EVENIMENT
Ion Novăcescu: Guvernul care a condus atât de bine România încât statul a obținut în fiecare an excedent bugetar
În zilele noastre când România se confruntă de peste un an cu cea mai mare inflație și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,4%, în 2024, e greu de crezut că a existat un guvern românesc care a guvernat atât de bine România încât, timp de patru ani, în fiecare an, bugetul statului a înregistrat EXCEDENT BUGETAR. Adică statul român a încasat mai mult decât a cheltuit.
Cu atât mai remarcabilă a fost acea performanță guvernamentală cu cât acel guvern și-a început mandatul cu România aflată în stare de faliment. Statul intrase în incapacitate de plată. Serviciile publice erau blocate. Salariile bugetarilor nu se mai plăteau. Nici datoriile țării. Bugetul țării, înregistrase, în anul precedent un deficit colosal, de 150%. Adică statul român ajunsese să cheltuie echivalentul a încă unui buget și jumătate. Inflația era uriașă și galopantă din cauza faptului că Banca Națională a României, la cererea guvernului, tot emitea hâtie monedă fără acoperire.
Guvernul acela nătâng, care era condus de generalul Alexandru Averescu – un politician adulat și votat masiv de popor – a recurs la măsuri disperate și a impus prima „curbă de sacrificiu” din istoria României, în 1921. Salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, așa cum s-a procedat și-n 2009.
Jefuirea resurselor publice și „dezmățul bugetar” reprezentau preocupările principale ale guvernanților din clica generalului erou de război. Semnificative erau incendierile depozitelor statului, ca să se justifice astfel vinderea pe sub mână a bunurilor importate de stat.
În timp ce casta privilegiaților din jurul guvernului Averescu se îmbogățea și-și exhiba averile și potența financiară la modul scandalos, bugetarii nu-și mai primiseră salariile de luni de zile, iar serviciile publice ale statului nu mai funcționau.
Aceasta era situația catastrofală pe care o găsea, în ianuarie 1922, nou instalatul guvern liberal, condus de Ion I. C. Brătianu.
Premierul Ion I. C. Brătianu stând de vorbă cu un grup de ziariști de Ziua Națională. 10 mai 1923.
La ministerul de finanțe, ministru fusese numit fratele său, Vintilă Brătianu. Funcționarii înalți din minister n-au fost capabili să-i prezinte situația veniturilor statului, haosul și nepăsarea fiind generalizate.
În 192 România intra în cel de-al patrulea an în care nu se reușise întocmirea și votarea unui buget ordinar. Cheltuielile statului se făceau fără nici o noimă și regulă, în special pe baza dispozițiilor verbale ale miniștrilor. Așa s-a ajuns ca, în1920, cheltuielile statului să fie de 5,2 miliarde lei, iar veniturile de doar 2 miliarde lei.
Ei bine! Odată instalat, Vintilă Brătianu face ordine rapid la Ministerul de Finanțe. El concepe și propune Parlamentului Legea privind organizarea Ministerului de Finanțe, care va fi votată în regim de urgență de Parlament.
Apoi, strategul liberal a creat o nouă concepție de construcție bugetară în centrul căreia se afla inventarierea exactă a cheltuielilor și veniturilor statului. În cuprinsul acestei concepții, ministrul liberal de finanțe a mai stabilit că un buget realist nu se poate construi fără a ști precis sursele și modalitățile de mărire a veniturilor statului.
Vintilă I.C. Brătianu a pornit de la realitatea că cheltuielile statului sunt reale, certe și constante. Iar veniturile sunt posibile și … previzionate. În mod firesc el a conceput planificare noului buget al României ținând cont de evidența cheltuielilor înregistrate în contabilitatea Ministerului Finanțelor, în exercițiul financiar 1921-1922. A înscris aceste cheltuieli generale ale statului român, cu valorile înregistrate la toate capitolele bugetare, în bugetul din 1922-1923.
Prin dispoziții ferme, care au anulat risipa și cheltuieli inutile, s-a asigurat că cheltuielile statului nu vor crește. Apoi, tot la fel de firesc, a înscris în legea bugetului prevederea conform căreia veniturile excedentare posibile vor putea fi angajate doar dacă vor fi efectiv realizate.
Apoi, liberalul Vintilă I.C. Brătianu a fost cel care a introdus pentru prima dată în România trei măsuri fiscale salutare:
- impozitul progresiv ;
- impozitarea luxului și a bogăției;
- impozitul pe cifra de afaceri.
Caricatură din presa liberală a vremii despre spiritul chibzuit al lui Vintilă I.C. Brătianu – Ministrul de finanțe al României.
