EVENIMENT
INTERVIU. Dan Luca: Nefiind în zona Schengen și euro, România riscă să fie aruncată spre periferia decizională la nivelul UE
Dan Luca este un clujean, expert în politici europene, care trăiește de peste 20 de ani la Bruxelles. Acesta a acordat un interviu pentru Cluj24 în care a arătat care sunt beneficiile aderării României la UE, cum este perceput Cluj-Napoca la nivel european și ce ar trebui să facă autoritățile de la București pentru ca România să joace un rol mai important în Uniunea Europeană.
Rep: Cum se vede România de la Bruxelles, la 15 ani de la aderarea la UE, în 2007?
D.L: În primul rând, ne bucurăm că România este în UE după 15 ani și mai ales războiul din Ucraina ne arată că e bine să alegi părțile și să stai cu câștigătorii. România a ales corect în anii 90, fiindcă a fost un proces de durată pentru a intra în UE. Bineînțeles, sincronizat foarte bine și cu aderarea la NATO. În momentul de față, suntem în clubul european și în clubul NATO, ne simțim în acest sistem al securității și al prosperității economice și e bine unde am ajuns.
Războiul din Ucraina și chiar pandemia ne-a arătat că e bine să joci într-un club adevărat, cu responsabilități, în care și România trebuie să-și asume responsabilități.
Cu premierul Belgiei, Alexander De Croo
Rep: Au fost mai multe avantaje decât dezavantaje în cazul aderării la Uniunea Europeană?
D.L: Bineînțeles, a fost un avantaj global. În primul rând, acest avantaj de a fi în partea pro-europeană și vestică a societății. Care ar fi fost șansa sau opțiunea, să zic așa, dacă nu aderarea?
Anumite țări, care au avut o șovăială, inclusiv Ucraina, inclusiv Moldova, vedem în ce situație au ajuns în momentul de față. Veți spune bun, da, România nu a fost membră a Uniunii Sovietice.
Dar țările baltice au fost membre ale Uniunii Sovietice, au intrat în UE chiar mai repede decât România și se simt mult mai în siguranță acum. Sau, putem să spunem, cã nu puteam sã anticipãm că va începe un război.
Bineînțeles, nu știam și nu cred că nici ucrainienii nu credeau că va fi o invazie a țării lor de către ruși. Dar ai ajuns la o realitate pragmatică și de multe ori o întorci foarte greu. De aici importanţa viziunii de țară.
De multe ori par cuvinte banale, goale, ce vrei să faci cu țara ta?
Clasa politică are o responsabilitate enormă și o responsabilitate de a duce țara într-o direcţie clarã, de a crea un sistem de pace și prosperitate pentru cetățeni.
Aderare, dar și integrare ?
Rep: România a aderat în 2007 la UE, dar s-a integrat complet în UE sau mai avem încă mult pentru a fi o integrare de fond nu numai de formă?
D.L: Încă avem anumite mecanisme precum o țară în curs de aderare, dar avem și mecanisme foarte bune. Din punct de vedere instituțional, avem eurodeputați, avem o mie de funcţionari europeni, cel puțin, care lucrează la Comisia Europeană.
Activăm ca stat membru din punct de vedere instituțional, avem legislația europeană pe care am implementat-o în România, tot acquis-ul comunitar pe care l-am negociat. Ca mentalitate, am putea face mult mai mult. Cred că noi ne izolăm de multe ori.
Chiar mai mult decât credem că alții vor să ne izoleze la periferia Uniunii Europene. A integra o țară este un proces foarte complex, de durată, în care nu doar instituțiile trebuie să facă acest lucru ci și alte părți ale societății românești.
În același timp, nu este doar voința politică, este și un lucru tehnic. Ne place sau nu, e o problemă de legislație, de armonizări în care sunt dosare foarte tehnice și trebuie să ai oameni foarte pregătiți.
Doar în perioada de aderare la UE, care este un volum de munca mic comparativ cu ceea ce înseamnă statutul de membru, aveam 500 de euroconsilieri, sub coordonarea profesorului Vasile Pușcaș, care au dus practic și tehnic România în UE.
Fără acel țesut tehnic de negociere nu se puteau deschide și închide acele capitole și să ajungem să avem Tratatul de aderare și să intrăm în UE.
Rep: Ce mai lipsește României din punct de vedere al mentalității omului de rând, pentru că există un curent ultranaționalist care începe încet încet să apară mai pregnant la suprafață. Și există chiar și voci care solicită, după modelul britanic, și susțin Roexit. Cât de periculoase sunt astfel de atitudini.
D.L: Suntem într-o societate democratică și fiecare are o opțiune și poate să își exprime dorința. Deci nu e absolut nicio problemă că o persoană sau mai multe spun ceva despre apartenență, chiar dãca nu ne place. Este foarte important să existe aceste voci, există și în alte țări, și în Franța, și în Germania.
