ACTUALITATE
INTERVIU VIDEO/ Patriciu Achimaș Cadariu (PSD): Trebuie o comunicare corectă pentru ca populația să își dorească vaccinarea anti-COVID. Să nu fie ceva impus (PE)
Fostul ministru al Sănătății, Patriciu Achimaș Cadariu, ocupă primul loc pe lista PSD Cluj pentru Camera Deputaților. Director medical al Institutului Oncologic Cluj-Napoca, acesta își propune să depună în Parlament un pachet legislativ care se referă la planul de cancer. Candidatul social-democrat susține că va fi nevoie în perioada următoare de o campanie de comunicare corectă astfel încât populația să își dorească vaccinarea anti-COVID.
Patriciu Achimaș Cadariu a acordat un interviu pentru Cluj24.ro
Problemele din sănătate le știm de multă vreme
Rep: Dle Patriciu Achimaș Cadariu, sunteți un medic cunoscut pe plan local și național, director medical al Institutului Oncologic Cluj-Napoca. Ce v-a determinat să candidați pentru Parlament?
P.A.C.: În primul rând o propunere și apoi judecata faptului că pot să îmi continui într-un mod fericit activitatea către politici de sănătate. Cu alte cuvinte, să nu schimb prea mult subiectele cărora mă adresez și, în același timp, să ajut oamenii prin ceea ce ne propunem să facem.
Rep: PSD și-a întărit garnitura de candidați pentru Parlament cu mai multe personalități medicale: dvs, dr. Rafila, dr. Streinu Cercel. Este bolnavă sănătatea românească?
P.A.C: E un moment în care este la modă să fii medic. E această perioadă specifică, pe care care nu am mai întâlnit-o de 100 de ani, pe de-o parte. Pe de altă parte, sigur că problemele din sănătate le știm de multă vreme, dar acum le descoperim într-un mod acut.
Și ce se întâmplă, de la evenimente dramatice și până la cele care ne fac să rotim personalul în spitale, ne arată că nu suntem pregătiți pentru situații complicate, sau complexe, cum este cea de acum.
Dar chiar în absența pandemiei, problemele există.
Este o situație care, deja, trenează de ani de zile și care, cu siguranță, va necesita o abordare sistemică.
Pandemia ne face să ne gândim ce contează în viață
Rep: Este un punct nevralgic în România sănătatea?
P.A.C: Depinde în ce moment măsurăm acest lucru. Dacă sănătatea în sistemul nostru de valori ar reprezenta o chestiune așezată și important, atunci am discuta zi de zi despre această situație.
Această pandemie ne face să ne gândim, într-adevăr, la ce e important, ce contează și ce nu contează în viața noastră. Discutam cu prieteni, cu colegi, ne-am restrâns cu toții viața către esență.
Nu înseamnă că, la nivel individual, sau în familie e mai rău. Mulți spun că ne-a apropiat situația aceasta dar, pe de altă parte, nu putem renunța la social, nu putem să ne izolăm, și nici nu ar fi normal.
Dar, în paralel cu aceasta, societatea percepe mult mai acut nevoia de păstrare a sănătății și atunci când este afectată de îngrijirea, de repararea ei.
Probabil că, lună de lună, sănătatea capătă un înțeles tot mai mare în această ecuație globală și aici cred că putem să venim noi să punem umărul.
E nevoie de o campanie corectă de informare privind vaccinul anti-COVID
Rep: Ați fost ministrul Sănătății în Guvernul Cioloș și aveți o oarecare experiență în administrația centrală. Ce soluții are PSD pentru sistemul medical românesc?
P.A.C: Soluții sigur că se referă la lunile care vin care, dacă nu suntem atenți, se vor prelungi și aș vrea să fac o mențiune foarte apăsată. Trebuie să comunicăm cât se poate de bine pentru ca populația să înțeleagă și să își dorească vaccinarea, nu trebuie să vină ca ceva impus.
Dacă nu reușim să facem o campanie corectă de comunicare degeaba vom depăși aspectele tehnice, care și ele sunt importante și complicate uneori, mai ales cu acest vaccin referitor la lanțul de frig.
