ACTUALITATE
INTERVIU/ Istoricul clujean Mircea Gheorghe Abrudan, de Ziua Națională: Ca popor, ne caracterizează valorile creștine. Renunțăm prea ușor la limba română, la identitatea noastră etnică
Ziua de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, amintește anual de unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor și anume votul dat de Marea Adunare de la Alba Iulia pentru unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
Ziua Națională a României a fost decisă prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990.
Românii celebrează această zi într-un context pandemic, iar ceremoniile se vor desfășura în format restrâns. Cu toate acestea, Ziua Națională trebuie să ne aducă câteva momente de reflecție asupra noastră ca popor, cum ne-am schimbat și ce-am învățat, ce ne definește ca popor și ce ne lipsește.
Am discutat aceste aspecte cu Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Alegerea zilei de 1 Decembrie, fericită și simbolică
Rep: Ce părere aveți de stabilirea zilei de 1 Decembrie ca Ziua Națională a României?
M.G.A: Ziua de 1 decembrie a devenit Ziua Națională a României după căderea regimului comunist, fiind propunerea guvernului FSN în 1990. Consider că alegerea este una fericită și simbolică deopotrivă, pentru că i se acordă importanța cuvenită unui proces desfășurat pe parcursul anului 1918, început cu 27 martie prin Unirea Basarabiei, continuat cu 28 noiembrie prin Unirea Bucovinei și încheiat la 1 decembrie 1918 prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, unire hotărâtă de cei 1228 de delegați și adoptată plebiscitar prin cei peste 100.000 de români prezenți la Alba Iulia pe câmpul lui Horea.
Având în vedere că Basarabia a fost pierdută prin ultimatumul sovietic din vara anului 1940, iar Bucovina a fost înjumătățită prin același act arbitrar al celor doi dictatori Hitler și Stalin, nu cred că o altă zi are o încărcătură emoțională și simbolică mai mare.
Desigur, regimurile de după 1990, mai ales cele de până la preluarea guvernării de CDR în 1996, nu au dorit să revină la 10 mai, ziua națională a României dinaintea comunizării țării, pentru că asociau ziua cu regalitatea, nu atât cu independența țării, obținută în anii 1877-1878.
Însă acest fapt, cine a declarat ziua de 1 decembrie ca zi națională, nu cred că ar trebui să constituie un măr al discordiei, o problemă, este un dat, este deja istorie și trebuie să ne-o asumăm.
Sincer vorbind, nici nu văd altă „soluție” mai potrivită… dar poate sunt subiectiv fiind ardelean, cu toate acestea o reparație s-a făcut cu câțiva ani în urmă, când Parlamentul a adoptat o nouă lege prin care ziua de 24 ianuarie, a Unirii Principatelor Române, a fost declarată „sărbătoare națională” și zi liberă, marcată ca atare prin diverse evenimente.”
Românii, popor tolerant și deschis
Rep: Ce valori ne definesc ca popor?
M.G.A: În mod cert se spune că suntem un popor tolerant, deschis, ospitalier, acestea au de-a face cu matricea românească. Limba este un liant al românismului. Dar este o întrebare pe care când o auzim lansată spunem că este foarte simplă, accesibilă, dar este mai complicat de răspuns la ea.
Avem principii, ne caracterizează niște valori în care credem ca națiune română, credem în Europa, ne individualizăm în această simfonie a popoarelor europene. Eu am studiat și în afara României în Germania, Austria și am văzut că, uneori, din păcate suferim de un anumit complex de inferioritate față de celelalte națiuni mai mari.
Renunțăm prea ușor la limba română, la identitatea noastră etnică. Pentru mine ca istoric îmi este foarte greu să disociez identitatea etnică de cea creștină. Ne caracterizează valorile creștine ca popor.
Dar cred că este o problemă în a ne compara mereu cu națiunile mai mari și faptul că nu ne cunoaștem cu adevărat cultura noastră. Mă refer la ce au construit părinții noștri în timpuri grele.
Noi am dat niște valori care au ecou la nivel mondial
Rep: De ce unor români le este rușine să își afirme naționalitatea?
