Connect with us

ACTUALITATE

INTERVIU/ Istoricul clujean Mircea Gheorghe Abrudan, de Ziua Națională: Ca popor, ne caracterizează valorile creștine. Renunțăm prea ușor la limba română, la identitatea noastră etnică

Publicat


Ziua de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, amintește anual de unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor și anume votul dat de Marea Adunare de la Alba Iulia pentru unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Ziua Națională a României a fost decisă prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990.

Românii celebrează această zi într-un context pandemic, iar ceremoniile se vor desfășura în format restrâns. Cu toate acestea, Ziua Națională trebuie să ne aducă câteva momente de reflecție asupra noastră ca popor, cum ne-am schimbat și ce-am învățat, ce ne definește ca popor și ce ne lipsește.

Am discutat aceste aspecte cu Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Alegerea zilei de 1 Decembrie, fericită și simbolică

Rep: Ce părere aveți de stabilirea zilei de 1 Decembrie ca Ziua Națională a României?

M.G.A: Ziua de 1 decembrie a devenit Ziua Națională a României după căderea regimului comunist, fiind propunerea guvernului FSN în 1990. Consider că alegerea este una fericită și simbolică deopotrivă, pentru că i se acordă importanța cuvenită unui proces desfășurat pe parcursul anului 1918, început cu 27 martie prin Unirea Basarabiei, continuat cu 28 noiembrie prin Unirea Bucovinei și încheiat la 1 decembrie 1918 prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, unire hotărâtă de cei 1228 de delegați și adoptată plebiscitar prin cei peste 100.000 de români prezenți la Alba Iulia pe câmpul lui Horea.

Având în vedere că Basarabia a fost pierdută prin ultimatumul sovietic din vara anului 1940, iar Bucovina a fost înjumătățită prin același act arbitrar al celor doi dictatori Hitler și Stalin, nu cred că o altă zi are o încărcătură emoțională și simbolică mai mare.

Desigur, regimurile de după 1990, mai ales cele de până la preluarea guvernării de CDR în 1996, nu au dorit să revină la 10 mai, ziua națională a României dinaintea comunizării țării, pentru că asociau ziua cu regalitatea, nu atât cu independența țării, obținută în anii 1877-1878.

Însă acest fapt, cine a declarat ziua de 1 decembrie ca zi națională, nu cred că ar trebui să constituie un măr al discordiei, o problemă, este un dat, este deja istorie și trebuie să ne-o asumăm.

Sincer vorbind, nici nu văd altă „soluție” mai potrivită… dar poate sunt subiectiv fiind ardelean, cu toate acestea o reparație s-a făcut cu câțiva ani în urmă, când Parlamentul a adoptat o nouă lege prin care ziua de 24 ianuarie, a Unirii Principatelor Române, a fost declarată „sărbătoare națională” și zi liberă, marcată ca atare prin diverse evenimente.”

Românii, popor tolerant și deschis

Rep: Ce valori ne definesc ca popor?

M.G.A: În mod cert se spune că suntem un popor tolerant, deschis, ospitalier, acestea au de-a face cu matricea românească. Limba este un liant al românismului. Dar este o întrebare pe care când o auzim lansată spunem că este foarte simplă, accesibilă, dar este mai complicat de răspuns la ea.

Avem principii, ne caracterizează niște valori în care credem ca națiune română, credem în Europa, ne individualizăm în această simfonie a popoarelor europene. Eu am studiat și în afara României în Germania, Austria și am văzut că, uneori, din păcate suferim de un anumit complex de inferioritate față de celelalte națiuni mai mari.

Renunțăm prea ușor la limba română, la identitatea noastră etnică. Pentru mine ca istoric îmi este foarte greu să disociez identitatea etnică de cea creștină. Ne caracterizează valorile creștine ca popor.

Dar cred că este o problemă în a ne compara mereu cu națiunile mai mari și faptul că nu ne cunoaștem cu adevărat cultura noastră. Mă refer la ce au construit părinții noștri în timpuri grele.

Noi am dat niște valori care au ecou la nivel mondial

Rep: De ce unor români le este rușine să își afirme naționalitatea?

M.G.A: În primul rând, mă doare chestia asta. Asta are legătură cu istoria aceasta recentă, cu ce am trăit în timpul comunismului și ce a venit după 1990. Tranziția aceasta dificilă cu anumiți cetățeni români de alte etnii care nu ne-au reprezentat onorabil peste hotare. Mai este și lipsa de cunoștințe culturale și istorice despre ce reprezentăm noi.