Există chiar partide politice, unele chiar reprezentate în parlamentele naționale. Important este să existe argumente clare.
Sã existe o comunicare realist pentru a arăta beneficiul de a activa în acest sistem european.
Am văzut, deja, acum doi ani și ceva în pandemie, o coordonare europeanã ne-a facilitat accesul la vaccinuri, la tot sistemul de a ne proteja împotriva unui război pandemic venit de nicăieri.
Am văzut de data aceasta cu Ucraina. Dar sunt și alte crize pe care le putem anticipa. Chiar o criză economică, despre care pot spune că ar fi mult mai ușor probabil să o treci ca țară membră a UE, dacă ai o protecție. Desigur, unii vor profita, sunt anumiți antreprenori politici, dacă le pot spune, care încearcă să aibă o abordare marginalã, pentru a capta un electorat izolat.
Nu cred că e o soluție. E, cum am spus, important să existe voci, important e să existe și realitate și cred că oamenii își vor da seama cu adevărat ce vocație are România și cã este important să fim în aceste structuri UE și NATO.
Nucleul dur european
Rep: S-au împlinit 15 ani de la aderare și totuși România nu este membră a spațiului Schengen. De ce? Care ar fi cauza acestui eșec, până la urmă al politicii românești. Multe voci afirmă că, din punct de vedere tehnic, suntem acolo, dar politic, undeva, ceva scârțâie.
D.L: Dacă tragem linie, vedem, de exemplu, Croația care a intrat în 2013, deci la șase ani după România. Croaţia bate la ușă nu doar cu Schengenul în 2023 și chiar pentru a adera la zona euro. Parcă ne-am lăsat așa, un pic pe tânjală după intrarea în 2007, am zis, ok, e bine să fim acolo și gata, nu mai trebuie să facem nimic. N-am continuat acea abordare de stat membru, de a încerca să fim puternici și cred că am pierdut anumite oportunități.
Important este să privim viitorul, să vedem ce se poate face. Cred că aceste dosare sunt foarte importante, și Schengenul și zona euro și va urma și acea apărare comună. Vor aparea însã tot felul de viteze diferite ale Uniunii Europene. România doreşte să fie într-o Uniune Europeană mare, dar, în același timp, și puternică. Dorim, desigur, să fim ca ţarã în nucleul dur european.
Nefiind în zona Schengen, nefiind în zona euro, ne place sau nu ne place, riscăm să fim aruncați spre o periferie decizională la nivel de Uniunea Europeană.
Rep: Practic ne-am văzut cu sacii în căruță, suntem în UE și nu ne mai interesează, nu mai depunem alte eforturi…
D.L: E o problemă de a înțelege că procesul integraționist continuă, este de durată. Nu am intrat în 2007 și am rămas acolo și asta este, ci trebuie să continuăm. Proiectul european continuă.
A fost un nou tratat de la Lisabona, se discută despre o nouă aprofundare a integrării europene. Se discută despre aceste proiecte europene care trebuie să continue. Trebuie să continuăm și noi în această direcție, fiindcă este singura șansă. Dacă noi nu continuăm în direcția respectivă, ne excludem automat din această structură, ne marginalizăm și devenim niște frustrați la periferia imperiului.
Dezvoltarea Clujului
Rep: Cum se vede Clujul în Uniunea Europeană de la Bruxelles? Care este opinia vest europenilor despre Cluj?
D.L: Clujul s-a dezvoltat foarte bine din punct de economic și din punct de vedere al comunicării externe. Bineînțeles, infrastructura sportivă și cea culturală au ajutat mult, și mă refer la aceste festivaluri foarte cunoscute care ajută foarte mult ca imagine.
Clujul are o administrație bună, care este aproape de cetățeni, care comunică, se văd lucruri palpabile. Este și o dezvoltare asimetrică, dacă pot să spun. Acești 60.000 de IT-iști au adus o prosperitate mare Clujului, dar în același timp trebuie să vedem un pic pe termen lung.
Pot să fac o comparație cu Bruxelles-ul, care era un oraș de provincie, înainte de a gãzdui instituțiile europene.
Venind o sută de mii de oameni pe structura asta a Uniunii Europene, instituții, sector privat, cu salarii foarte mari, totul s-a torsionat. Nu înseamnă că toată populația a simțit această prosperitate și cred că Clujul poate să-și pună niște întrebări foarte puternice din punct de vedere social.
Există încă anumite categorii, în special cei în vârstă, care suferă din cauza aceastei dezvoltări, cu preţurile la imobiliare, servicii, cu aglomerații. Nu spun că e totul pierdut, dar trebuie să vedem această balanță a Clujului. Dezvoltare economică bună, interacțiune bună cu cetățenii, dar trebuie să avem grijă de toți cetățenii și trebuie să găsim anumite proiecte în care îi implicăm pe toți.