M.G.A: În primul rând, mă doare chestia asta. Asta are legătură cu istoria aceasta recentă, cu ce am trăit în timpul comunismului și ce a venit după 1990. Tranziția aceasta dificilă cu anumiți cetățeni români de alte etnii care nu ne-au reprezentat onorabil peste hotare. Mai este și lipsa de cunoștințe culturale și istorice despre ce reprezentăm noi.
Să stăm să ne gândim de pildă că noi am dat niște valori care au ecou la nivel mondial. Eu spre România am condus mai multe grupuri de turiști, germani și austrieci, toți erau impresionați de frumusețea României, de Deltă, de mănăstirile din Bucovina, mănăstirile din Oltenia, de București.
Poate o analiză sociologică ne-ar arată că această mentalitate este și tipică unui popor mai mic în comparație cu unul mai mare. Ține foarte mult și de educație și asta s-a văzut și în contextul pandemic că foarte multă lume redescoperea România, neputând să călătorească în afara țării.
Avem aceste valori, aceste frumuseți, dar nu întotdeauna le și cunoaștem, asta am întâlnit și în diaspora română, oameni care au fugit de regiuni comuniste, care au emigrat înainte de 90 din motive politice și economice și care ajunși în alte țări se simțeau inferiori.
Inferioritatea, din cauza lipsei de școală
Rep: De unde vine această inferioritate despre care vorbiți?
M.G.A: Are o explicație foarte adâncă istoric în ceea ce a însemnat dominația Principatelor Române de către alte entități politice, iar în Transilvania a fost mai grea această povară chiar agresivă la adresa românilor care au avut momente de izbucnire inclusiv cu violențe, amintesc Răscoala lui Horea și Revoluția de la 1848 în Transilvania.
Își are aceste antecedente tot din cauza lipsei de școală. Noi nu am avut o elită decât abia în secolul XVIII-lea în Transilvania când s-au format școlile Blajului și apoi școlile de la Sibiu.
Pe de altă parte dacă te uiți și stai de vorbă cu tot felul de oameni care vin și spun că noi am fost mai troglodiți și că noi nu am creat cultură așa cum au creat francezii sau englezii, dar totuși suntem cel mai mare popor din spațiul Sud-Est european și am creat și noi niște ”bijuterii” unice în lume.
Lipsește o viziune a statului
Rep: Unde se creează această ruptură a necunoașterii istoriei și a valorilor?
M.G.A: Cred că se produce în familie, în școală. Nu facem suficiente excursii prin țară cu copiii noștri și ține și de ce citim.Să ne uităm la acest aspect la piața cărți din România și la cât se investește.
Stăm mai prost decât Slovenia, la cât se investește în tipar, în carte și asta spune foarte multe. Numai dacă ne uităm ce buget are educația și cercetarea în România, comparativ cu ce ne-am asumat noi în momentul în care am aderat la UE sau comparativ cu statele din jurul nostru.
Lipsește și o viziune a statului asupra acestor probleme. Trecut în lumea drepților, Pompiliu Teodor spunea că nu îi vine să creadă cum de după anii 90 diriguitorii de atunci ai statului român s-au înțeles să deconstruiască identitatea și statalitatea românească construită cu mari eforturi, cu jertfe de sute de vieți omenești în decursul a 150 de ani, dacă ne raportăm de la 1948 spre noi.
România a uitat de comunitățile din afara granițelor
Apropo de ziua noastră națională uitați-vă la situația comunităților românești din afară granițelor românești, mă refer la comunitățile istorice din Nordul Bucovinei sau Sudul Basarabiei sau Valea Timocului sau cele din Ungaria sau Ucraina Subcarpatică.
Cât de mult se implică statul român acolo? Biserica mai face foarte multe în acele comunități și de multe ori fără sprijinul statului român. Eu am fost în Ungaria și am fost și la Cernăuți și am văzut efectiv stând de vorbă cu români, profesori și membrii ai Academiei Române din zona de acolo și situația este dramatică.