Pe lângă acestea, în legea bugetului pe 1922 a impus o nouă procedură eficientă de calculare a accizelor și taxelor cuvenite statului. Vintilă I.C. Brătianu a realizat că statul român pierdea foarte mulți bani de pe urma inflației care deprecia semnificativ veniturile încasate din plata accizelor, redevențelor și taxelor la importuri și exporturi. Asfel, el a decis că aceste obligații să se stabilească pe baza leului-aur (valoarea din 1913) și să se recalculeze trimestrial. În plus, a introdus timbrul judiciar.
Prin aceste măsuri, veniturile statului au crescut exponențial, iar bugetul din 1923 a înregistrat excedent. La fel cel din 1924, 1925 și în 1926, când s-a terminat mandatul de patru ani al guvernării liberale. Veniturile statului și încasările la buget au crescut de peste patru ori.
Performanța aceasta uimitoare îl făcea pe Dimitrie Gheorghiu – unul dintre marii specialiști ai finanțelor românești – să-și exprime public uimirea și admirația:
„Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape doi ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească. Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică – Vintilă Brătianu.”,
Aflând toate acestea, te întrebi dacă o asemenea performanță istorică se poate realiza astăzi.
Răspunsul este: DA! Categoric! Se poate. Sunt necesare însă două condiții esențiale.
Prima: Omul care să sfințească locul
A doua: Mentalitatea și viziunea că politica este modalitatea prin care resursele statutului și ale comunității sunt destinate modernizării țării și prosperității națiunii și nu îmbogățirii castei privilegiaților.
Abia atunci și poporul va accepta privațiunile unei perioade necesare de cumpătare și efort colectiv pentru salvarea și redresarea țării.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Clubul CFR Cluj anunță că s-a stabilit data și ora duelul din Supercupa României cu FCSB, partida urmând să aibă loc sâmbătă, 5 iulie, de la ora 20:00, pe stadionul Steaua din București.
”Biletele în galeria noastră (Peluza Sud, S103 și S104) vor putea fi cumpărate săptămâna viitoare, de luni până vineri, în intervalul 14:30 – 18:30, de la casele de bilete din Gruia!
Costul unui tichet este de 30 de lei, iar plata poate fi făcută atât cash, cât și cu cardul
Am luptat mereu împreună pentru ceea ce ne-am propus. Tot împreună vom lupta și de această dată să aducem Supercupa în Gruia! Hai CFR!”, arată clubul feroviar.
CULTURA
FOTO. Clujul mai are două “comori vii”: horitorul Traian Balcău și „Lie din Frata”, declarați Tezaure Umane
Doi reprezentanți de seamă ai județului Cluj, Traian Balcău, horitor din comuna Ceanu Mare, și Vasile Pop, cunoscut sub numele de scenă „Lia din Frata”, virtuoz al viorii, vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific de Tezaur Uman Viu.
Anunțul a fost făcut vineri, 20 iunie 2025, de Minuisterul Culturii, care a publicat lista celor 15 români care vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific.
Traian Balcău, horitorul din Ceanu Mare
Născut în 1949 în satul Iuriu de Câmpie, Traian Balcău este considerat unul dintre cei mai reprezentativi horitori ai Câmpiei Transilvaniei.
Horitul, o formă arhaică de expresie orală și muzicală, reprezintă o componentă esențială a spiritualității și filosofiei țărănești, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Cu autenticitate și sensibilitate, Traian Balcău continuă această tradiție vie, fiind sprijinit în demersul său de Centrul clujean.
„Lia din Frata” a învățat să cânte “după ureche”
Vasile Pop este una dintre cele mai proeminente figuri ale muzicii instrumentale tradiționale din județul Cluj.
Crescut în spiritul jocului popular din Câmpia Transilvaniei, el a învățat să cânte după ureche, devenind sufletul formației de jucăuși din Frata. Cu vioara sa, a adus și continuă să aducă bucurie la numeroase evenimente populare, arată specialiștii clujeni de la CJCPCT Cluj.
Clujul, lider național în păstrarea tradiției
Odată cu această recunoaștere, județul Cluj ajunge la un total de 17 titluri de Tezaur Uman Viu, consolidându-și poziția de lider național în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial.
Programul național „Tezaure Umane Vii”, derulat anual de Ministerul Culturii, are ca scop identificarea și recunoașterea publică a celor care păstrează, creează și transmit valori ale patrimoniului cultural imaterial românesc.
Titlul este acordat în urma unei selecții riguroase și reprezintă o recunoaștere oficială a contribuției personale la menținerea și transmiterea tradiției autentice.
Foto: CJCPCT Cluj
ADMINISTRAȚIE
VIDEO FOTO. Clujean, nemulțumit de modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu: Praful pune în pericol sănătatea elevilor!
Un clujean reclamă praful de pe strada Mihail Kogălniceanu, zonă recent modernizată de administrația locală.
Un clujean acuză Primăria, pe rețelele de socializare, că nu a rezolvat problema prafului excesiv din zona străzii Mihail Kogălniceau, care pune în pericol sănătatea elevilor și a profesorilor din zonă.