Să stăm să ne gândim de pildă că noi am dat niște valori care au ecou la nivel mondial. Eu spre România am condus mai multe grupuri de turiști, germani și austrieci, toți erau impresionați de frumusețea României, de Deltă, de mănăstirile din Bucovina, mănăstirile din Oltenia, de București.

Poate o analiză sociologică ne-ar arată că această mentalitate este și tipică unui popor mai mic în comparație cu unul mai mare. Ține foarte mult și de educație și asta s-a văzut și în contextul pandemic că foarte multă lume redescoperea România, neputând să călătorească în afara țării.

Avem aceste valori, aceste frumuseți, dar nu întotdeauna le și cunoaștem, asta am întâlnit și în diaspora română, oameni care au fugit de regiuni comuniste, care au emigrat înainte de 90 din motive politice și economice și care ajunși în alte țări se simțeau inferiori.

Inferioritatea, din cauza lipsei de școală

Rep: De unde vine această inferioritate despre care vorbiți?

M.G.A: Are o explicație foarte adâncă istoric în ceea ce a însemnat dominația Principatelor Române de către alte entități politice, iar în Transilvania a fost mai grea această povară chiar agresivă la adresa românilor care au avut momente de izbucnire inclusiv cu violențe, amintesc Răscoala lui Horea și Revoluția de la 1848 în Transilvania.

Își are aceste antecedente tot din cauza lipsei de școală. Noi nu am avut o elită decât abia în secolul XVIII-lea în Transilvania când s-au format școlile Blajului și apoi școlile de la Sibiu.

Pe de altă parte dacă te uiți și stai de vorbă cu tot felul de oameni care vin și spun că noi am fost mai troglodiți și că noi nu am creat cultură așa cum au creat francezii sau englezii, dar totuși suntem cel mai mare popor din spațiul Sud-Est european și am creat și noi niște ”bijuterii” unice în lume.

Lipsește o viziune a statului

Rep: Unde se creează această ruptură a necunoașterii istoriei și a valorilor?

M.G.A: Cred că se produce în familie, în școală. Nu facem suficiente excursii prin țară cu copiii noștri și ține și de ce citim.Să ne uităm la acest aspect la piața cărți din România și la cât se investește.

Stăm mai prost decât Slovenia, la cât se investește în tipar, în carte și asta spune foarte multe. Numai dacă ne uităm ce buget are educația și cercetarea în România, comparativ cu ce ne-am asumat noi în momentul în care am aderat la UE sau comparativ cu statele din jurul nostru.

Lipsește și o viziune a statului asupra acestor probleme. Trecut în lumea drepților, Pompiliu Teodor spunea că nu îi vine să creadă cum de după anii 90 diriguitorii de atunci ai statului român s-au înțeles să deconstruiască identitatea și statalitatea românească construită cu mari eforturi, cu jertfe de sute de vieți omenești în decursul a 150 de ani, dacă ne raportăm de la 1948 spre noi.

România a uitat de comunitățile din afara granițelor

Apropo de ziua noastră națională uitați-vă la situația comunităților românești din afară granițelor românești, mă refer la comunitățile istorice din Nordul Bucovinei sau Sudul Basarabiei sau Valea Timocului sau cele din Ungaria sau Ucraina Subcarpatică.

Cât de mult se implică statul român acolo? Biserica mai face foarte multe în acele comunități și de multe ori fără sprijinul statului român. Eu am fost în Ungaria și am fost și la Cernăuți și am văzut efectiv stând de vorbă cu români, profesori și membrii ai Academiei Române din zona de acolo și situația este dramatică.

Noi nu ar trebui să inventăm roata, ci putem să ne uităm la politica pe care o au maghiarii în Transilvania care mie, ca istoric nu întotdeauna îmi convine, însă nu pot să spun că nu o admir. Admir tenacitatea, hotărârea și constanța pe care o au de 30 de ani încoace în a investi aici, în a cultiva identitatea lor lingvistică și spirituală și mă refer la nivel politic, nu la o inițiată privată.

Devotamentul lor, încăpățânarea și curajul maghiarilor

Rep: Ce ar trebui să învățăm de la maghiari locuind aici împreună?