Noi nu ar trebui să inventăm roata, ci putem să ne uităm la politica pe care o au maghiarii în Transilvania care mie, ca istoric nu întotdeauna îmi convine, însă nu pot să spun că nu o admir. Admir tenacitatea, hotărârea și constanța pe care o au de 30 de ani încoace în a investi aici, în a cultiva identitatea lor lingvistică și spirituală și mă refer la nivel politic, nu la o inițiată privată.
Devotamentul lor, încăpățânarea și curajul maghiarilor
Rep: Ce ar trebui să învățăm de la maghiari locuind aici împreună?
M.G.A: Eu sunt transilvănean, am avut colegi maghiari la școală, nu am avut nici un fel de problemă în a lega prietenii care dăinuie până astăzi. Ce admir eu la acești oameni este devotamentul lor, încăpățânarea și curajul lor de a utiliza toate pârghiile politice și culturale pentru a-și cultiva identitatea etnică prin educație, prin scoală și prin o mulțime de asociații de diverse feluri și orientări.
Acesta este un aspect pe care îl stimez și îl văd. Uneori nu prea rezonez cu el și nu îmi prea convine și aici este și politica care își amestecă coadă și dorește să tulbure uneori apele mai mult decât ar fi permis din punctul de vedere al bunului simț și al legislației europene.
De pildă să finanțezi grădinițe, școli prin intermediul unor asociații pe criterii exclusiv etnice care cultivă un separatism nu este firesc.
Dezamăgiri de Centenar
Rep: Ce putem spune despre cum ne-am raportat la Ziua României în ultimii 30 de ani?
M.G.A: În fiecare an trebuie să recunosc că i s-a dat importanță și s-au organizat manifestații peste tot și la București și la Alba Iulia și alte orașe. Nu văd cum am putea exprima această sărbătoare la nivel festiv altfel. Omul are nevoie de sărbători, asta ne-o spun și antropologii.
Recent chiar am citit un text de a lui Blaga despre acest sentiment pe care îl aveau românii, ardelenii al sărbătorii și al duminicii care coagula comunitatea, care îi dădea sens, care îi oferea odihnă, sărbătoare dincolo de sărbătoarea religioasă, omul are nevoie de acest sentiment.
În anul 2018 cu Centenarul am fost dezamăgit de ce s-a organizat la nivel național și despre ceea ce ar fi trebuit să se facă. Dacă stăm să analizăm acum, că au trecut 2 ani de zile, istoricii și oamenii de cultură și-au făcut datoria, însă statul și autoritățile centrale mi se pare că nu.
La Cluj nu există un monument al Marii Uniri
De exemplu, la Cluj nu avem un monument al Unirii, sigur că s-au inaugurat trei statui dar care nu au fost inițiativa primăriei ci a celor două biserici pe care primăria le-a sprijinit. Este vorba de statuia cardinalului Iuliu Hossu de pe Bulevardul Eroilor și de statuia episcopului și a Mitropolitului Bartolomeu Anania din fața Catedralei Ortodoxe.
Și mai avem de anul trecut după lupte seculare statuia lui Andrei Mureșanu, autorul imnului nostru național în Piață Cipariu. Dar altceva nu s-a făcut. Nu avem un monument care să sublinieze că noi am sărbătorit Centenarul la Cluj, mai mult decât atât nu avem o placă pe o instituție publică în municipiul Cluj-Napoca unde să fie trecute cu litere de aur sau bronz numele și prenumele reprezentațiilor delegațiilor oficiali clujeni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, au fost 16.
Se putea face mai mult
Nu avem așa ceva, la noi doar doi aveau nume de străzi din Cluj ceea ce mi se pare scandalos în contextul în care orașul nostru se dezvoltă. Dau un exemplu, Sidonia Docan care a participat la Marea Adunare Națională și are și un jurnal despre asta.
Ei bine numele ei nu se regăsește niciunde. Așa se coagulează și se construiește o identitate prin aceste monumente care subliniază la nivelul opiniei publice un personaj, un eveniment, din acest punct de vedere am trăit o dezamăgire.