„Dragă domnule Primar, nu ați rezolvat problema gravă generată de dumneavoastră odată cu modernizarea zonei Kogălniceanu. Este total inacceptabil ca să inhalăm noi și mai ales copii noștri de la Colegiul Emil Racoviță praful dumneavoastră”, transmite acesta într-o postare pe grupul de Facebook Clujul Civic.
Praf sufocant pe strada Mihail Kogălniceanu
Bărbatul reclamă că, în ciuda modernizării recente a zonei Kogălniceanu, soluțiile tehnice adoptate ar fi dus la apariția prafului care se ridică în aer, mai ales în zilele uscate, afectând calitatea aerului în proximitatea unităților de învățământ.
Strada Mihail Kogălniceanu a trecut printr-un amplu proces de reamenajare în cadrul unui proiect al Primăriei care viza transformarea zonei într-un spațiu pietonal la standarde europene.
Sesizări de la mai multe instituții
Clujeanul solicită Primăriei să trateze problema cu urgență. Potrivit acestuia, au fost transmise oficial plângeri legate de aerul irespirabil din zonă de către instituțiile din zonă: Colegiul Național „Emil Racoviță”, Liceul Teologic Reformat sau Filiala Cluj a Academiei Române.
„Am înțeles ca nu ați luat act de nenumăratele sesizări pe care primăria le-a primit legate de praful insuportabil de aici. Va invit să veniți să vă desfășurați activitatea aici în «aer liber» până la rezolvarea problemei. (…) Sesizările au fost făcute de către Colegiul Emil Racoviță, Liceul Teologic Reformat și Academia Română”, a mai arătat acesta.
EVENIMENT
FOTO. Cireșe bio din Republica Moldova la târgul ”Produs de România” de la Cluj, mai ieftine decât cele ale USAMV
Un producător din raionul Hâncești din Republica Moldova a venit de la 500 de km distanță să vândă cireșe bio la târgul ”Produs de România” care a început, vineri, pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian” Cluj-Napoca.
Nicolai Tronciu a declarat pentru Cluj24 că cireșele au fost culese din livada proprie și a adus peste 20 de kg care aproape s-au vândut încă din prima zi.
”Am venit cu cireșe bio, culese din livada proprie, dar și cu vinuri din struguri proprii. Avem cultură eco, cu certificare. Cireșele le vând cu 10 lei caserola de 500 de gr, deci kilogramul este la 20 de lei.
Cireașa este un fruct care nu se păstează mult timp și nu le ținem prea mult, le dăm cu acest preț”, a spus Tronciu.
Aproape de standul fermierului din Republica Moldova este cel cu produse ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca unde kilogramul de cireșe se vinde cu 25 de lei.
La târgul ”Produs de România” sunt prezinți aproximativ 100 din mai multe județe ale țării, dar și din Republica Moldova.
Degustat și cumpărat
Vizitatorii pot degusta și cumpărapreparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).
De asemenea, vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor oferă costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.
Printre acestea, un meșter din Alba vinde tulnice din lemn la 900 de lei bucata, cu care se poate și cânta.
Pentru gurmanzi, oferta culinară este variată, de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, kurtos-kalacs, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.
Spectacol folcloric
Târgul durează până duminică. În ultima zi, va avea loc un spectacol folcloric, iar pe scenă vor urca tinerii interpreți Maria Moldovan, Diana Moga, Alesia Rus, Raluca Drule, Teodora Nan, Adela Burcă, Ansamblul folcloric „Românașul” al UTCN, Ioana Breda Morar, Amalia Chiper Iurian, Petrică Mureșan, Oana Bozga Pintea, Cornel Borza, Mioara Velicu, Constantin Enceanu, Ana Ilca Mureșan și Deți Iuga.
Acompaniază Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Duel de 5 stele în Supercupa României: CFR Cluj- FCSB. Când are loc meciul
FOTO. Clujul mai are două “comori vii”: horitorul Traian Balcău și „Lie din Frata”, declarați Tezaure Umane
VIDEO FOTO. Clujean, nemulțumit de modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu: Praful pune în pericol sănătatea elevilor!
FOTO. Cireșe bio din Republica Moldova la târgul ”Produs de România” de la Cluj, mai ieftine decât cele ale USAMV
Ediție-pilot de bugetare participativă, în două școli din Cluj-Napoca. Ce propuneri au adus elevii pentru școlile lor
VIDEO. Incendiu de casă într-un sat clujean. Intervin patru autospeciale de pompieri ale ISU
Percheziții la persoane suspectate că au furat dintr-un magazin. Bunuri de 20.000 lei și un autoturism, ridicate de polițiști
Tânăr din Sălaj, ARESTAT în cazul fetei de 13 ani din Dej, violată de mai mulți bărbați. Printre agresori s-au aflat și minori
