiecția din Cluj și va răspunde întrebărilor publicului.

Premiul Mânzul Șarg, acordat anual în cadrul Zilelor Filmului Maghiar, va fi primit în acest an de Damokos Csaba, designer/scenograf din Sfântu Gheorghe, care a lucrat și la filme în limba română (Despre oameni și melci al lui Tudor Giurgiu, Inve$titorii al lui Iura Luncașu). În cadrul festivalului va fi proiectat Valan – Valea îngerilor, un film care îl are ca scenograf pe Damokos Csaba.

„Proiecții vor avea loc și în alte 16 localități din Transilvania”

La Cluj, biletul cu valoare zero pentru proiecțiile din cadrul Zilelor Filmului Maghiar se obține de la casieria Cinema Victoria sau casieria Cinema Arta, în funcție de proiecția aleasă ((preferabil în avans – biletele vor putea fi procurate cu patru zile înaintea proiecției).

Proiecții la Zilele Filmului Maghiar vor avea loc – cu ajutorul co-organizatorilor locali – și în alte 16 localități din Transilvania: Timișoara, Arad, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Gherla, Săvădisla, Brașov, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Joseni, Vlăhița, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.

Informații detaliate despre programul Zilelor Filmului Maghiar și despre filmele din cadrul acestuia găsiți la adresa www.ro.filmtettfeszt.ro.

Festivalul este organizat de asociația clujeană Filmtett și se află la ediția 24”, au transmis organizatorii.

Trei parlamentari social-democrați și unul liberal au depus, marți, la Senat, un proiect de lege prin care bugetarii vor putea avea un singur contract de muncă la stat.

Inițiativa instituie imposibilitatea ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, în condițiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat.

Proiect de lege: Un singur CONTRACT de muncă la stat pentru bugetari

Potrivit inițiatorilor, se evită conflictul de interese – când o persoană ocupă simultan mai multe funcții ar putea apărea situații de incompatibilitate sau interese contradictorii, se optimizează cheltuielile publice – limitarea numărului de contracte ar putea reduce povara financiară a bugetului public și se asigură o mai bună distribuire a resurselor umane.

Inițiativa prevede și o serie de excepții.

„Nu fac obiectul prezentei legi, fiind exceptate, activitățile din domeniul privat (…), cumulul de funcții bugetate de la bugetul de stat cu oricare funcții din domeniul privat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul, persoanele alese în funcții de autoritate publică sau demnitate pubică, precum și cele pentru care durata mandatului este prevăzută expres prin Constituție”, potrivit proiectului de lege.

Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, a fost invitatul jurnalistului Florin Danciu la podcastul Contraste de pe Cluj24.

El a vorbit despre industria IT, digitalizare, multinaționale, generația antreprenorială în România, business și, în general, despre succesul în viață.

„Când am citit postările lui pe Facebook și, mai apoi, newsletter-ul de la Hacking Work, organizația pe care o conduce, am crezut că Doru Șupeală a inventat externalizarea sindicalismului, adică un fel de outsourcing pentru mișcarea sindicală din industria de IT! Critica organizații, manageri, anunța primul concedieri sau conflicte din industrie, dar venea și cu exemple de bune practici, cu abordări noi, inovative în domeniul resurselor umane și ale marketingului. Doru a devenit și o voce a societății civile, are păreri pe care le spune și susține răspicat, fără menajamente. Dialogul cu el e spumos, acid pe alocuri. O bucurie. Am selectat mai jos cîteva fragmente din dialogul cu el pentru a vă stîrni interesul și curiozitatea. Să vă fie de folos, cum ar zice Doru”, spune Florin Danciu.

VIDEO.Doru Șupeală: Mulți cred că SUCCESUL în viață depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații

”Oamenii ăștia din IT ne scumpesc viața. Pentru că veniturile IT-iștilor scumpesc costul vieții în Cluj și au produs și gentrificare. Adică au atras în oraș oamenii cu bani, iar cei care au meserii mai puțin, cum să spun eu, mai puțin bine plătite, au fost cam aruncați în afara orașului. Dacă ne gândim la oamenii care lucrează prin magazine ca vânzători, oamenii care fac curățenie, oamenii cu profesii sau cu ocupații care nu sunt foarte bine plătite.”

