Invenție a cercetătorilor UMFIH Cluj-Napoca. Ajută pacienții în prezervarea alveolelor post-extracționale în implantul dentar

O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (UMFIH) Cluj-Napoca a depus un brevet de invenție la OSIM care va ajuta pacienții după o extracție dentară astfel încât să poată realiza un implant mult mai rapid.

Prof. dr. Aranka Ilea, șeful Disciplinei de Reabilitare Orală și prodecan științific la Facultatea de Medicină Dentară a UMFIH, a explicat pentru Cluj24 că în cadrul proiectului de cercetare pe model animal, început în urmă cu mai mulți ani, s-a dezvoltat o biorădăcină din acid polilactic pe care au fost crescute celule STEM autologe porcine transdiferențiate spre lineajul osos, implantate apoi în alveolele post-extracționale ale animalelor, pasul următor fiind translația spre medicina dentară aplicativă.

Scopul cercetării

”Scopul cercetării noastre a fost să prezervăm dimensiunile alveolei post-extracționale pentru că, în mod normal, când se face o extracție a unui dinte, se produce rezorbția osoasă atât în sens vertical, cât și în lățimea osului și intervin modificări volumetrice.

Iar pentru a prezerva această alveolă la nivelul, dacă se poate inițial, putem insera în alveolele post-extracționale diverse biomateriale. O variantă este acidul polilactic, dar noutatea constă în grefarea acestor matrici cu celule STEM. A fost depus și un brevet de invenție la OSIM”, a precizat Ilea.

Formarea țesutului osos în alveolă

Cercetătorul clujean a precizat că materialul este îmbogățit anterior implantării cu celule autologe STEM, cărora li se dă o direcție încă din laborator de a forma os, chiar dacă ele au sursă de pornire diverse alte țesuturi.

”Celulele stem derivate din țesutul adipos sunt programate genetic să producă țesut adipos, dar în laborator ele pot fi transdiferențiate astfel încât să formeze țesut osos.

Formarea țesutului osos trebuie să se producă pe măsură ce matricea artificială se resoarbe.

Am făcut cercetări pe model porcin, scopul fiind trecerea spre aplicabilitatea practică, însă trebuie să aplicăm pentru un nou proiect în vederea extinderii cercetărilor pe cohort umane.

Putem testa și alte variante de materiale, acidul polilactic în combinație cu alți polimeri, precum este policaprolactona, iar ca surse autologe de celule STEM putem utiliza diverse țesuturi de la nivelul calității orale.

Criteriul de includere a lotului de pacienți pe care vrem să-l țintim, ar trebui să aibă în vedere pacienți care au nevoie de o anumită intervenție, în urma căreia se prelevează un țesut moale sau dur, din care se izolează celule STEM, care ulterior sunt transdiferențiate spre lineajul osos sau ce ne dorim”, a precizat Ilea.

Proteinele din culturile celulare

Potrivit acesteia, avizele Comisiei de Etică sunt importante în acest domeniu.

”Eu cred că aspectul cel mai greu de surmontat va fi partea de culturi celulare, adică laboratorul care va realiza un livrabil care să fie steril, sigur și cu șanse de implantare foarte bune.

Până acum am utilizat diverse proteine de creștere a acestor celule STEM care erau de origine animală.

Dacă vrem să trecem la studii pe cohorte umane, trebuie să folosim proteine de origine umană, chiar ale pacientului.

Și atunci ar trebui să folosim serul pacientului în toate culturile celulare, să reducem riscul de antigenicitate și de reject”, a subliniat profesorul clujean.

Potrivit acesteia, rezultatele pe model animal au fost bune, deși a fost un număr destul de mic de exemplare incluse în acest studiu.

Avantaje pentru pacienți

Întrebată cum îi ajută pe oameni această cercetare, Aranka Ilea a explicat că este vorba despre prezervarea dimensiunilor osului după o extracție dentară.

”În momentul în care vrei să realizezi un implant clasic de titan, deja ai un pat receptor care este pregătit pentru acest implant, fără să fie necesar să faci preadiții în cazul unei rezorbții severe și să intervii ulterior pe os.

Deci în momentul în care se face intervenția curativă, extracția dentară, asanarea focarelor dentare, deja este pregătită o biorădăcină anatomoformă grefată cu celule STEM care asigură suportul pentru un viitor tratament protetic, inclusiv implanto-protetic.

Se vor folosi celulele propri ale organismului, care ar asigura o regenerare mult mai bună decât un biomaterial inert”, a precizat cercetătorul UMFIH.

Centru de Excelență în Reabilitare Orală Complexă (CEROC)

Cercetările sunt efectuate în cadrul Centrului de Excelență în Reabilitare Orală Complexă, înființat, anul trecut la UMFIH Cluj-Napoca cu scopul de a aduna în jurul ideii de reabilitare orală diverse discipline care au aceleași tipuri de cercetări în domeniul științific.

”În acest centru sunt incluși colegi de la Disciplina de Reabilitare Orală, de la Protetică Dentară, de la Pedodonție și Prevenție Medicină Dentară”, a precizat Aranka Ilea.

Acest centru este finanțat din proiectele de cercetare câștigate de cercetătorii UMFIH, derulând colaborări interuniversitare sau internaționale.