M.G.A: Eu sunt transilvănean, am avut colegi maghiari la școală, nu am avut nici un fel de problemă în a lega prietenii care dăinuie până astăzi. Ce admir eu la acești oameni este devotamentul lor, încăpățânarea și curajul lor de a  utiliza toate pârghiile politice și culturale pentru a-și cultiva identitatea etnică prin educație, prin scoală și prin o mulțime de asociații de diverse feluri și orientări.

Acesta este un aspect pe care îl stimez și îl văd. Uneori nu prea rezonez cu el și nu îmi prea convine și aici este și politica care își amestecă coadă și dorește să tulbure uneori apele mai mult decât ar fi permis din punctul de vedere al bunului simț și al legislației europene.

De pildă să finanțezi grădinițe, școli prin intermediul unor asociații pe criterii exclusiv etnice care cultivă un separatism nu este firesc.

Dezamăgiri de Centenar

Rep: Ce putem spune despre cum ne-am raportat la Ziua României în ultimii 30 de ani?

M.G.A: În fiecare an trebuie să recunosc că i s-a dat importanță și s-au organizat manifestații peste tot și la București și la Alba Iulia și alte orașe. Nu văd cum am putea exprima această sărbătoare la nivel festiv altfel. Omul are nevoie de sărbători, asta ne-o spun și antropologii.

Recent chiar am citit un text de a lui Blaga despre acest sentiment pe care îl aveau românii, ardelenii al sărbătorii și al duminicii care coagula comunitatea, care îi dădea sens, care îi oferea odihnă, sărbătoare dincolo de sărbătoarea religioasă, omul are nevoie de acest sentiment.

În anul 2018 cu Centenarul am fost dezamăgit de ce s-a organizat la nivel național și despre ceea ce ar fi trebuit să se facă. Dacă stăm să analizăm acum, că au trecut 2 ani de zile, istoricii și oamenii de cultură și-au făcut datoria, însă statul și autoritățile centrale mi se pare că nu.

La Cluj nu există un monument al Marii Uniri

De exemplu, la Cluj nu avem un monument al Unirii, sigur că s-au inaugurat trei statui dar care nu au fost inițiativa primăriei ci a celor două biserici pe care primăria le-a sprijinit. Este vorba de statuia cardinalului Iuliu Hossu de pe Bulevardul Eroilor și de statuia episcopului și a Mitropolitului Bartolomeu Anania din fața Catedralei Ortodoxe.

Și mai avem de anul trecut după lupte seculare statuia lui Andrei Mureșanu, autorul imnului nostru național în Piață Cipariu. Dar altceva nu s-a făcut. Nu avem un monument care să sublinieze că noi am sărbătorit Centenarul la Cluj, mai mult decât atât nu avem o placă pe o instituție publică în municipiul Cluj-Napoca unde să fie trecute cu litere de aur sau bronz numele și prenumele reprezentațiilor delegațiilor oficiali clujeni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, au fost 16.

Se putea face mai mult

Nu avem așa ceva, la noi doar doi aveau nume de străzi din Cluj ceea ce mi se pare scandalos în contextul în care orașul nostru se dezvoltă. Dau un exemplu, Sidonia Docan care a participat la Marea Adunare Națională și are și un jurnal despre asta.

Ei bine numele ei nu se regăsește niciunde. Așa se coagulează și se construiește o identitate prin aceste monumente care subliniază la nivelul opiniei publice un personaj, un eveniment, din acest punct de vedere am trăit o dezamăgire.

Se putea face mai mult așa cum au făcut celelalte națiuni din jurul nostru, de pildă în Țările Baltice s-au făcut niște ceremonii publice organizate de președinția celor trei țări care tot în 1918 și au dobândit autonomia și independența față de Imperiul Rus. Acolo au fost invitați liderii Uniunii Europene.

Cărți recomandate

Rep: Ce cărți ne recomandați să citim mâine care să ne răspundă și să ne ridice întrebări?

M.G.A: ”,O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”,1999, de Neagu Djuvara

,,Scurta istorie a României de Keith Hitchins”, 2015, editura Polirom

,,De la Marele Război la România întregită”, de Liviu Maior, 2018, editura Rao.