„Industria de IT e un fel de lohn, dar un lohn nu atât de murdar precum o fabrică de confecții, ci un lohn elegant, în birouri luminoase și bine încălzite, cu cafea bună. Dar era lohn. Însă, asta este partea care suferă cel mai tare din mai multe considerente. Odată, din cauza faptului că s-au scumpit banii, inflația pe care o vedem cu toții și o simțim de 2 ani a dus la cost foarte mare de împrumut și cele mai multe proiecte mari de digitalizare din lume se fac pe bani împrumutați, atunci lumea a oprit investițiile.

Doi, este efectul acestei inteligențe artificiale care i-a făcut pe foarte mulți să înțeleagă că nu mai ai nevoie de 20 de ingineri să scrii un modul de software, poți să-l faci cu mai puțini oameni, cu mult mai puțini oameni folosind inteligența artificială și automatizările. Trei la mână, faptul că prețurile noastre au ajuns mult prea sus, noi am ajuns să fim mai scumpi la prețul orei decât polonezii chiar și cehii în unele situații și nejustificat. Patru, la mână, faptul că valoarea pe care o ofeream era una falsă. Companiile nu mai așteaptă, clienții ăștia care vin să-ți dea de lucru, nu mai vor doar să îți spună ei ce ai de făcut și asta au văzut pentru că n-a funcționat în modul ăsta copiativ.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani”

„S-au închis fabricile de lohn de confecții. Și în județele din Moldova. E o prostie să le închizi. Pentru că tu ai în mâna acelor oameni din acele fabrici ai măiestrie, ai viteză de lucru, ai utilaje moderne. Problema ta este că tu nu ai designeri. Nu poți să intri la numite piețe. Ce-ți trebuie? O dată design de produs, doi la mână marketing. Să știi să-l pui în piață.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani. Problema e că noi nu știm cum să  ajungem la pâinea asta. Noi avem masa așezată, o față de masă foarte luxoasă, ditamai cuțitele în mână, însă nu avem brutarul. Știi? Asta este situația. Nu avem brutarul. Noi așteptăm pita, dar ne trebuie un brutar care să știe s-o facă!”

„Descrierea pe care ai făcut-o tu, despre multinaționale, cred că funcționa acum 10-15 ani. În sensul că da, asta s-a întâmplat. Era ruptura asta între corporații care veneau cu standardele occidentale și te disciplinau într-un fel și mediul de business autohton care era rudimentar. Lucrurile s-au schimbat radical. Și, în principiu, treaba asta s-a produs pe mai multe direcții, în sensul că foarte mulți oameni care au lucrat în corporații au început să fie antreprenori. S-au prins. Păi, uite, așa se face. Așa se face business.”

„S-a construit o generație antreprenorială în România care este la a doua sau a treia generație după Revoluție. Este tânără, este educată, e umblată pe afară, este școlită, face MBA-uri, asistă la cursuri la Oxford, Harvard, MIT și înțelege în ce direcție se învârte planeta și cu ce viteză. Și sunt oameni care contează. Avem deja, în foarte multe direcții, antreprenori români care sunt mult mai performanți decât corporațiile. Îți dau câteva exemple. În bănci, e o bancă românească, numărul unu, Banca Transilvania, Dedeman etc.”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine”

„În continuare sunt foarte mulți oameni care cred că succesul lor în viață nu depinde de ei și de cât învață, ci depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații, context, dacă îți pune cineva mâna pe tine și te-a dus în sus. Deci, oamenii cu mentalitatea de genul ăsta pot să considere un rol, o poziție într-o corporație unde ți se cere să taci, să execuți, să-ți vezi de pătrățica ta și să fii disciplinat, ca foarte bun. Nu toate rolurile în corporație sunt așa. Pas cu pas, toate companiile astea mari au început să trimită în România și sarcini ceva mai complexe.”