Dacă nu vom face o comunicare corectă, ne vom trezi cu un procent foarte mic din populația României vaccinată astfel încât vom tărăgăna această situație ani de zile iar economia noastră nu va putea suporta o astfel de situație. Asta pe termen scurt.
Degeaba construim infrastructuri megalomanice dacă nu vom avea cu cine să le populăm
Pe termen mediu și lung, sigur că încercăm să privim lucrurile sistemic. Eu aș vedea lucrurile pornind de la pacienți, ce probleme de sănătate avem în țară, unde le identificăm și cu cine le tratăm.
Fiindcă degeaba vom construi infrastructuri megalomanice dacă nu vom avea cu cine să le populăm și degeaba le vom popula cu persoane care nu vor fi specialiști în problemele respective.
Dacă ne apucăm să construim fără să știm ce și cum numai de dragul de a tăia panglici în sensul unor spații goale, atunci nu am făcut nimic, noi trebuie să mergem în paralel cu lucrurile acestea, să reținem personalul medical în țară.
Sigur, finanțarea și salarizarea este foarte bună dar ele trebuie să meargă în paralel fiindcă altfel nu vom face nimic.
Rezidențiatul este temelia formării unui viitor specialist
Rep: Mai există această hemoragie a creierelor din domeniul medical, medici care pleacă în străinătate, la un nivel mai scăzut decât era în perioada anterior pandemiei? Ce ați constatat?
P.A.C: Pot să citez statisticile pe care le cunoașteți și dvs. În instituția din care provin, lucrul acesta nu s-a întâmplat și v-aș explica și de ce.
Fiindcă atunci când un medic sau o asistentă medicală găsește un mediu propice în care poate să își facă meseria așa cum trebuie, poate nu ca în cel mai hi-tech spital din America, dar decent și la nivelul medicinii deceniului pe care îl parcurgem, atunci va alege să rămână.
Și așa avem o serie de colegi foarte valoroși care au ales să rămână. Ce am făcut, spre deosebire de alte spitale din centre mari, am scos la concurs național de rezidențiaturi în spital.
De obicei aceste posturi erau scoase în tot felul de localități mai mici unde medicii nu prea se prezentau și făceau un fel de compromis cumva.
Anul acesta îl vom recruta pe al zecelea medic în specialitate, în diverse specialități – radioterapie, oncologie. Ei sunt cu note foarte bune la rezidențiat, avem garanția faptului că sunt foarte bine pregătiți profesional, de restul trebuie noi să ne ocupăm.
Rezidențiatul este, practic, temelia formării unui viitor specialist. E un exemplu care cred că e grăitor.
Altfel, acum, probabil, exodul este redus și în contextul pandemiei iar circulația se face mai dificil, dar asta nu înseamnă că, la un moment dat, nu s-ar putea să fie din nou o cerere foarte mare. Noi ar trebui să speculăm acest moment.
Capacitatea de testare crescută ar fi dus la izolarea pozitivilor
Rep: Cum vedeți prestația actualului Guvern în gestionarea crizei pandemiei? Ce a făcut bine sau ce nu a făcut bine?
P.A.C: Tot pățitul e priceput iar comentariile aposteriori mă feresc de ele și resping opiniile cunoscătorilor care vin să muștruluiască o situație. Ce s-ar fi putut face mai bine?
S-ar fi putut crește capacitatea de testare nu numai prin investiții în aparatură dar și prin pregătirea de personal. Peste vară acest lucru se putea cu siguranță.
Dar, în vară, lucrurile arătau mai bine prin prisma numărului de îmbolnăviri. Toți specialiștii în boli infecțioase, în microbiologie, epidemiologi prognozau acest val doi-trei.
Creșterea capacității de testare ne-ar fi condus la posibilitatea de izolare a pozitivilor. Uitați-vă la exemplele Austriei și Slovaciei, sunt grăitoare.