Se putea face mai mult așa cum au făcut celelalte națiuni din jurul nostru, de pildă în Țările Baltice s-au făcut niște ceremonii publice organizate de președinția celor trei țări care tot în 1918 și au dobândit autonomia și independența față de Imperiul Rus. Acolo au fost invitați liderii Uniunii Europene.
Cărți recomandate
Rep: Ce cărți ne recomandați să citim mâine care să ne răspundă și să ne ridice întrebări?
M.G.A: ”,O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”,1999, de Neagu Djuvara
,,Scurta istorie a României de Keith Hitchins”, 2015, editura Polirom
,,De la Marele Război la România întregită”, de Liviu Maior, 2018, editura Rao.
Dana Coțovanu
Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2020 •
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).
EVENIMENT
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
Asociațiile de revoluționari, urmași ai eroilor – martiri și a luptătorilor a organizat, sâmbătă, comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 la Monumentul Stâlpi Împușcați din Piața Unirii din Cluj-Napoca.
“Să nu îi uităm niciodată”. Coroane de flori au fost depuse în mai multe locuri din Cluj-Napoca unde și-au pierdut viața cei care au luptat pentru libertate. Au fost oficiate și slujbe de comemorare a eroilor Revoluției de la Cluj.
Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
La comemorarea de la monumentul Stâlpii Împușcați au participat, printre alții, și primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
„Suntem aici pentriu a spune ‘nicodată sa nu se mai întâmple așa’, ca oamenii să-și vrese sângele pentru ca noi să putem avem libertate și democrație… Drumul pe care am plecat este infinit mai bun decât cel pe care l-am avut înainte de Decembrie 1989”, a spus Emil Boc.
Coroane de florii au fost depuse, sâmbătă, la Podul Astoria, dar și în Piața Unirii, la Monumentul Stâlpii Împușcați.
Eroii, comemorați și la Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Eroii Revoluției au fost comemorați și în locul unde își dorm somnul veșnic.
Coroane de flori au fost depuse în Cimitirul Central, unde au fost prezenți reprezentanți ai Armatei Române, dar și în Cimitirul Mănăștur, pe Calea Moților nr. 102 și la Troița din Piața Mărăști.
La 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca au avut loc o serie de manifestații după evenimentele de la Timișoara.
La Cluj, revolta a început cu o manifestație a muncitorilor care se întorceau acasă după schimbul de tură de la fabricile din oraș. 27 de persoane au fost ucise la Cluj-Napoca de forțele armate. 14 persoane au fost ucise în centrul orașului, în Piața Unirii, 9 la fabrica de bere Ursus, 3 la Hotelul Astoria și o persoană în Piața Mărăști.
În Piața Unirii, în fața librăriei Universității și a hotelului Continental, era deja, în jurul orei 15.00, o prezență militară puternică, formată în principal din tineri recruți conduși de căpitanul Carp Dando. Mulțimea a strigat lozinci anticomuniste și anti-Ceaușescu, iar militarii au deschis focul la comandă.
Pompierii au intervenit sâmbătă pentru a stinge un incendiu produs într-o gospodărie din localitatea Aghireșu Fabrici.
Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă și la casă.
INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin sunt cei care au intervenit pentru a stinge un incendiul.
La fața locului s-a deplasat echipajul de la Garda Aghireșu, iar incendiul s-a manifestat la o anexă gospodărească, pe o suprafață de aproximativ 4 metri pătrați.
În interior era depozitată o cantitate considerabilă de lemn. Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă la două case de locuit, fiind lichidat în limitele găsite.
În urma acestui eveniment, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza jarului nestins, depozitat în apropierea materialelor combustibile.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
FOTO. INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
FOTO. 200 de kilograme de articole PIROTEHNICE, confiscate de polițiști. Valoarea pe piață e de 25.000 de lei
Clujean după gratii, după ce a spart geamul unei mașini și a furat un telefon mobil. Sub ochii șoferului
FOTO. Cum s-a produs accidentul de pe Splaiul Independenței din Cluj. Doi șoferi au fost răniți și transportați la spital
VIDEO. UPDATE. Incendiu la Dej, pe strada Baia Mare. Flăcările de la o anexă gospodărească au cuprins și o casă