 

Dana Coțovanu

Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2020 •

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

U-BT Cluj-Napoca PIERDE meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea

Publicat

u-bt

U-BT Cluj-Napoca a pierdut meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea. Bihorenii au câștigat cu 94-92. Este prima înfrângere în competițiile interne în mai bine de un an, scrie Baschet.ro

„Felicit echipa Oradiei, au jucat un baschet mai bun decât noi azi. Din păcate, un nou meci în care am pierdut foarte urât lupta la recuperări. Nu am reușit să câștigăm această bătălie, a fost 42-26. Cred că acolo trebuie să vedem formulele de joc și să îmbunătățim, să ne luptăm mai mult pentru acest aspect. E o finală, jucăm cu o echipă bună, e 2-1 și mergem mai departe.

U-BT Cluj-Napoca PIERDE meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea

Ne-am luptat până la urmă, asta este o caracteristică a echipei noastre, însă azi nu am mai reușit să întoarcem soarta meciului și să câștigăm. Gândul nostru se îndreaptă deja spre meciul de luni și să vedem ce putem face mai bine pentru a câștiga”, a declarat după meci, Mihai Silvășan, antrenorul clujenilor.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Trenurile Soarelui vor lega zilnic Clujul de staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, de la jumătatea lunii iunie

Publicat

De

Trenurile Soarelui vor pleca zilnic de la Cluj-Napoca

Trenurile Soarelui vor pleca zilnic din gara din Cluj-Napoca începând din noaptea de 14 spre 15 iunie, anunță CFR Călători.

Trenurile vor circula pe toată durata sezonului estival, rtespectiv timp de trei luni, până la data de 7/8 septembrie 2024.

Trenurile Soarelui vor lega zilnic Clujul de staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, de la jumătatea lunii iunie

Clujenii vor avea stfel posibilitatea să meargă cu trenul în staţiunile de la Marea Neagră, dar şi în Delta Dunării

CFR Călători a anunțat că 30 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe spte Litoral din toată ţara.

„Toate regiunile ţării vor fi conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători fie cu trenurile directe dinspre Arad, Deva, Timişoara Nord, Reşiţa Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău, fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la 1-2 ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur”, au precizat reprezentanții CFR Călători.

Cum vor circula Trenurile Soarelui

Timp de trei luni, 30 de trenuri directe (15 dus/15 întors, inclusiv ramurile aferente), din care 14 trenuri (7 dus/7 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia, iar 36 de trenuri (18 dus/18 întors) vor asigura legătura Capitalei cu litoralul şi retur:

  • 15 perechi din Bucureşti Nord (din care 9 perechi trec şi prin Bucureşti Băneasa),
  • 2 perechi numai din Bucureşti Băneasa şi o pereche din Bucureşti Obor.

Pentru călătoria spre Delta Dunării, din 15 iunie 2024, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur pe întreaga durată a sezonului.

De asemenea, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Capitală sau Constanţa.

În perioada programului estival de transport, pe secţia Constanţa – Mangalia, turiştii aflaţi pe litoralul românesc au posibilitatea de a călători între staţiunile de pe litoral cu trenurile Regio puse la dispoziţie de CFR Călători.

De asemenea, trenurile de lung parcurs care vin din mari oraşe ale ţării (cu plecare din Arad, Oradea, Timişoara, Satu Mare, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Sibiu, Reşita, Suceava, Iaşi, Craiova, Bucureşti etc) vor asigura legătura directă cu staţiunile de pe litoral, până la Mangalia.

Reduceri și gratuități

„Durata călătoriei pe ruta Bucureşti – Constanţa este în medie de circa 2 ore şi 20 minute – timp greu de atins de alte mijloace terestre de transport, din centrul Bucureştiului până în centrul Constanţei.

Toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasa climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptop-ului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate.

Majoritatea vagoanelor sunt modernizate (reconstruite integral) în ultimii 14 ani. De asemenea, trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă şi vagoane de dormit”, au mai precizat reprezentanţii companiei.

  • Călătorii pot beneficia de reduceri precum:
    10% reducere din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors;
  • o reducere de până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie,
  • 25% la cumpărarea în baza cardului TrenPlus.

Elevii beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 90% reducere la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.

Citește mai departe

Editorial Opinii

LECȚIA de istorie. Despre tătari. În 18 mai au Ziua Surghiunului. Distrugerea satului Sic

Publicat

Într-o clasă de la un liceu considerat de elită din Cluj un premiant din clasă terminală întreba cine sunt tătarii? În țara clampăului care a lansat sintagma ”România educată” și pe care, observați, cu eleganță nu îl nominalizăm, tema ar merita câteva note. Adolescenții elevi sunt victime, nu autori ai Deșcolarizării României, syntagma lansată de istoricul și scriitorul ieșean Mircea Platon ( NB: clămpău, clămpăi s. m. 1. individ greoi. 2. demagog. cf. Wikipedia).