Mi se pare greșit să iei medici și asistente medicale de la Institutul Oncologic și să-i muți la Spitalul de Boli Infecțioase.
Țări mult mai mici ca număr de populație și ca suprafață, dar o tactică foarte bună. Apoi partea de terapie intensivă. Au crescut numărul de paturi și cel de ventilatoare dar ne trezim acum în situația în care mutăm personalul dintr-o parte într-alta.
Mi se pare totalmente greșit să iei medici și asistente medicale de la Institutul Oncologic și să-i muți la Spitalul de Boli Infecțioase.
Nu cred că este corect față de pacienții oncologici, cu toate că au fost afectați de pandemie și se prezintă mai puțini la spital, dar chiar și atunci cazurile necesită o atenție deosebită, nu doar cele medicale.
Noile terapii sistemice – chimioterapii și altele au efecte secundare iar mulți dintre acești pacienți ajung la ATI, necesită îngrijire de specialitate. Nu-i putem sacrifica pe unii favorizându-i pe alții.
PSD și PNL au guvernat împreună
Rep: De la începutul pandemiei, dar mai ales în ultima perioadă, președintele Iohannis acuză PSD că este principalul vinovat de situația medicală actuală. Așa să fie oare?
P.A.C: Eu sunt mai nou în PSD și în niciun caz nu vreu să disculp pe cineva sau ceva. În ultimii ani, sunt două școli de gândire. Prima, care îi plasează pe unii competitori din această campanie electorală în situația unor supra oameni.
Nu știu dacă sunt exact ca cei descriși de Nietzsche sau de tovarășii comuniști, niște oameni puri, perfecți, care sunt deasupra lucrurilor. Habar n-am, dacă sunt și competenți, dar nu cred la ce CV-uri am văzut, mai puțin, dar oricum sunt impecabili.
Am operat mulți oameni, sunt toți la fel
Resping total o asemenea teorie și o resping științific. Am operat mulți oameni, sunt toți la fel. În anii 2000 s-a decriptat genomul care ne arată că toți suntem la fel, sigur, cu mici variațiuni, dar nu s-a identificat nicio genă care să ne spună că unii sunt superiori altora sau că ar fi mai buni decât alții.
Asta este pur și simplu o propagandă de doi lei, oribilă de altfel. Dusă mai departe, ne aduce aminte de alte teorii care nu sunt atât de îndepărtate în timp istoric.
Cealaltă școală de gândire ne spune că organismul nostru este foarte frumos alcătuit. Din punctul de vedere al memoriei, ne-am selecționat de-a lungul mileniilor astfel încât să păstrăm amintirile plăcute, este o chestiune de neurologie.
Memoria selecționează amintirile plăcute tocmai pentru a ne duce mai departe. De altfel, în istoria omenirii, gena suicidului a dispărut aproape total, sunt rare cazurile și excepționale. Dar memoria reține lucrurile bune și le uită pe cele mai puțin bune.
Dacă ne uităm puțin la istoria politică a României, toate partidele mari, sau fracțiunile care s-au rupt din partidele mari, au guvernat.
Nu numai că au guvernat, au guvernat chiar împreună. La un moment dat, principalele două partide, PSD și PNL formau o alianță, se numea USL, din care au făcut parte absolut toți liderii majori din ziua de astăzi. Ăsta e modul în care combat și a doua teorie.
Pachet legislativ pentru cancer
Rep: Ca viitor deputat de Cluj, ce vă propuneți să schimbați în sistemul de sănătate? Care ar fi primul proiect legislativ pe care îl veți depune?
P.A.C: Primul proiect, sau plan, ar presupune un număr mai mare de legi, cred că o lege mare, unică, nu este neapărat favorabilă în multe situații. Un pachet, care se referă la planul de cancer. Î
n primul rând trebuie să luptăm cu pandemia și cei care vor intra în Parlament sau la guvernare, trebuie să ne concentrăm cu toții pe asta. Nu cred că este loc să ne separăm, trebuie să ne punem toate mințile și să reușim să convingem populația și să depășim situația, asta e prioritatea zero.