„Eu am treabă cu toți managerii, nu contează din ce fel de organizații. Sunt critic pentru că, hai să-ți spun de ce: oamenii ăștia n-au școală. Oamenii ăștia nu știu să conducă. Oamenii ăștia n-au învățat niciunde ce înseamnă să lucrezi cu oameni!”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine. Și-ți spun de ce. Pentru că cea mai mare parte a lumii manageriale este încă captivă în mentalității din epoca industrială, în care aveam nevoie de o mie de oameni identici care să facă, să execute, să facă aceleași sarcini repetitive. N-aveam nevoie de creierele lor, ci doar de brațele și de mușchii lor! De asta spun că managerii sunt extrem de depășiți, pentru că cei mai mulți dintre ei stau în paradigma asta militară, că de acolo a venit organizarea industrială, din armată. De aia aveam ierarhiile, generalul, colonei, maiorii, locotenenții și aveam și vocabularul, ești subordonatul meu, îți ordon. Nu mai funcționează!”

„Germania este terminată cu industria auto exact pentru că e depășită managerial. Și atunci schimbările astea rapide din tehnologie ne dau oportunități pentru că suntem harnici, suntem capabili să ne adaptăm, avem disponibilitatea asta a fi flexibili, ne dau avantaj față de occidentali care sunt leneși, sunt osificați.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România”

„Eu stau într-un sat. Noi suntem cam 1000 de oameni în satul ăla. În satul meu, aproape 300 de oameni nu lucrează. Și sunt acasă. Se duc 3 luni pe an la mere în Austria, își fac banii ca să supraviețuiască un an întreg și în rest își văd de gospodărie. De ce? Avem câteva fabrici în județ, fabrici ale lui Ikea, care fac mobilă și multinaționale care fac rezistențe, componente electrice. Plătesc mizerabil și îi tratează mizerabil.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România și obținem performanță în interesul lor de business. Dar îi învăț că business-ul ăsta se face în parteneriat cu oamenii. Eu caut să fac profit, dar nu mă interesează doar profitul. Pe mine mă interesează să aibă sens ce muncesc și profitul vine automat.”

„Lăcomia nu e bună. Lăcomia distruge. Este bine să-ți dorești progres, este bine să-ți dorești profit, e legitim, e natural, dar nu profitul trebuie să-l urmărești cu orice preț. Profitul este un efect natural al unei trebi bine făcute”

„Eu am lucrat în companii multinaționale și am întâlnit vătafi acolo. Inclusiv în cele mai luminoase companii în care eu am lucrat, am găsit caractere infecte și oameni de rahat care se aşează în pozițiile astea, nu sunt buni în niciun alt rol.”

„Președintele e încă jupânul”

„Și, dacă ne uităm în urmă la Năstase, Iliescu, păi ăia par niște lumini din punct de vedere intelectual și al calificărilor față de ăștia pe care-i avem acum. Mă uit la Ponta. Ponta, care a fost urât și am ieșit în stradă cu toți împotriva lui, a fost cel mai liberal guvern al României. El a inventat industria IT. El a dat drumul acestei industrii să explodeze.”

„Eu cred că o parte mare din vina faptului că această calitate a clasei politice este mizerabilă, este vina noastră a cetățenilor. Pentru că nu știm să fim cetățeni, pentru că nu punem presiune pe ei, pentru că nu îi întrebăm ce dracu ai lucrat, domnule Cutare.”

„Președintele e încă jupânul! Și noi, ca cetățeni, întorcându-mă, noi nu îi scriem petiție lui tovarășul Iohannis! Bă, boss, dă-ne și nou un raport de activitate! Ce dracu ai făcut în ăștia zece ani? Explică-ne și nou cu România asta educată cum ai gândit-o că uită-te la rezultate! Spune-ne cât costă avionul ăla! Spune-ne de ce n-ați cumpărat dracului un avion cu care să vă plimbați!”

„Acolo, la firma asta Atos din Timișoara (unde s-a sinucis o angajată din cauza presiunii managerilor, n.a.), au fost prea puțini cei care au protestat și care au zis, băi, stați un pic că nu e în regulă ce faceți, pentru că oamenii se tem, oamenii nu vor să iasă în față, avem filozofia asta capului plecat, taci din gură și supraviețuiește… Și nu ne dăm seama că, de fapt, supraviețuirea de azi este moartea de mâine.”