La 18 mai 2024 se împlinesc 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, când Stalin a hotărât strămutarea lor în condiții de transport ucigătoare. 18 Mai 1944, zi de doliu pentru întreaga etnie care îşi aminteşte cu spaimă și durere eternă de povestea dramatică a unui întreg neam.

OPINIE. Lecția de istorie. Despre tătari. În 18 mai au Ziua Surghiunului. Distrugerea satului Sic

Pentru că noi suntem o comunitate crescută într-un spirit umanist, suntem creștini și mai ales suntem români caracterizați de bunătate și toleranță avem respect și compasiune față de suferința omenească. Cu atât mai mult cu cât a fost suferința unei întregi etnii.

Din păcate nici pe vremuri, manualele de istorie nu erau prea generoase în date privind istoria popoarelor vecine sau cu care românii au interacționat și conviețuit secole dacă nu milenii. Ce nu cunoști ajungi să te sperie sau chiar să urăști.

Avem 17 deputați care reprezintă în Parlamentul României minorități entice în afară de cea maghiară. Au fost puține informații în școală despre istoria ungurilor, sârbilor, ucrainenilor, turcilor, bulgarilor. Se pare că în prezent situația este și mai acută fiindcă am avut (ne ?)șansa de a avea reformatori care au bulversat școala românească.

„Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat”

Pentru că suntem în 18 Mai să rememorăm câteva date. Poate mulți tineri nici nu știu cine au fost tătarii și îi ajutăm fără să fie ei nevoiți să apeleze la ”goagăl” cum spunea un primar de sector din București.

Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat. Armatele lui Gingis Han si a urmașilor săi erau un conglomerat de etnii. Una dintre ele era o facțiune turcică, tătarii, foarte asemănători cu mongolii după comportament și mod de luptă, iar numele lor s-a dat acelor hoarde care s-au stabilit în Estul Europei, mai ales în Crimeea. Numele de tătar vine din chineză și nu este tocmai un eufemism, cei intresați pot afla imediat.

Apar în Europa pe la 1241. Au pulverizat în acel an statul maghiar la Bătălia de la Râul Mohi și ceea ce istoricii nu declamă, au dat un răgaz românilor transilvăneni să reziste mai bine în timp tendințelor și acțiunile de maghiarizare.

„Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783”

S-au remarcat cei numiți tătari în istorie prin jafurile, prădăciunile, masacrele, la care au supus timp de secole mai toate popoarele cu care au intrat în contact. Este ”tratamentul” aplicat și românilor din cele trei principate, începând de la invazia lor în Europa la 1241 până în secolul al XVII-lea.

De exemplu, la 1717 au ras de pe fața pământului orașul Sic ( județul Cluj) de mărimea orașului reședință de județ, ucigând toți bărbații de la nou născut până la cei mai bătrâni. Sicul nu și-a mai revenit niciodată la statutul de oraș. În Transilvania au fost învinși de maramureșeni în 1718, iar ultima invazie de jaf și pradă în Țările Române a avut loc în 1768. După aceea Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783.

Să fie îngăduită o comparație. Prima Universitatea europeană a fost înființată la Bologna, Italia pe la 1060. Peste 700 de ani pe noi ne mai prădau tătarii…

„Are loc un declin numeric al populației planetei”

La 1241 – 1242 hoardele mongole conduse de Batu si Subotai nepot si cumnat al lui Gingis Han ar fi putut cuceri mai multe teritorii, dar moartea Marelui Han Ogodai a fost o șansă pentru europeni. Evenimentul i-a determinat să se întoarcă în Asia pentru a participa la alegerea următorului mare han. Batu nu a fost ales și hoardele mongole din Vest care atacau Europa nu au mai primit un sprijin substantial.

Posibil în acest context a crescut rolul/ponderea tătarilor în conglomeratul mongol-european. Hanatul ”Hoardei de Aur” cum era denumit statul mongol dinspre Europa s-a împărțit în timp în Hanatul Kazanului, Astrahanului și al Crimeii. Cel al Crimeii ne interesează mai mult fiind mai aproape și rezistând până când, reiterăm, în 1783 a fost ocupat de ruși.