Planul de cancer îl pusesem sub formă de proiect în 2016 dar care trebuie adus la zi. Între timp, și CE a făcut pași importanți și sprijină aceste lucruri. Avem modele, nu avem decât a trece la a alcătui.
Pe urmă, să îl transformăm și în plan de acțiune, să vedem cum în anii următori, îl vom pune în practică, astfel încât pacientul oncologic să aibă un circuit cât mai bun și problemele să fie rezolvate în mod fericit.
Rep: Cum vă veți împărți între Casa Poporului, Institutul Oncologic, familie?
Nu vreau să îmi însușesc un limbaj de politruc sau de politician
P.A.C: Asta este cu siguranță o provocare și mă voi strădui să îi fac față. Politicile pe care îmi propun să le susțin sunt legate în mod direct de activitatea mea și asta, cumva, îmi dă un confort fiindcă știu că nu va trebui să învăț o altă limbă.
Sigur, este altă limbă cea a Parlamentului, dar în niciun caz nu vreau să îmi însușesc un limbaj de politruc sau de politician.
Mă feresc de acest lucru. Sunt obișnuit cu echipele multidisciplinare de la Institut. Atunci când ești obișnuit să colaborezi cred că și aceste provocări sunt mai ușor de depășit.
Alegătorii să se uite ce candidați votează
Rep: Ce mesaj transmiteți alegătorilor clujeni?
P.A.C: Le spun în felul următor. Să analizeze candidații, să se uite la fiecare dintre ei ce au făcut în mod real. Chiar dacă a citi un CV este dificil, să se uite ce au lăsat în urmă oamenii aceștia și apoi să se uite în ce măsură fiecare dintre candidați îi poate ajuta în diversele probleme cu care se confruntă ei sau familiile lor și apoi să decidă și să voteze.
Și, nu în ultimul rând, să ia în considerare să se vaccineze anti-COVID.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Psihoterapeut Lidia Rusu: Cum controlăm teama de tehnologie și anxietatea provocată de viitor?

Regina Maria susține Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), ediția a 24-a.
În pofida avantajelor extraordinare aduse astăzi de tehnologie, inclusiv în medicină, teama față de capacitățile distructive ale inovațiilor persistă, fiind reflectată adesea în pelicule cinematografice din sfera science-fiction. Selecția de filme din secțiunea „Tomorrow is Fear”, din cadrul ediției din acest an a TIFF, aduce în prim-plan tocmai această frică – nu doar de tehnologie, ci și de viitor – pe care o simțim mulți dintre noi.
Psihoterapeutul Lidia Rusu, din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, explică atât cauzele acesteia, cât și cum putem lupta cu această anxietate în viața de zi cu zi.
„Teama de tehnologie și viitor apare din cauză că ambele au un element de necunoscut”, subliniază Lidia Rusu. „Nu știm viitorul, nu înțelegem întotdeauna cum funcționează tehnologia, care e impactul ei asupra noastră sau a celor dragi, cum va evolua și cum ne va afecta asta. Lucrurile pe care nu le cunoaștem sau nu le înțelegem ne creează anxietate, deoarece ne lipsește controlul asupra lor. Neavând control, le considerăm periculoase și astfel apare nesiguranța, anxietatea.”
De ce persistă teama de tehnologie?
În viața de zi cu zi, beneficiem din plin de avantajele inovațiilor tehnologice. În medicină, de exemplu, testele genetice – inclusiv cele nutrigenetice –, medicina nucleară, chirurgia robotică au început, toate, ca idei în imaginația, uneori distopică, a vizionarilor și au fost concepte de care oamenii s-au temut sau față de care au manifestat o puternică reticență. Ele au devenit, însă, tehnologii medicale care joacă un rol esențial în viețile pacienților, astăzi.
Cu toate acestea, reticența și, uneori, chiar teama față de potențialul lor persistă.