Există două Românii
Rep: Clasa politică actuală din România este una realistă, pragmatică sau una care vine și vinde iluzii europene românilor. Mă refer și la PNRR, unde se discută de renegociere. Cât ajută PNRR-ul România?
D.L: Eu mă gândesc la România. PNRR era un proiect, un program de de absorbit în 2021, fiindcă era un proiect de ajutor din cauza crizei pandemice.
Dacă ne uităm unde suntem, e clar că nu s-a reușit și l-am birocratizat, la fel ca și toate fondurile europene pentru că avem o problemă de absorbție.
Cine a fost, că PNL, că USR, că PSD, la Bruxelles lumea se uită asupra României. Zice,chiar nu ați găsi un sistem? Problema-i a voastră, a României, nu aveți o capacitate administrativă și o capacitate de a înțelege astfel de proiecte.
Nu sunt ușoare astfel de situaţii, dar cred că încă mai avem de învățat din punct de vedere al fondurilor europene și cred că și al politicilor europene.
Noi vedem foarte mult în Europa doar fonduri europene, când de fapt sunt practic doi piloni în Uniunea Europeană. Sunt fonduri europene, foarte importante, și sunt politicile europene care sunt mult mai importante.
De multe ori din anumite politici europene, cum este cea de energie, derivă anumite fonduri europene. Noi trebuie să vedem și să intrăm în aceste subtilități. Este o complexitate europeană, cu o complexitate românească, trebuie să găsim soluțiile. A negăsi soluție și a găsi vinovați nu ajută cetățeanul.
Acum vreo cinci sau zece ani se zicea că ne trebuie mai mulți oameni la Bruxelles, că nu este bună comunicarea cu Comisia Europeană.
Adu 50 de oameni la Bruxelles, deschideți sediul unei instituții româneşti acolo, mutã tot Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles dacã asta este soluţia. Ești o țară mare, bogată, care are resurse și investește în resursa tehnică.
Așa cum am spus, investește în funcționari care cunosc dosarele, investește în oameni care comunică, care înțeleg cum să comunice cu Comisia Europeană. Uniunea Europeanã este și a ta, ai funcționari, chiar români, în Comisia Europeană.
Nu pot să înțeleg încă cum mai există două Românii, România de la București și România de la Bruxelles. Totul trebuie gândit din punct de vedere integrat, de a găsi soluții, nu de a găsi probleme și vinovați. Cred că trebuie schimbat un pic și cred că asta ce așteaptă toată lumea, să găsim soluții practice, să absorbim acești bani așa cum s-au negociat, bine sau rău, și să demarãm proiectele. A sta în trecut de fiecare dată și a arăta cu degetul cine a greșit nu va ajuta.
Integrarea Republicii Moldova și Ucrainei
Cu premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță
Rep: În integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în UE s-a făcut un pas înainte. Dar, practic, aderarea se va petrece peste o perioadă lungă de timp. Este în avantajul României să aibă două țări vecine, membre ale UE?
D.L: Va lua timp, chiar dacă s-a acordat statut de candidat nu înseamnă că se deschid negocierile, nu înseamnă că ratifică aderarea toate țările mâine. E o procedură lungã. Dacă vă uitați și la România, am intrat în 2007, dar s-au deschis negocierile în 1999, deci aproape 10 ani. Unii vor zice că ar trebui o procedură accelerată, că e războiul din Ucraina, dar nu e ușor să negociez cu o țară într un război care va dura probabil câțiva ani, probabil.
E o situație care încă nu e foarte clară. Interesul României însã este de a avea Ucraina, de a avea Moldova, de a avea Balcanii în Uniunea Europeană. Cred că interesul tuturor, a societății europene, este de a avea o societate integrată complet în Uniunea Europeană, această structură de coordonare a Europei, Uniunea Europeană, și cred că avem nevoie să dăm o șansă acestei generații.
Am fost la Tirana, am fost peste tot. Sunt aceiași tineri care vor sã fie în sistemul european, care au un spirit european.
Europa nu trebuie să piardă această fereastră de oportunitate, fiindcă a mai pierdut anumite ferestre de oportunitate, cu voie sau fără.
În anii 90 am fost stagiar la Parlamentul European și era plin de rapoarte despre Turcia în Uniunea Europeană, era o apropiere care simțeai că va începe și știm unde am ajuns acum. S-a ezitat, nu au fost numai ezitări din punct de vedere al unei ţãri mari musulmane, dar și abordări financiare.
Se gândea că o Turcie în Uniunea Europeană ar duce la cheltuirea tuturor fondurilor de coeziune spre Turcia. Este foarte bine că există astfel de discuții acum, ce ar însemna Ucraina în Uniunea Europeană din punct de vedere al valorilor europene, al fondurilor europene?
Ce ar însemna Moldova, cu ce vin aceste țări, nu numai cu probleme. Foarte multă lume, în special din Vest, și-a dat seama doar acum ce face Ucraina din punct de vedere al producției de cereale pentru cetățenii din Vest.
Toate astea sunt interconectate și trebuie discutate. Dosarul autonomiei strategice la nivelul UE este foarte important. Cum ne gestionăm această structură, pentru a avea resurse, că sunt minerale, energie, sisteme de producție și fiecare cu ce vine și cu ce reguli și cu ce salarii. Se discută despre un sistem cu peste 30 de țări, de activa împreună.
UE, călită de crize
Rep: Se preconizează o criză economică majoră în toamnă. Cum va ieși UE din toată această situație?
D.L: Da, sunt crize, și Uniunea Europeană a făcut față anumitor crize și în trecut. De exemplu, în 2005 a fost acea criză de neratificare a Constituției Europene, apoi în 2008 – 2009, criza financiară, Brexit-ul din 2016 a fost din nou o criză, pandemia COVID, războiul din Ucraina acum.
Văd că Uniunea Europeană e călitã de crize și s-a înaintat cu proiect european mai mult decât pe timp de pace. Bineînțeles că va fi o coordonare. Dacă va exista o criză, liderii se strâng împreună, așa cum a fost și în pandemie, vor decide împreună. Păcat că Uniunea Europeană nu cuprinde și România la nivel de zonă euro, fiindcă cred, și am impresia că foarte mult va fi axat și pe un buget euro.
Rep: Vorbeați de Europa cu două viteze și riscurile asupra României de a fi aruncată undeva la periferia Europei. Cât e de periculos să se întâmple așa ceva dacă nu se mișcă ceva la nivelul politicii de vârf din România?
D.L: Mulți ziceau că România nu este pregătită pentru a intra în UE din punct de vedere economic. Bineînțeles, nu era chiar pregătită economia în 2007 și s-a intrat în Uniunea Europeană și au fost eforturi fantastice, fiindcă ne-am dat seama că e un proiect politic.
Dacă analizam doar din punct de vedere economic sau oportunist, nu intram în UE și vedeți unde am fi ajuns acuma. Aceeași abordare trebuie să fie nu doar pentru Schengen ci și pentru zona euro. Economia va face față, vom găsi condițiile. E un proiect politic. Noi ne punem capul la contribuție destul de bine, dar când încep chestiuni tehnice, ne pierdem în amănunte. Trebuie văzut totul foarte politic, este o fereastră de oportunitate.
Ceea ce a fãcut România în ultimii 25 de ani a fost fantastic, am mers în direcția bună de la Revoluție și am continuat. Trebuie să continue în zona respectivă. Trebuie să avem o clasă politică foarte pragmatică, să înțeleagă care sunt dosarele importante și să înțeleagă că această direcție este fundamentală pentru România.
Acum nu se poate cu șovăială ! În momentul de față, interesul de țară este mult mai important și cred că cele două crize recente, pandemia și războiul din Ucraina, ne arată că trebuie să mergem în direcția respectivă.
Prioritățile decidenților politici
Rep: Care trebuie să fie prioritățile autorităților române, a președintelui Iohannis, a Guvernului, a coaliției, pentru ca această integrare de care vorbeam să fie efectivă, să intrăm în spațiul Schengen, să adoptăm euro și să fim în nucleul dur? Din punct de vedere al suprafeței țării și al populației suntem una dintre cele mai mari țări din UE, dar din punct de vedere al statutului actual nu prea contăm…
D.L: Forțele guvernamentale și cu președintele sunt pe aceeași direcție pro-europeni. Aș recomanda un pragmatism european, o abordare de project management. Haideți să vedem în mod real. Luăm dosarul euro și vedem ce ne lipsește. În momentul de față este o dezbatere pe la BNR, dar nu acolo trebuie ținută, trebuie ținută la nivelul Guvernului, acolo sunt prerogativele.
Să vedem ce ne lipsește, nu numai ca pondere a economiei românești și al finanțelor, ci a resursei umane de a negocia astfel de dosare și de a intra pe absolut toate dosarele.
România, în momentul de față, este a șasea putere ca număr de populație și se răsfrânge asupra voturilor. Ar trebui să vedem o chestie foarte practică. Noi trebuie să decidem dacă vrem să fim o țară mică sau o țară mare în Uniunea Europeană și asta nu o expresie de cântece pentru Eurovision.
Țară mare înseamnă Germania, Franța, care acoperă toate dosarele europene, toate politicile, care are experți pe toate dosarele, care știe să negocieze pe orice politică europeană sectorialã. Țară mică, neavând resursa, ia ad hoc anumite dosare care sunt strategice.
Belgia, pe ciocolată, nu știu care ţarã cu Marea Nordului. Cred că România trebuie să decidă și sper să decidă să joace ca o țară mare. Asta implică o anumită resursă umană pregătită și buget național, fiindcă nu te va învăța nimeni cum să fii cea mai influentă țară europeană.
Haideți să vedem cum ne structurăm, cum ne facem ordine în casă, cine ce face, unde trebuie să investim, în anumite mastere, în anumite cursuri de formare, în anumite salarii, în anumite departamente instituționale, în anumite modalități de a comunica mai bine internațional și european. Haideți să structurăm acest proiect european ca un proiect care e esențial pentru România, având în vedere că românul simte proiectul european, iar clasa politică este pe direcția respectivă.
E nevoie de pragmatism
Haideți să intrăm pe un pragmatism, să ne apucăm să facem tabele și să vedem în fiecare lună ce trebuie făcut și cine ce face, pentru a merge în direcția respective. Să facem evaluări cu specialiști, să vedem ce ne mai lipsește.
Să ne luăm angajamente pe care să le și respectăm, să monitorizăm, să vedem impactul și cred că aici e nevoie de un proiect de acest gen, în care mulți români, dacă nu majoritatea, ar vibra.
S-au făcut lucruri extraordinare din punct de vedere al infrastructurii aviatice, avem aeroporturi, legături bune pe autostrăzi s-a mai făcut câte ceva, se putea mai bine. Dar infrastructura feroviară, unde sunt cei mai mulți bani pe fonduri europene, a rămas undeva în anii 1960 și nici măcar nu mai crede nimeni că se va schimba.
Există anumite dosare strategice pe care încă nu le abordăm corect.
Nu sunt ușoare, dar trebuie să le facem așa cum am făcut, de exemplu, foarte bine pe industria IT și conectarea digitală în România. Este a treia țară în Uniunea Europeană ca performanțe și asta se vede. E nevoie de un proiect de țară astfel încât să ajungem să fie bine în toată țara și să beneficiem cu toții de prosperitate.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. International Cat Show Cluj-Napoca, desfășurat în weekend la Iulius Mall. „Am muncit foarte mult, dar sunt mândră de tot”
Prima zi a evenimentului mult așteptat de către toți iubitorii de feline a avut loc sâmbătă, 3 iunie 2023, în Cluj-Napoca. Expoziția s-a desfășurat la parterul complexului Iulius Mall, unde, deținătorii de felise și-au expus cele 26 de pisici campioane premiate mondial.
Cele 26 de pisici au fost toate frumoase și elegante. Printre acestea se regăsesc rasele British Longhair, British Shorthair, Scottish Fold, Transylvanian ori Maine Coone. Cât despre preț, potrivit unei proprietare de felisă, un pui costă 1500 €.
Doamna N. este una dintre deținătoarele de felise prezente la concurs. Aceasta crește rasele British și Scottish Fold.
Totul a început atunci când a cumpărat o pisică cu Pedigree, care i-a fost adusă din Moldova deoarece, din păcate, din România nu se pot cumpăra pisici de calitate.
Din cauza faptului că felina era bolnavă, doamna N. s-a chinuit foarte mult să o facă bine. În ciuda greutăților întâmpinate, aceasta nu și-a pierdut speranța și a decis că își dorește ca pisica ei să facă pui. Urmându-și visul, a studiat 1 an și jumătate genetica pisicilor, inclusiv tot ce ține de standardele de rasă și reproducere, pentru ca, în final, să cumpere și un motan. Astfel a luat naștere primul rând de pui.
„În momentul în care s-a născut în palmele mele primul pui, a fost o chestie fabuloasă. Să-i vezi cum cresc, cum se atașează de tine, cum vin și dorm lângă tine, absolut tot. E greu când pleacă”, povestește foarte emoționată doamna N.
Cu toate că femeia alege cu cea mai mare grijă și atenție locul unde ajung puii, una dintre pisici nu a avut parte de iubirea pe care doamna N. i-a dorit-o, așa că, plină de curaj, și-a salvat pisica din acel mediu nesănătos.
Campioni Mondiali
În 2022, la Bran, doamna N. a participat la primul concurs. „Și acolo a început nebunia”. În finală, la categoria Long Hair, pentru titlul de campion, s-au bătut tocmai masculul și femela dânsei. „Ce să alegi, care să câștige? Cea mai bună femelă și cel mai bun mascul. De atunci, concursurile m-au topit.”
Ulterior, familia doamnei N. a întâmpinat și alți membri, din întreaga lume. „De data asta știam ce teste să cer, cum să recunosc bolile”.
La Constanța, femeia a deschis titlurile motanilor Escobar și Thor, iar la Varna, pe 23 aprilie, aceștia și-au închis titlurile de campioni mondiali.
„Am muncit foarte mult, dar sunt mândră de tot”
De exemplu, un alt pui, „încă de la vârsta de 3 luni, de la primul ei concurs, s-a calificat în toate finalele, a câștigat toate certificatele și premiile de la categoria ei de vârstă”.
În prezent se încadrează la adulți. Este vorba despre un exemplar genetic Ciocolată.
Ioana Mărcuțianu
EVENIMENT
FOTO. Super concert Zucchero, la Cluj-Napoca. Artistul italian va urca pe scena din BT Arena în 27 iunie
Puțini artiști au cariere atât de importante încât să fie (re)cunoscuți doar după un singur nume. Unul dintre ei este Zucchero, o legendă a muzicii și unul dintre cei mai iubiți soliști de blues, soul și rock din lume.
Cu două World Music Awards, șase Europe Platinum Awards și o nominalizare la Grammy Awards la activ, ”Zahărul”, așa cum l-a numit învățătorul său, vine în concert la Cluj-Napoca pe 27 iunie 2023, de la ora 20:00, la BT Arena.
Super concert Zucchero, la Cluj-Napoca. Artistul italian va urca pe scena din BT Arena în 27 iunie
De-a lungul carierei sale impresionante, de trei decenii, ”părintele blues-ului italian” a vândut peste 60 milioane de albume și a concertat alături de cei mai mari artiști ai lumii (Luciano Pavarotti, Sting, Eric Clapton sau Andrea Bocelli).
Este singurul artist italian care a urcat pe scenă la Freddie Mercury Tribute Concert for AIDS Awareness și a cântat pe stadionul Wembley în fața a peste 70.000 de oameni.
Concertul de la Cluj, parte din turneul mondial World Wide Tour
Turneul World Wide Tour a ajuns, deja, pe trei continente. Zucchero a concertat în Europa, în Australia și în America de Nord, iar acum revine în Europa pentru o altă serie de concerte.
Cluj-Napoca se află pe lista orașelor importante ale lumii alese de artistul italian pentru turneul său, alături de Los Angeles, Sydney, Stockholm, Vancouver sau Copenhaga.
Clujenii vor putea asculta piesele consacrate ale artistului italian („Senza una donna”, „Il volo” sau „Diamante”), dar și melodii de pe cel mai recent album. În 2021, a scris și lansat o piesă, în colaborare cu celebrul Sting, intitulată „September”. Piesa ”vorbește” despre perioada dificilă pe care am trăit-o cu toții din cauza restricțiilor sanitare și transmite speranța revenirii la normalitate. Melodia face parte din noul album al lui Zucchero, „D.O.C”, dar și din LP-ul lui Sting, „Duets”.
Biletele achiziționate pentru alte date de spectacol sunt valabile
Organizatorii anunță că biletele achiziționate deja pentru spectacolele care au fost amânate din cauza restricțiilor pandemice sunt valabile pentru concertul de pe 27 iunie.
Biletele sunt disponibile pe Eventim, My Ticket, Entertix, IaBilet.
EVENIMENT
UPDATE. CUTREMUR semnificativ la 24 de kilometri de Arad. S-a resimțit și la Cluj: „M-a scuturat în pat”
Un nou cutremur cu magnitudine 5 pe scara Richter s-a produs marți seara, la ora 20.26, la 17 kilometri de Arad, potrivit primelor informații. Seismul a fost resimțit și la Cluj.
Cutremurul s-a resimțit nu doar în România, ci și în Croația, Ungaria și Serbia.
CUTREMUR cu magnitudinea 5 pe scara Richter la 17 kilometri de Arad. S-a resimțit și la Cluj: „M-a scuturat în pat”
Conform primelor informații, seismul a avut loc la o adâncime de 10 km. Acesta s-a resimțit și la Cluj. Mai mulți clujeni au scris pe rețelele de socializare că l-au simțit.
„M-a cutremurat în pat”, a scris o persoană din Cluj-Napoca.
UPDATE
În ziua de 06.06.2023, ora României 20:26:52, s-a produs în Crișana, Arad, un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.3, la adâncimea de 6.4 km, a transmis Institutul de Fizica Pământului.
Siesmul a avut intensitatea VII.
Cutremurul s-a produs la 24 km E de Arad, 50 km NE de Timișoara, 74 km SE de Bekescsaba și 93 km N de Reșita.
UPDATE 1
În Arad, unde cutremurul s-a simțit cel mai puternic, echipaje ale ISU au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaștere. Pompierii arădeni anunță că au două solicitări pentru degajarea unor elemente de construcție de pe clădiri. Intervențiile se desfășoară pe străzile Mărășești și Lucian Blaga.
Nu sunt alte probleme deosebite, potrivit reprezentanților ISU Arad.
Cutremurul de suprafață a fost simțit în mai multe localități din Banat, Crișana și Ardeal. Unii oamenii s-au speriat și au ieșit pe străzi.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
Reprezentanta României la Bienala de Design de la Londra, nevoită să ia un CREDIT ca să poată participa
Asociația Culturală Artistică Art Mirror din Cluj a fost selectată să participe la Bienala de Design de la Londra, eveniment ce se desfășoară între 1 și 25 iunie 2023. Spre deosebire de ediția din 2020 de la Dubai, când pavilionul României a primit 5 milioane de euro, în acest an, reprezentanta țării noastre a fost nevoită să ia un credit pentru a putea participa. Peste o mie de persoane au vizitat în primele 5 zile VATRA VERDE, instalația care reprezintă România.
„România participă zilele acestea în premieră la Bienala de Design de la Londra (LDB), cel mai important eveniment de profil din Europa. Reprezentanta țării noastre la prestigioasul eveniment solicită explicații privind alocarea de fonduri pentru inițiative similare, în contextul în care acum echipa Vatra Verde a fost nevoită să ia un credit ca să reprezinte România la Londra. Până acum, în primele 5 zile de eveniment, peste o mie de persoane au vizitat pavilionul României, iar evenimentul va mai dura până spre finalul lunii.
Asociația Culturală Artistică Art Mirror din Cluj a fost selectată să participe la această prestigioasă expoziție care reunește 40 de proiecte venite din 40 de țări în perioada 1-25 iunie la Somerset House din Londra (Strand, London WC2R 1LA). Evenimentul a debutat în 1 iunie cu vizite ale presei, ale juriului, precum și cu o ceremonie oficială de deschidere la care a fost prezent Lordul Parkinson, Ministrul pentru Artă și Patrimoniu din Marea Britanie.
„Este o mare realizare pentru noi să putem să ne reprezentăm țara la nivel internațional, în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente de acest gen de pe mapamond. E însă extrem de trist că instituțiile culturale nu au alocat niciun euro din bugetul lor ca să ne sprijine”, spune Cristina Cantemir, președintele Asociației Art Mirror.
Tema din acest an a Bienalei este „Remapping Collaborations” (Recartarea colaborărilor), iar instalația ce reprezintă România se numește Vatra Verde. Aceasta cuprinde energie regenerabilă, miceliu, obiecte de artă din materiale reciclate, interactivitate, tradiție, poezie, precum și o soluție tehnică prin care se transformă vibrațiile plantelor în sunete.
Folosind o varietate de tehnici de reciclare, echipa Vatra Verde a refolosit mai multe tipuri de deșeuri precum hârtia, pulberea de piele, pluta, cânepa, rumegușul, zațul de cafea pentru a crea volume, spații și obiecte omogenizate printr-un lipici biodegradabil pe bază de miceliu.
Instalația este accesibilă și persoanelor cu dizabilități de vedere. Nevăzătorii și persoanele cu dizabilități de vedere pot descoperi conceptul instalației prin informații tactilo-vizuale și digitale accesibile prin intermediul codurilor QR și cu ajutorul telefonului mobil.
„Chiar dacă instituțiile ne ignoră și nu ne susțin, avem pentru cine merge mai departe”
„Deoarece tema din acest an a Bienalei este „Remapping Collaborations” (Recartarea colaborărilor), ne-am bucura să demonstrăm faptul că și în România colaborările dintre instituții și sectorul cultural există și să vedem deschidere spre dialog. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa. Institutul Cultural Român de la Londra a fost contactat încă din 2022, când am aflat că asociația a trecut etapa de preselecție a comisiei LDB și am fost admiși ca și expozanți în cadrul Bienalei de la Londra 2023.
Însă din păcate în administrația condusă de Catinca Nistor, nu am găsit susținere și nici măcar deschidere de a colabora cu noi, organizația care reprezintă Pavilionul României pentru prima dată, din 2016, de la debutul Bienalei de la Londra. Vreau să menționez faptul că și în alți ani Institutul Cultural Român de la Londra a recomandat artiști pentru a reprezenta țara la nivel internațional dar, aceste recomandări nu au trecut etapa de selecție. În luna februarie 2023, a fost contactat și domnul Liviu Jicman, actualul președinte al Institutului Cultural Român, cu solicitarea de a sprijini demersurile Asociației Art Mirror, dar și dânsul a ignorat total solicitările și nu a răspuns la e-mailul adresat de câteva luni, deși există confirmarea că mesajul a fost primit. Acesta a revenit cu un răspuns vag abia după 6 luni, când echipa a avut interviuri publice. Președintele ICR a motivat în răspuns că nu a fost informat pasând vina către ICR Londra. Însă Liviu Jicman a fost informat și personal”, afirmă Cristina Cantemir.
Ea mai precizează că proiectul prezentat la Bienală este complex, axat pe cercetare, inovație, reciclare și dezvoltare durabilă, nu doar artă și design.
„Asociația Art Mirror a refuzat fonduri din surse private”
„În momentul de față, când toate țările din UE investesc în energie regenerabilă și alternative sustenabile ca să combată schimbările climatice și poluarea, Institutul Cultural Român ignoră potențialul unui proiect derulat timp de 12 luni care pune România pe harta lumii în materie de inovație și design sustenabil”, spune reprezentanta României la Bienala de la Londra.
De altfel, Asociația Art Mirror a refuzat fonduri din surse private pentru ca proiectul să nu fie interpretat drept green-washing (propagandă ecologică) pentru companii care în realitate nu aplică alternative sustenabile în activitatea sa. „În calitate de președinte al organizației neguvernamentale pe care am fondat-o 2016 solicit explicații. Pe ce criterii în perioada pandemiei – în 2020 – când toate evenimentele culturale erau restricționate, pavilionul care reprezenta România la Bienala din Dubai 2020 a primit sprijin de la Instituții în valoare de 5 milioane de euro cu un concept mai aproape de green washing decât de sustenabilitate? Care este procesul de selecție în ICR a entităților care sunt finanțate și care nu?
Am remarcat că doar organizațiile guvernamentale primesc sprijin și ajutor din partea instituțiilor și beneficiază de sume fabuloase. În cazul nostru, o organizație non-guvernamentală, a fost nevoie să facem un credit bancar ca să putem porni procesul de producție și să reprezentăm România la Bienala de Design. Noi am fost nevoiți să ne achităm chiar și biletele de avion și diurna din propriul buget (pe lângă faptul că au lucrat la proiect 12 luni fără onorariu).
„Este inadmisibil ca aceste lucruri să se întâmple în România”
Este trist să admitem dar probabil suntem singurul pavilion din lume care își reprezintă țara accesând un credit bancar. Noi am solicitat finanțare din partea ICR, AFCN și a Ministerului Culturii pentru desfășurarea proiectului, am aplicat la apeluri deschise din cadrul acestor instituții ca sa putem acoperi suma de 80 de mii de euro care reprezenta mai puțin de 2% din cat a primit Pavilionul României pentru Bienala din Dubai în 2020. Acum o lună, la Ministerul Culturii s-a depus o contestație în urma cererii respinse pentru apeluri deschise dar, până în momentul de față nu am primit niciun răspuns oficial din partea instituției.
Este inadmisibil ca aceste lucruri să se întâmple în România; asta în timp ce Ministrul Culturii a Maltei si delegația sa s-au deplasat la Londra ca să susțină și să felicite Pavilionul Maltei. Într-un final acest eveniment nu este doar despre design, este despre valori, viitor sustenabil și relații diplomatice unde instituțiile din România au demonstrat că nu excelează”, completează Cristina Cantemir.
După Bienala de la Londra, întreaga instalație va ajunge la Cluj și va putea fi vizitată timp de 10 zile, între 14-24 iulie la Casino, Parcul Central.
Despre Asociația Art Mirror
Asociația Culturală Artistică Art Mirror este o organizație neguvernamentală care experimentează și testează tehnici și soluții sustenabile de educare a comunității cu privire la reciclare, refolosirea materialelor și ecologie. Activă din 2015, asociația organizează periodic ateliere, expoziții, activități și acțiuni comunitare.
Rădăcinile clujene ale regelui încoronat al Marii Britanii. Zeci de mii de oameni din lume în faţa Regelui Charles al III-lea
Primul rector al UBB şi făcătorul Dicţionarului limbii române. Primul institut de lingvistică din ţară. 75 de ani de la moarte
VIDEO/FOTO. Unul dintre cei mai mari cercetători ai lumii e clujean. Sergiu Paşca, profesor la Stanford, DHC la UMF Cluj
FOTO. International Cat Show Cluj-Napoca, desfășurat în weekend la Iulius Mall. „Am muncit foarte mult, dar sunt mândră de tot”
FOTO. Super concert Zucchero, la Cluj-Napoca. Artistul italian va urca pe scena din BT Arena în 27 iunie
UPDATE. CUTREMUR semnificativ la 24 de kilometri de Arad. S-a resimțit și la Cluj: „M-a scuturat în pat”
Reprezentanta României la Bienala de Design de la Londra, nevoită să ia un CREDIT ca să poată participa
Poziția oficială a producătorilor de MEDICAMENTE cu privire la Planul Național de Control al Cancerului (PNCC)
Boc anunță că pe linia 8 vor circula troleibuze: Tot transportul public în zona Traian Vuia – aeroport este neploluant
Dan Petrescu PLEACĂ de la CFR Cluj. VEZI în ce condiții
VIDEO. UPDATE. ACCIDENT lângă Leghia, în Cluj. Un autotren s-a RĂSTURNAT pe carosabil. Șoferul a MURIT