Numeric, victimele produse de invaziile mongole este colosal, depășesc pe cele din al Doilea Război Mondial. Peste 100 de milioane din care 20 de milioane în Europa, peste 10 milioane in Iran, populatia Chinei se injumătățește ! Scăderile de populație pot fi comparate doar cu ravagiile făcute de variolă în rândul populațiilor amerindiene după apariția europenilor în America.

Are loc un declin numeric al populației planetei în asemenea hal, încât, în stupizenia ecologistă contemporană s-a spus că Gingis Han a fost cea mai mare personalitate care a contribuit la conservarea planetei prin stoparea demografică.

Deși nimeni nu pare să se fi îngrijit să ne învețe și lucruri pozitive despre tătari, pentru corectitudine, ar merita să încercăm câteva.

Subotai, care a atacat Europa, a fost unul din foarte puținii generali din istoria omenirii care nu a pierdut nici o bătălie ( Ex: generalul francez Leclerc, mareșalul Suvorov. )

Concepția strategică a lui Subotai de a fracționa, a deplasa și a reuni armatele în locul cel mai important se va regăsi peste veacuri doar la Napoleon.

„Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili”

Arcul tătărăsc era atât de performant încât nu a fost egalat decât de cel făcut în timpul actual cu tehnologie digitală. Era compus din mai multe părți, fabricarea lui dura până la doi ani și se făcea din vine de bou și diferite esențe tari de lemn. Era mult peste teribilul arc galez care a distrus cavaleria în zale franceză la Crecy, Poitiers, Azincourt. Este consemnată performanța că unul dintre nepoții lui Gingis Han a reușit să atingă o țintă la 500 de metri.

Puteau fi învinși mai ales la retragere. ” Și i-a biruit vodă si a slobozit o mulțime de robi și vite si le-a luat prada înapoi !”

Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili. Se apropiau de adversar la o bătaie de săgeată, trageau și apoi nu mai putea fi prinși. Se pare că și rasele lor de cai erau unice prin rezistență și viteză. De asemenea reușeau să străbate distanțe enorme prin stilul lor aparte de călărit buiestru.

Au influențat decisiv coagularea unor popoare slave și impunerea Moscovei drept cel mai important oraș al rușilor.

Imperiul mongol a fost cel mai extins teritorial din istorie. Era chiar peste gluma ”Cu cine se învecinează URSS ? Cu cine dorește !”

S-a realizat o extindere a rețelelor comerciale internaționale și perfectarea unor schimburi culturale și tehnologice la distanțe nemaitâlnite până atunci.

„Prohitlerismul a fost un pretext dement”

Pentru că în timpul celui De-al Doilea Război Mondial datorită terorii instituită de rușii de atunci, mulți tătari crimeeni ar fi trecut de partea lui Hitler, au fost strămutați din Crimeea prin tot URSS-ul și de abia după prăbușirea comunismului au reușit o parte din ei să revină în peninsulă. Pănă acum am reținut din istorie termenul de strămutați, nu de genocid. Corect este cel de genocid. Se estimează că cca 46 % dintre tătari, în special copiii, bătrânii și femeile au fost uciși de condițiile groaznice de transport.

Prohitlerismul a fost un pretext dement. Bărbații tătari în putere erau chiar pe front luptând împotriva germanilor. Motivul real care se întâlnește în toată istoria de ocupație a Rusiei este distrugerea națiunilor și rusificarea intensă a țării. Când s-a terminat războiul acei bărbați tătari, eroi unii, nu s-au întoars pentru că nu îi mai aștepta nimeni. Au hoinărit disperați pe întinsul Rusiei pentru a-si regăsi familiile dacă acestea au supraviețuit. Greu de imaginat disperarea acelor oameni.

Este recunoscută cruzimea rusească (de atunci) în a pedepsi popoare întregi fără a cerceta măcar cine anume a fost de vină pentru o atitudine anume. S-a dorit ca tot acel popor să dispară în oceanul rus.

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar”

Sugestivă este declarația deputatului corespondent etniei, Amet Varol, din grupul minorităților naționale al Parlamentului României:

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare.

„Duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei”

Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora. ”

Deci nu numai că i-au silit să își părăsească localitățile de domiciliu, ci rușii (de atunci) s-au asigurat și că alte etnii nu vor sări în sprijinul tătarilor deportați.