Acest lucru se întâmplă pentru că „tehnologia, ca orice alt lucru, are atât beneficii, cât și riscuri/costuri. Tendința noastră naturală este să fim mai atenți la aspectele negative din viața noastră, la pericole, pentru că asta ne-a ajutat de-a lungul anilor să supraviețuim. Mai mult decât atât, tehnologia e ceva în continuă dezvoltare, ceea ce menține constant elementul acela de necunoscut și imprevizibil. Ori, în fața necunoscutului, vom tinde să anticipăm acele lucruri care ar putea merge rău, ca să ne protejăm. De aici și anxietatea”, punctează psihoterapeutul.
Este foarte important să facem distincția între o prudență justificată și iraționalitate, atrage atenția Lidia Rusu.
„Prudența sănătoasă înseamnă să avem în vedere că anumite lucruri ar putea avea consecințe negative, fără să ne concentrăm exclusiv pe asta. E bine să ne amintim că extremele nu ajută – nici când vine vorba de utilizarea tehnologiei, dar nici când vine vorba de cum ne raportăm la ea. Echilibrul e cheia.”
Cum găsim echilibrul în fața anxietății față de tehnologie?
Pentru a relua controlul și a reuși să ne reechilibrăm atitudinea față de tehnologie, explică psihoterapeutul, este important să evităm, de exemplu, o utilizare excesivă a mijloacelor electronice pe care le avem la dispoziție.
Este important, așadar, „să folosim tehnologia și, în același timp, să nu ne bazăm exclusiv pe ea – spre exemplu, să căutăm răspunsuri cu ajutorul AI, dar să încercăm să ne dezvoltăm și opinii proprii legate de diverse aspecte de interes.”
În mod similar, dacă petrecem timp în social media, trebuie, de asemenea, să ne conectăm și fizic cu oamenii din jurul nostru și, dacă petrecem timp pe calculator, trebuie să ne planificăm și activități/hobby-uri non-digitale.
La fel de important rămâne și „să ne informăm din surse validate științific despre cum ne poate afecta tehnologia, mai ales utilizată în exces, dar să avem în vedere și multiplele avantaje, care ne fac viața mai ușoară” și, nu în ultimul rând, „să ne luăm măsuri de precauție (ex.: zile fără ecrane, limitarea timpului pe telefon), dar fără să respingem total tehnologia”, încheie psihoterapeutul Lidia Rusu.
30 ca-n filme: Regina Maria la TIFF 24
Secțiunea „Tomorrow is Fear” face parte din programul de anul acesta al TIFF 24. În cadrul ediției din acest an a festivalului, sub umbrela „30 ca-n filme”, rețeaua de sănătate Regina Maria celebrează 30 de ani de excelență medicală, de pionierat în tehnologie și de premiere în România, dar și o nouă etapă în evoluția sa – Regina Maria 3.0, cu prilejul unei ediții a festivalului care aduce în centru capodopere vizionare ce analizează viitorul omenirii.
Regina Maria iubește TIFF-ul încă din 2014, fiind un partener constant al comunității din Cluj și al iubitorilor de film și creând, cu fiecare ediție, o punte între pasiunea pentru cinematografie și grija pentru sănătate.

Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată cu privire la dispariția unei adolescente de 14 ani, din localitatea Baciu. Minora,
Cocoi Daria-Alexandra, a plecat voluntar de acasă în cursul zilei de joi și, până în prezent, nu a revenit.
Fată de 14 ani, dispărută din Baciu
Potrivit oamenilor legii, fata re o înălțime de aproximativ 1,65 metri, cântărește circa 40 de kilograme, are părul șaten și ochii căprui. La momentul plecării, aceasta purta pantaloni de culoare neagră, un maiou negru și sandale albe.
Poliția face apel către toți cei care pot oferi informații cu privire la locul în care s-ar putea afla adolescenta să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune de urgență la numărul 112.
EVENIMENT
Atenție. Citații false în numele Poliției și Interpol. Hackerii trimit e-mailuri alarmiste ca să fure date personale

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că tot mai mulți infractori cibernetici trimit în aceste zile e-mailuri care conțin citații false, aparent emise de instituții oficiale precum Poliția Română, Interpol sau Europol.
Scopul acestor documente este să sperie destinatarii cu acuzații grave — pornografie infantilă, pedofilie sau pornografie neta — și să-i determine să ofere rapid date personale sau financiare.
Hackerii trimit e-mailuri alarmiste ca să fure date personale
Mesajele sunt concepute astfel încât să pară oficiale. Infractorii folosesc sigle copiate, antete și ștampile false, dar lipsesc elemente esențiale precum numere de dosar valide sau date de contact verificabile. În plus, e solicitat un răspuns urgent prin e-mail, o practică ce nu este folosită de autoritățile oficiale.
DNSC avertizează: nu răspundeți, nu deschideți linkurile sau atașamentele! Este o tentativă clară de fraudă și inginerie socială.
Recomandări esențiale:
-
Verificați cu atenție adresa reală a expeditorului.
-
Nu furnizați nicio informație personală sau financiară.
-
Nu dați curs solicitărilor alarmiste.
-
Raportați orice activitate suspectă către autorități.
Puteți afla mai multe și vă puteți testa cunoștințele despre fraude online aici: https://quiz.sigurantaonline.ro/
EVENIMENT
Canicula lovește la Cluj. Cât de periculoasă e căldura pentru câini și cum îi putem proteja?

Pe măsură ce temperaturile cresc în România, iar mercurul sare frecvent de 30°C, nu doar oamenii au de suferit. Câinii noștri, prietenii blănoși care ne însoțesc zilnic cu loialitate, sunt extrem de vulnerabili la valurile de căldură. Iar în unele cazuri, un simplu drum la magazin cu patrupedul poate deveni un pericol real pentru viața lui.
Când devine periculoasă căldura pentru un câine?
Medicii veterinari avertizează: orice temperatură peste 25°C poate începe să creeze disconfort, iar peste 30°C devine deja periculoasă, mai ales pentru câinii cu blană deasă, vârstnici, bolnavi sau brahicefalici (ex: bulldogi, mops).
Pe asfaltul încins, temperatura poate ajunge ușor la 50-60°C, ceea ce poate provoca arsuri la pernuțele lăbuțelor – un pericol invizibil pentru mulți stăpâni grăbiți.
Semne că unui câine îi este prea cald
gâfâială excesivă și respirație rapidă,
apatie sau slăbiciune,
salivare abundentă,
gingii roșii sau albăstrui, vomă sau leșin.
În astfel de cazuri, intervenția rapidă poate salva viața câinelui. Hipertermia netratată poate duce la deces în mai puțin de o oră.
Cum ne răcorim câinii vara
Evită plimbările între orele 10:00 – 19:00. Dimineața devreme și seara târziu sunt cele mai sigure momente.
Testul asfaltului: Pune-ți dosul palmei pe asfalt pentru 5 secunde. Dacă nu-l poți ține acolo, nici câinele nu poate merge în siguranță.
Apă proaspătă constant. Poate părea banal, dar un bol de apă schimbat de 2-3 ori pe zi face diferența.
Șervețele ude pe burtică și lăbuțe – un truc simplu pentru scăderea temperaturii corporale.
Piscine gonflabile pentru câini sau dușuri scurte cu apă călduță (nu rece!) – excelente în zilele toride.
Locuri umbrite și ventilate. Nu lăsa câinele afară legat în soare sau în mașină parcată, nici măcar „2 minute”. În 10 minute, temperatura în mașină poate atinge 50°C.
Ai un câine bătrân sau cu probleme de sănătate?
Atenție sporită: acești câini au un risc mult mai mare de hipertermie și șoc termic. Consultă medicul veterinar despre variante de răcire controlată, suplimente sau modificări în rutina zilnică.
Câinii nu transpiră ca noi. Ei se răcoresc prin respirație – iar asta nu e întotdeauna suficient.
Vara nu e doar despre distracție la soare – ci despre grijă, responsabilitate și empatie față de cei care nu ne pot spune când suferă. Dacă tu simți căldura, gândește-te că ei o simt de două ori mai intens.