În Ardeal circulă o glumă cu Gheorghe care este supărat brusc pe Janos, până atunci buni prieteni. ”-De ce ?

-Pentru că voi ungurii l-ați ucis pe Mihai Viteazul.

-Dar bine, acestea sunt fapte de acum peste 400 de ani.

„Ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum”

-Da, dar eu aseară am fost informat !” ( NB: Marele Voievod a fost ucis de mercenari belgieni vorbitori de franceză, valonii, la ordinul unui italian de origine albaneză, ori dacă ni se pare mai digerabil, a unui albanez Giorgio Basta, născut la Napoli și crescut în Italia.

În același spirit ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum, pentru acțiunile de acum câteva sute de ani și să nu fim mișcați de tragedia unui popor și a multor alte popoare lovite de cruzimea acelor ruși de demult. Este de ajuns peste măsură să ne preocupe ce fac rușii de acum.

Când s-au întors în Crimeea, cei care au supraviețuit, sau urmașii lor, și-au găsit casele ocupate de către coloniștii ruși. Acolo nu a funcționat nici o retrocedare. Si-au construit alte case și au fondat localități noi. Li s-a interzis de către ruși să își omagieze morții de la 18 Mai 1944.

Speculând istoric ne-am putea gândi că boierii moldoveni, la Stănilești 1711, nu i-au trădat pe ruși și pe Dimitrie Cantemir când nu au mai vrut să îi aprovizioneze cu mancare și apă, provocand înfrângerea lor. În fapt si-au salvat țara. Agresivitatea cu care rușii s-a purtat cu românii moldoveni din Basarabia justifică peste ani atitudinea acelor boieri înțelepți și patrioți.

„Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul”

În România, comunitatea tătară conviețuiește normal în Dobrogea cu celelalțe naționalități, membrii ei fiind remarcați comercianți și meșteșugari. Din păcate mulți au emigrat în Turcia, au rămas tot mai puțini și din cei care au rămas este o vitregie a vremurilor că sunt mai cunoscuți antrenorul de hanbal al Naționalei, Aihan Omer și fotbalistul Denis Alibec.

Este onorabil că a apărut un manual și teme despre Holocaust. Cu nimic nu este știrbită importanța și cinstirea acestui tragic eveniment, dacă avem grijă la proporții, la toate națiunileși la importanța acordată istoriei românilor și mai ales educației naționale. Patriotismul nu e un termen desuet nici caduc.

Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul să nu se mai repete. Dar trebui să știe și că la bătalia de la Teișani din 1602, Stroie Buzescu s-a sacrificat și l-a învins pe Ghirai cel mai bun luptător tătar. Condiția era ca armata pierzătorului să se retragă. Se pare că atunci tătarii s-au ținut de cuvânt. Istoria are legend frumoase, precum și povești tragice cum este Holocaustul. Dar, să nu uităm că în această parte de lume rușii de demult au provocat în 1923-1933 Holodomorul. Rușii de acum nu ne lasă să îi uităm deloc.

Adrian Marian

Citește mai departe

EVENIMENT

Moment ISTORIC pentru Cluj-Napoca: Încep lucrările la Spitalul Regional de Urgență. STARTUL la centura metropolitană, pe 24 mai

Publicat

boc

Astăzi a avut loc ceremonia de spargere a solului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, care a însemnat începerea efectivă a lucrărilor la acest obiectiv. La eveniment au participat și președintele PNL, domnul Nicolae Ciucă, primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, președintele PNL Cluj, domnul europarlamentar Daniel Buda, secretarul general al Guvernului, domnul Mircea Abrudean, viceprimarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Dan Tarcea și primarul comunei Florești, domnul Bogdan Pivariu.

„Ce se întâmplă astăzi la Cluj reprezintă un moment istoric nu doar pentru comunitatea noastră, ci și pentru întreaga Transilvanie. În egală măsură, demonstrează capacitatea noastră de a munci împreună: guvernare locală,universități, cetățeni și, nu în ultimul rând, forțe politice responsabile. Mă bucur că am putut fi, acum mulți ani, acela care a semnat Hotărârea de Guvern prin care acest teren de 7 hectare, din Florești, a fost dat pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență. De asemenea, mă bucur că, în calitate de primar al Clujului, împreună cu colegii mei, am reușit să schimbăm proiectul metroului, cu aprobarea Guvernului și a Uniunii Europene, ca lucrările să înceapă de aici, din Florești, pentru a putea asigura un al treilea acces suplimentar la Spitalul Regional de Urgență.

Moment ISTORIC pentru Cluj-Napoca: Încep lucrările la Spitalul Regional de Urgență. STARTUL la centura metropolitană, pe 24 mai

Vinerea viitoare, în 24 mai, vom deschide lucrările la primul tronson al centurii metropolitane de la cluj, care are ca menire principală lărgirea de la patru la șase benzi a drumului Cluj-Florești pentru a asigura în primul rând accesul direct la Spitalul Regional de Urgență pentru ambulanțe, dar și pentru transportul public dedicat.
Avem în această zonă proiecte de peste 3 miliarde de euro în lucru. Aceste proiecte sunt meritul capacității noastre de a lucra împreună.

La Cluj am demonstrat că atunci când este vorba despre interesul public major ne dăm mâna. Doresc să mulțumesc și Universității de Medicină și Farmacie pentru că ne-a oferit motivul pentru care să realizăm acest spital: degeaba dorești, dacă nu nu ai și resursa umană capabilă să facă posibil un asemenea spital regional de urgență” a declarat primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc.

„Îi felicit pe toți cei care s-au implicat în acest proiect”

„Cred că trebuie să vorbim puțin despre ce se întâmplă astăzi aici. S-a vorbit destul în toți acești ani. Este un proiect așteptat de foarte mulți ani. Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, indiferent de formațiunea politică, să ne ocupăm de accesul la servicii medicale performante. Este un gest de recunoaștere față de truda medicilor și profesorilor din România. Clujul merită acest lucru cu prisosință. Nu de multe ori am auzit că cel mai bun medic din zonă este acceleratul de Cluj. Îi felicit pe toți cei care s-au implicat în acest proiect”, a declarat președintele PNL, fost premier al României, domnul Nicolae Ciucă.

„O să vorbesc puțin pentru că eu sunt un om al faptelor. Aș spune că acest teren are o istorie lungă, poate chiar o telenovelă. Ani de zile ne-am chinuit să rezolvăm problema terenului. În 2018 am reușit să-l predăm Ministerului Sănătății. Acum este un nou început. Mă bucur că am ajuns aici. Le mulțumesc mai marilor de la București pentru că au înțeles că această colaboare între cele două partide responsabile este cheia în a reușit în multe proiecte regionale. Oamenii așteaptă de la noi fapte și lucruri concrete. Consiliul Județean va continua să se implice în infrastructura de la acest proiect”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

„Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea o suprafață construită totală de 184.013 mp”

„Suntem la un moment istoric, debutul lucrărilor la Spitalul Regional de Urgență. Cu fiecare pas și fiecare etapă parcursă punem bazele pentru a edifica acest spital. Medicii noștri vor salva vieți aici. Spitalul Regional de Urgență înseamnă acces la servicii medicale de calitate și, cel mai important, înseamnă speranță. Vreau să vă asigur că primăria Florești este un partener de nădejde. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți, să ne țină sănătoși și să implementăm cu succes acest proiect”, a declarat primarul comunei Florești, domnul Bogdan Pivariu.

Contractul, cu o valoare licitată de 52.277.047,79 lei (fără TVA), presupune lucrări de organizare de șantier, excavare grosieră a pământului, devierea rețelelor de utilități și amenajarea căilor temporare de acces precum și construcția unei incinte etanșe de pereți mulați și ziduri de sprijin din piloți forați.

La finalizare, Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea o suprafață construită totală de 184.013 mp, din care 176.638 clădirea principală, structurată pe 8 niveluri S+P+5E+Eth, heliport. Suprafața terenului pe care va fi construit viitorul spital este de 143.064 mp.

Spitalul va avea o structură modernă, la standarde europene, din punct de vedere arhitectural, medical, al echipamentelor și a tehnologiei IT. În proiectul spitalului sunt prevăzute 22 săli de operație, 4 săli de nașteri și 849 de paturi (106 paturi vor fi pentru îngrijiri critice, inclusiv terapie internsivă, terapie intensivă de urgență și terapie intersivă de urgență și îngrijiri a arșilor).

Material comandat de Partidul Național Liberal Cluj, Cod Mandatar Financiar 21240015

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax