Connect with us

EVENIMENT

INTERVIU. Dan Luca: Nefiind în zona Schengen și euro, România riscă să fie aruncată spre periferia decizională la nivelul UE

Publicat


dan 5

Dan Luca este un clujean, expert în politici europene, care trăiește de peste 20 de ani la Bruxelles. Acesta a acordat un interviu pentru Cluj24 în care a arătat care sunt beneficiile aderării României la UE, cum este perceput Cluj-Napoca la nivel european și ce ar trebui să facă autoritățile de la București pentru ca România să joace un rol mai important în Uniunea Europeană.

Rep: Cum se vede România de la Bruxelles, la 15 ani de la aderarea la UE, în 2007?

D.L: În primul rând, ne bucurăm că România este în UE după 15 ani și mai ales războiul din Ucraina ne arată că e bine să alegi părțile și să stai cu câștigătorii. România a ales corect în anii 90, fiindcă a fost un proces de durată pentru a intra în UE. Bineînțeles, sincronizat foarte bine și cu aderarea la NATO. În momentul de față, suntem în clubul european și în clubul NATO, ne simțim în acest sistem al securității și al prosperității economice și e bine unde am ajuns.

Războiul din Ucraina și chiar pandemia ne-a arătat că e bine să joci într-un club adevărat, cu responsabilități, în care și România trebuie să-și asume responsabilități.

dan 2

Cu premierul Belgiei, Alexander De Croo

Rep: Au fost mai multe avantaje decât dezavantaje în cazul aderării la Uniunea Europeană?

 

D.L: Bineînțeles, a fost un avantaj global. În primul rând, acest avantaj de a fi în partea pro-europeană și vestică a societății. Care ar fi fost șansa sau opțiunea, să zic așa, dacă nu aderarea?

Anumite țări, care au avut o șovăială, inclusiv Ucraina, inclusiv Moldova, vedem în ce situație au ajuns în momentul de față. Veți spune bun, da, România nu a fost membră a Uniunii Sovietice.

Dar țările baltice au fost membre ale Uniunii Sovietice, au intrat în UE chiar mai repede decât România și se simt mult mai în siguranță acum. Sau, putem să spunem, cã nu puteam sã anticipãm că va începe un război.

Bineînțeles, nu știam și nu cred că nici ucrainienii nu credeau că va fi o invazie a țării lor de către ruși. Dar ai ajuns la o realitate pragmatică și de multe ori o întorci foarte greu. De aici importanţa viziunii de țară.

De multe ori par cuvinte banale, goale, ce vrei să faci cu țara ta?

Clasa politică are o responsabilitate enormă și o responsabilitate de a duce țara într-o direcţie clarã, de a crea un sistem de pace și prosperitate pentru cetățeni.

Aderare, dar și integrare ?

Rep: România a aderat în 2007 la UE, dar s-a integrat complet în UE sau mai avem încă mult pentru a fi o integrare de fond nu numai de formă?

 

D.L: Încă avem anumite mecanisme precum o țară în curs de aderare, dar avem și mecanisme foarte bune. Din punct de vedere instituțional, avem eurodeputați, avem o mie de funcţionari europeni, cel puțin, care lucrează la Comisia Europeană.

Activăm ca stat membru din punct de vedere instituțional, avem legislația europeană pe care am implementat-o în România, tot acquis-ul comunitar pe care l-am negociat. Ca mentalitate, am putea face mult mai mult. Cred că noi ne izolăm de multe ori.

Chiar mai mult decât credem că alții vor să ne izoleze la periferia Uniunii Europene. A integra o țară este un proces foarte complex, de durată, în care nu doar instituțiile  trebuie să facă acest lucru ci și alte părți ale societății românești.

În același timp, nu este doar voința politică, este și un lucru tehnic. Ne place sau nu, e o problemă de legislație, de armonizări în care sunt dosare foarte tehnice și trebuie să ai oameni foarte pregătiți.

Doar în perioada de aderare la UE, care este un volum de munca mic comparativ cu ceea ce înseamnă statutul de membru, aveam 500 de euroconsilieri, sub coordonarea profesorului Vasile Pușcaș, care au dus practic și tehnic România în UE.

Fără acel țesut tehnic de negociere nu se puteau deschide și închide acele capitole și să ajungem să avem Tratatul de aderare și să intrăm în UE.

 

Rep: Ce mai lipsește României din punct de vedere al mentalității omului de rând, pentru că există un curent ultranaționalist care începe încet încet să apară mai pregnant la suprafață. Și există chiar și voci care solicită, după modelul britanic, și susțin Roexit. Cât de periculoase sunt astfel de atitudini.

 

D.L: Suntem într-o societate democratică și fiecare are o opțiune și poate să își exprime dorința. Deci nu e absolut nicio problemă că o persoană sau mai multe spun ceva despre apartenență, chiar dãca nu ne place. Este foarte important să existe aceste voci, există și în alte țări, și în Franța, și în Germania.

Există chiar partide politice, unele chiar reprezentate în parlamentele naționale. Important este să existe argumente clare.

Sã existe o comunicare realist pentru a arăta beneficiul de a activa în acest sistem european.

Am văzut, deja, acum doi ani și ceva în pandemie, o coordonare europeanã ne-a facilitat accesul la vaccinuri, la tot sistemul de a ne proteja împotriva unui război pandemic venit de nicăieri.

Am văzut de data aceasta cu Ucraina. Dar sunt și alte crize pe care le putem anticipa. Chiar o criză economică, despre care pot spune că ar fi mult mai ușor probabil să o treci ca țară membră a UE, dacă ai o protecție. Desigur, unii vor profita, sunt anumiți antreprenori politici, dacă le pot spune, care încearcă să aibă o abordare marginalã, pentru a capta un electorat izolat.

Nu cred că e o soluție. E, cum am spus, important să existe voci, important e să existe și realitate și cred că oamenii își vor da seama cu adevărat ce vocație are România și cã este important să fim în aceste structuri UE și NATO.

Nucleul dur european

Rep: S-au împlinit 15 ani de la aderare și totuși România nu este membră a spațiului Schengen. De ce? Care ar fi cauza acestui eșec, până la urmă al politicii românești. Multe voci afirmă că, din punct de vedere tehnic, suntem acolo, dar politic, undeva, ceva scârțâie.

 

D.L: Dacă tragem linie, vedem, de exemplu, Croația care a intrat în 2013, deci la șase ani după România. Croaţia bate la ușă nu doar cu Schengenul în 2023 și chiar pentru a adera la zona euro. Parcă ne-am lăsat așa, un pic pe tânjală după intrarea în 2007, am zis, ok, e bine să fim acolo și gata, nu mai trebuie să facem nimic. N-am continuat acea abordare de stat membru, de a încerca să fim puternici și cred că am pierdut anumite oportunități.

Important este să privim viitorul, să vedem ce se poate face. Cred că aceste dosare sunt foarte importante, și Schengenul și zona euro și va urma și acea apărare comună. Vor aparea însã tot felul de viteze diferite ale Uniunii Europene. România doreşte să fie într-o Uniune Europeană mare, dar, în același timp, și puternică. Dorim, desigur, să fim ca ţarã în nucleul dur european.

Nefiind în zona Schengen, nefiind în zona euro, ne place sau nu ne place, riscăm să fim aruncați spre o periferie decizională la nivel de Uniunea Europeană.

 

Rep: Practic ne-am văzut cu sacii în căruță, suntem în UE și nu ne mai interesează, nu mai depunem alte eforturi…

 

D.L: E o problemă de a înțelege că procesul integraționist continuă, este de durată. Nu am intrat în 2007 și am rămas acolo și asta este, ci trebuie să continuăm. Proiectul european continuă.

A fost un nou tratat de la Lisabona, se discută despre o nouă aprofundare a integrării europene. Se discută despre aceste proiecte europene care trebuie să continue. Trebuie să continuăm și noi în această direcție, fiindcă este singura șansă. Dacă noi nu continuăm în direcția respectivă, ne excludem automat din această structură, ne marginalizăm și devenim niște frustrați la periferia imperiului.

Dezvoltarea Clujului

dan 4

Rep: Cum se vede Clujul în Uniunea Europeană de la Bruxelles? Care este opinia vest europenilor despre Cluj?

 

D.L: Clujul s-a dezvoltat foarte bine din punct de economic și din punct de vedere al comunicării externe. Bineînțeles, infrastructura sportivă și cea culturală au ajutat mult, și mă refer la aceste festivaluri foarte cunoscute care ajută foarte mult ca imagine.

Clujul are o administrație bună, care este aproape de cetățeni, care comunică, se văd lucruri palpabile. Este și o dezvoltare asimetrică, dacă pot să spun. Acești 60.000 de IT-iști au adus o prosperitate mare Clujului, dar în același timp trebuie să vedem un pic pe termen lung.

Pot să fac o comparație cu Bruxelles-ul, care era un oraș de provincie, înainte de a gãzdui instituțiile europene.

Venind o sută de mii de oameni pe structura asta a Uniunii Europene, instituții, sector privat, cu salarii foarte mari, totul s-a torsionat. Nu înseamnă că toată populația a simțit această prosperitate și cred că Clujul poate să-și pună niște întrebări foarte puternice din punct de vedere social.

Există încă anumite categorii, în special cei în vârstă, care suferă din cauza aceastei dezvoltări, cu preţurile la imobiliare, servicii, cu aglomerații. Nu spun că e totul pierdut, dar trebuie să vedem această balanță a Clujului. Dezvoltare economică bună, interacțiune bună cu cetățenii, dar trebuie să avem grijă de toți cetățenii și trebuie să găsim anumite proiecte în care îi implicăm pe toți.

Există două Românii

Rep: Clasa politică actuală din România este una realistă, pragmatică sau una care vine și vinde iluzii europene românilor. Mă refer și la PNRR, unde se discută de renegociere. Cât ajută PNRR-ul România?

 

D.L: Eu mă gândesc la România. PNRR era un proiect, un program de de absorbit în 2021, fiindcă era un proiect de ajutor din cauza crizei pandemice.

Dacă ne uităm unde suntem, e clar că nu s-a reușit și l-am birocratizat, la fel ca și toate fondurile europene pentru că avem o problemă de absorbție.

Cine a fost, că PNL, că USR, că PSD, la Bruxelles lumea se uită asupra României. Zice,chiar nu ați găsi un sistem? Problema-i a voastră, a României, nu aveți o capacitate administrativă și o capacitate de a înțelege astfel de proiecte.

Nu sunt ușoare astfel de situaţii, dar cred că încă mai avem de învățat din punct de vedere al fondurilor europene și cred că și al politicilor europene.

Noi vedem foarte mult în Europa doar fonduri europene, când de fapt sunt practic doi piloni în Uniunea Europeană. Sunt fonduri europene, foarte importante, și sunt politicile europene care sunt mult mai importante.

De multe ori din anumite politici europene, cum este cea de energie, derivă anumite fonduri europene. Noi trebuie să vedem și să intrăm în aceste subtilități. Este o complexitate europeană, cu o complexitate românească, trebuie să găsim soluțiile. A negăsi soluție și a găsi vinovați nu ajută cetățeanul.

Acum vreo cinci sau zece ani se zicea că ne trebuie mai mulți oameni la Bruxelles, că nu este bună comunicarea cu Comisia Europeană.

Adu 50 de oameni la Bruxelles, deschideți sediul unei instituții româneşti acolo, mutã tot Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles dacã  asta este soluţia. Ești o țară mare, bogată, care are resurse și investește în resursa tehnică.

Așa cum am spus, investește în funcționari care cunosc dosarele, investește în oameni care comunică, care înțeleg cum să comunice cu Comisia Europeană. Uniunea Europeanã este și a ta, ai funcționari, chiar români, în Comisia Europeană.

Nu pot să înțeleg încă cum mai există două Românii, România de la București și România de la Bruxelles. Totul trebuie gândit din punct de vedere integrat, de a găsi soluții, nu de a găsi probleme și vinovați. Cred că trebuie schimbat un pic și cred că asta ce așteaptă toată lumea, să găsim soluții practice, să absorbim acești bani așa cum s-au negociat, bine sau rău, și să demarãm proiectele. A sta în trecut de fiecare dată și a arăta cu degetul cine a greșit nu va ajuta.

Integrarea Republicii Moldova și Ucrainei

dan 3

Cu premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță

Rep: În integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în UE s-a făcut un pas înainte. Dar, practic, aderarea se va petrece peste o perioadă lungă de timp. Este în avantajul României să aibă două țări vecine, membre ale UE?

D.L:  Va lua timp, chiar dacă s-a acordat statut de candidat nu înseamnă că se deschid negocierile, nu înseamnă că ratifică aderarea toate țările mâine. E o procedură lungã. Dacă vă uitați și la România, am intrat în 2007, dar s-au deschis negocierile în 1999, deci aproape 10 ani. Unii vor zice că ar trebui o procedură accelerată, că e războiul din Ucraina, dar nu e ușor să negociez cu o țară într un război care va dura probabil câțiva ani, probabil.

E o situație care încă nu e foarte clară. Interesul României însã este de a avea Ucraina, de a avea Moldova, de a avea Balcanii în Uniunea Europeană. Cred că interesul tuturor, a societății europene, este de a avea o societate integrată complet în Uniunea Europeană, această structură de coordonare a Europei, Uniunea Europeană, și cred că avem nevoie să dăm o șansă acestei generații.

Am fost la Tirana, am fost peste tot. Sunt aceiași tineri care vor sã fie în sistemul european, care au un spirit european.

Europa nu trebuie să piardă această fereastră de oportunitate, fiindcă a mai pierdut anumite ferestre de oportunitate, cu voie sau fără.

În anii 90 am fost stagiar la Parlamentul European și era plin de rapoarte  despre Turcia în Uniunea Europeană, era o apropiere care simțeai că va începe și știm unde am ajuns acum. S-a ezitat, nu au fost numai ezitări din punct de vedere al unei ţãri mari musulmane, dar și abordări financiare.

Se gândea că o Turcie în Uniunea Europeană ar duce la cheltuirea tuturor fondurilor de coeziune spre Turcia. Este foarte bine că există astfel de discuții acum, ce ar însemna Ucraina în Uniunea Europeană din punct de vedere al valorilor europene, al fondurilor europene?

Ce ar însemna Moldova, cu ce vin aceste țări, nu numai cu probleme. Foarte multă lume, în special din Vest, și-a dat seama doar acum ce face Ucraina din punct de vedere al producției de cereale pentru cetățenii din Vest.

Toate astea sunt interconectate și trebuie discutate. Dosarul autonomiei strategice la nivelul UE este foarte important. Cum ne gestionăm această structură, pentru a avea resurse, că sunt minerale, energie, sisteme de producție și fiecare cu ce vine și cu ce reguli și cu ce salarii. Se discută despre un sistem cu peste 30 de țări, de activa împreună.

UE, călită de crize

Rep: Se preconizează o criză economică majoră în toamnă. Cum va ieși UE din toată această situație?

 

D.L: Da, sunt crize, și Uniunea Europeană a făcut față anumitor crize și în trecut. De exemplu, în 2005 a fost acea criză de neratificare a Constituției Europene, apoi în 2008 – 2009, criza financiară, Brexit-ul din 2016 a fost din nou o criză, pandemia COVID, războiul din Ucraina acum.

Văd că Uniunea Europeană e călitã de crize și s-a înaintat cu proiect european mai mult decât pe timp de pace. Bineînțeles că va fi o coordonare. Dacă va exista o criză, liderii se strâng împreună, așa cum a fost și în pandemie, vor decide împreună. Păcat că Uniunea Europeană nu cuprinde și România la nivel de zonă euro, fiindcă cred, și am impresia că foarte mult va fi axat și pe un buget euro.

 

Rep: Vorbeați de Europa cu două viteze și riscurile asupra României de a fi aruncată undeva la periferia Europei. Cât e de periculos să se întâmple așa ceva dacă nu se mișcă ceva la nivelul politicii de vârf din România?

 

D.L: Mulți ziceau că România nu este pregătită pentru a intra în UE din punct de vedere economic. Bineînțeles, nu era chiar pregătită economia în 2007 și s-a intrat în Uniunea Europeană și au fost eforturi fantastice, fiindcă ne-am dat seama că e un proiect politic.

Dacă analizam doar din punct de vedere economic sau oportunist, nu intram în UE și vedeți unde am fi ajuns acuma. Aceeași abordare trebuie să fie nu doar pentru Schengen ci și pentru zona euro. Economia va face față, vom găsi condițiile. E un proiect politic. Noi ne punem capul la contribuție destul de bine, dar când încep chestiuni tehnice, ne pierdem în amănunte. Trebuie văzut totul foarte politic, este o fereastră de oportunitate.

Ceea ce a fãcut România în ultimii 25 de ani a fost fantastic, am mers în direcția bună de la Revoluție și am continuat. Trebuie să continue în zona respectivă. Trebuie să avem o clasă politică foarte pragmatică, să înțeleagă care sunt dosarele importante și să înțeleagă că această direcție este fundamentală pentru România.

Acum nu se poate cu șovăială ! În momentul de față, interesul de țară este mult mai important și cred că cele două crize recente, pandemia și războiul din Ucraina, ne arată că trebuie să mergem în direcția respectivă.

Prioritățile decidenților politici

Rep: Care trebuie să fie prioritățile autorităților române, a președintelui Iohannis, a Guvernului, a coaliției, pentru ca această integrare de care vorbeam să fie efectivă, să intrăm în spațiul Schengen, să adoptăm euro și să fim în nucleul dur? Din punct de vedere al suprafeței țării și al populației suntem una dintre cele mai mari țări din UE, dar din punct de vedere al statutului actual nu prea contăm…

 

D.L: Forțele guvernamentale și cu președintele sunt pe aceeași direcție  pro-europeni. Aș recomanda un pragmatism european, o abordare de project management. Haideți să vedem în mod real. Luăm dosarul euro și vedem ce ne lipsește. În momentul de față este o dezbatere pe la BNR, dar nu acolo trebuie ținută, trebuie ținută la nivelul Guvernului, acolo sunt prerogativele.

Să vedem ce ne lipsește, nu numai ca pondere a economiei românești și al finanțelor, ci a resursei umane de a negocia astfel de dosare și de a intra pe absolut toate dosarele.

România, în momentul de față, este a șasea putere ca număr de populație și se răsfrânge asupra voturilor. Ar trebui să vedem o chestie foarte practică. Noi trebuie să decidem dacă vrem să fim o țară mică sau o țară mare în Uniunea Europeană și asta nu o expresie de cântece pentru Eurovision.

Țară mare înseamnă Germania, Franța, care acoperă toate dosarele europene, toate politicile, care are experți pe toate dosarele, care știe să negocieze pe orice politică europeană sectorialã. Țară mică, neavând resursa, ia ad hoc anumite dosare care sunt strategice.

Belgia, pe ciocolată, nu știu care ţarã cu Marea Nordului. Cred că România trebuie să decidă și sper să decidă să joace ca o țară mare. Asta implică o anumită resursă umană pregătită și buget național, fiindcă nu te va învăța nimeni cum să fii cea mai influentă țară europeană.

Haideți să vedem cum ne structurăm, cum ne facem ordine în casă, cine ce face, unde trebuie să investim, în anumite mastere, în anumite cursuri de formare, în anumite salarii, în anumite departamente instituționale, în anumite modalități de a comunica mai bine internațional și european. Haideți să structurăm acest proiect european ca un proiect care e esențial pentru România, având în vedere că românul simte proiectul european, iar clasa politică este pe direcția respectivă.

E nevoie de pragmatism

Haideți să intrăm pe un pragmatism, să ne apucăm să facem tabele și să vedem în fiecare lună ce trebuie făcut și cine ce face, pentru a merge în direcția respective. Să facem evaluări cu specialiști, să vedem ce ne mai lipsește.

Să ne luăm angajamente pe care să le și respectăm, să monitorizăm, să vedem impactul și cred că aici e nevoie de un proiect de acest gen, în care mulți români, dacă nu majoritatea, ar vibra.

S-au făcut lucruri extraordinare din punct de vedere al infrastructurii aviatice, avem aeroporturi, legături bune pe autostrăzi s-a mai făcut câte ceva, se putea mai bine. Dar infrastructura feroviară, unde sunt cei mai mulți bani pe fonduri europene, a rămas undeva în anii 1960 și nici măcar nu mai crede nimeni că se va schimba.

Există anumite dosare strategice pe care încă nu le abordăm corect.

Nu sunt ușoare, dar trebuie să le facem așa cum am făcut, de exemplu, foarte bine pe industria IT și conectarea digitală în România. Este a treia țară în Uniunea Europeană ca performanțe și asta se vede. E nevoie de un proiect de țară  astfel încât să ajungem să fie bine în toată țara și să beneficiem cu toții de prosperitate.

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO. U Cluj – Petrolul, 1-2. Clujenii, învinși pe teren propriu, ratează șansa de a urca pe prima poziție din play-out

Publicat

De

Universitatea Cluj-Patrolul Ploiesti
„U” Cluj și Petrolul Ploiești s-au întâlnit astăzi, 13 aprilie, pe Stadionul Cluj Arena în etapa a patra din play-out-ul Superligii României. Partida s-a încheiat cu victoria „șepcilor roșii” care urcă pe primul loc în play-out.

U Cluj – Petrolul, 1-2. Clujenii, învinși pe teren propriu, ratează șansa de a urca pe prima poziție din play-out

Echipele de start

„U” Cluj: 
Gertmonas – Oancea, Masoero, Thalisson Kelven, Roger – Rus, Simion, Bic – Roguljic, Nistor – Popa
REZERVE: Gorcea – Anselmo, Chintes, Doukoure, Fossati, Gheorghe, Peteleu, Silaghi, Techeres, Tescan
ANTRENOR: Ioan Ovidiu Sabău
Petrolul Ploiești:
Zima – Dumitriu, Papp, Garutti, Ticu – Seto, Hanca – Musi, Jair, Grozav – Berisha
REZERVE: Balbarau, Esanu – Bratu, Diomande, Huja, Irobiso, Isfan, Jyry, Mijers, Raducan, Radu
ANTRENOR: Florin Stângă
ARBITRU: Ionuț Coza

„U” Cluj este învinsă pe teren propriu împotriva echipei Petrolul Ploiești

Partida începe ușor ezitant din partea ambelor echipe, dar gazdele își fac curaj și atacă pentru prima dată periculos în minutul 10 prin tânărul Marco Rus care sprintează în banda stângă și trimite în centru către mijlocașul Gabriel Simion care trimite dinafara careului un șut pe lângă poarta oaspeților.
Primul șut pe spațiul porții al partidei vine în minutul 36 când în urma unui atac pozițional al gazdelor, balonul ajunge în partea dreaptă la mijlocașul Ante Roguljic care pătrunde în careul advers prin lateral și trage puternic la colțul scurt, dar portarul oaspeților intervine salvator.
Ultima ocazie a primei reprize este bifată în continuare de „șepcile roșii” care au avut un nou atac pornit de la mijlocașul Ovidiu Bic care în minutul 45+2 a pasat pentru același Marco Rus care a trimis pe lângă poartă de la o distanță de aproximativ 7 metri.

Repriza secundă

În repriza secundă primul atac îl au tot gazdele care în minutul 54 cu Daniel Popa în prim plan care driblează doi apărători, dar apoi a executat în portarul advers.
Un minut mai târziu a venit deschiderea scorului după o pătrundere în careu a lui Marco Rus care a pasat apoi pentru Ante Roguljic, acesta trage din scurt și deschide scorul, portarul Lukas Zima neavând drept la replică.
Replica oaspeților nu s-a lăsat așteptată și în minutul 62 Petrolul Ploiești a beneficiat de o lovitură liberă în urma căreia noul intrat Christian Irobiso a trimis în poarta clujenilor și a restabilit egalitatea.
Două minute mai târziu, Petrolul Ploiești profită de imprudențele create în defensiva clujeană și au un nou atac cu Musi protagonist în banda dreaptă care trimite o pasă în careu pentru noul intrat Tommi Jyry care trimite balonul în plasă și oaspeții preiau conducerea cu 2 la 1.
Replica clujenilor a venit în minutul 67 când Ante Roguljic a avut o pătrundere în careul advers și a tras puternic, dar balonul a lovit bara transversală.
Gazdele au continuat atacurile poziționale cu Dan Nistor protagonist care în minutul 84 a avut o trecere foarte bună până la marginea careului advers și a trimis un șut periculos cu piciorul stâng, dar acesta a trecut puțin pe lângă bara laterală și scorul a rămas 2 la 1 în favoarea oaspeților.
Cosmin Olaru

Citește mai departe

POLITICA

VIDEO. Programul de guvernare AUR a fost prezentat de către specialiștii care au lucrat la el!

Publicat

Prezentare program guvernare AUR

Specialiștii care au lucrat la programul de guvernare propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au prezentat vineri, 12 aprilie, în cadrul unui eveniment organizat la Grand Hotel București, mai multe măsuri care apar în acesta.

AUR a ales să prezinte măsuri ale programului de guvernare prin specialiștii care au lucrat la implementarea acestuia, pentru că, de prea mult timp, de 34 de ani, politicienii au decis pentru români.

A venit vremea ca acum să vorbească specialiștii, astfel încât românii să înțeleagă ceea ce vrea AUR să facă pe viitor prin programul de guvernare “Reconstruim România”.

Programul de guvernare AUR a fost prezentat de către specialiștii care au lucrat la el!

Petrișor Peiu, coautor al programului de guvernare AUR, a explicat în discursul susținut o parte dintre măsurile la care a contribuit:

“Motivul pentru care cred eu că orice vorbă care se va spune aici va genera roade este acela că sunteți, și vă doresc să rămâneți, partidul cu cea mai mare susținere și cea mai mare vizibilitate în rândul tinerilor. Eu, sincer vorbind, mi-am cam pierdut speranța în generația mea, cea care a acceptat cu prea mare ușurință anumite lucruri.

Principalul lucru care ar trebui să stea la baza acestei noi politici este viziunea și încrederea în națiunea noastră. Lipsa de viziune pe care conducătorii României au avut-o în anii ’90, mai ales în prima parte, ne-a adus un preț destul de mare pe care l-am plătit cu toții atunci când a venit prima criză pe care România a trebuit să o confrunte”, a spus Petrișor Peiu în deschiderea expunerii sale privind programul de guvernare AUR la care și-a adus contribuția.

4 din 10 români aflați în prag de sărăcie

Acesta a completat, despre programul de guvernare AUR, că “al doilea lucru care e extrem de important ține de faptul că România trăiește o dramă pe care nu o vedem spusă de nimeni, nu o vedem analizată de nimeni și care e unică în Europa de astăzi, și anume România este țara europeană cu cea mai mare creștere economică integrată de când a intrat în UE, dar în același timp cu cel mai ridicat procentaj al populației aflată în prag de sărăcie.

Cum poți să ai o asemenea creștere economică, care să te ducă de pe locul 26 până pe 21 în UE, dar în același timp să ai 4 din 10 români aflați în prag de sărăcie? Este definiția eșecului celor care ne conduc! (…)

A treia idee importantă pe care aș vrea să o subliniez este că mi-aș dori ca AUR să fie mai puternic, mai agresiv, în a menține discuțiile de astăzi în zona principalului eveniment pe care îl avem în față, alegerile europarlamentare. Să nu vă lăsați deturnați de discuțiile despre alte tipuri de alegeri”.

„Avem cel mai mare preț la energie electrică pentru firme din UE”

Petrișor Peiu a vorbit și despre politica energetică dezastruoasă.

”Un alt lucru reflectat în programul pe care AUR l-a definitivat este ideea că la baza scăderii competitivității întregii Europe stă politica energetică dezastruoasă.

Și, una din ideile importante este că România poate, încă, este una dintre națiunile europene care pot să își corecteze excesele politicii energetice și poate încă să se repună pe picioare. Astăzi avem cel mai mare preț la energie electrică pentru firme din UE și cel mai mare preț pentru populație la energie electrică”.

Reunirea României cu Republica Moldova

Totodată, Petrișor Peiu s-a referit și la un alt punct din programul de guvernare la care expertiza sa a ajutat.

”Ultimul lucru la care aș vrea să mă refer și la care am contribuit în acest program este politica noastră identitară și nerenunțarea la subiectul reunirii României cu Republica Moldova.

În ce sens văd acest lucru, în ce sens cred că trebuie subliniat? În sensul în care, astăzi, conducătorii oficiali ai României și ai Republicii Moldova spun că planul este de a integra Republica Moldova în UE, un proces lung și anevoios, care poate să coste românii din Republica Moldova ce ne-a costat și pe noi în lipsa unei viziuni și a unei înțelegeri și a unei politici luminate de care a avut parte Polonia.

Eu spun că românii din Republica Moldova trebuie să aibă pe masă o ofertă care să sune foarte simplu: în locul integrării europene dureroase, lungi, complicate, vă oferim reunirea cu România, ceea ce înseamnă ocolirea acestui drum, acestui parcurs dureros”.

AUR inițiază programul Domnul Trandafir

Sociologul Radu Baltasiu, candidat din partea Alianței AUR la alegerile europarlamentare din 9 iunie, a vorbit și el în cadrul evenimentului, explicând cât de important este învățământul pentru AUR și care este locul acestuia în programul de guvernare prezentat.

”AUR consideră învățământul o prioritate națională, iar acest lucru este o noutate, pentru că ”România Educată” a însemnat efectiv spălarea programatică a creierelor a cel puțin 4 generații de copii. Cred că avem cele mai slabe generații de absolvenți de liceu din istoria României.

Specialiștii cooptați de AUR au elaborat un program de guvernare extins în domeniul educației și un program cadru în domeniul culturii.

Cu privire la învățământ, AUR are în vedere un amplu complex de măsuri axat pe revalorizarea cadrului didactic și redarea prestigiului său. Așa cum arată astăzi școala va arăta mâine țara. În guvernarea AUR statutul profesorului va fi readus la rangul pe care îl merită, acela de făuritor de personalitate și clăditor de țară împreună cu familia.

Avem în vedere ca școlile să fie primitoare și într-un număr suficient. În ultimii 30 de ani s-au construit mai puțin de 400 de școli, dar s-au închis, s-au comasat cel puțin de 10 ori mai multe.

Inițiem un program, programul Domnul Trandafir, pentru că Domnul Trandafir este modelul de profesor-educator, este mentor al copilăriei. Școala de azi a distrus copilăria. Domnul Trandafir este sufletul școlii și pilon al societății. Extindem programul o masa caldă pentru elevi și totodată avem în vedere majorarea bursei sociale la o valoare de cel puțin o pătrime din salariul minim pe economie”, a spus acesta.

„Meseria brățară de aur”, o altă măsură din programul de guvernare

Mai mult, Radu Baltasiu a vorbit și despre măsura din programul de guvernare AUR ce are în vedere dezvoltarea vocațională – meseria brățară de aur.

”Aceasta este posibilă prin dezvoltarea liceelor pedagogice și vocaționale, dezvoltarea învățământului dual – adică cel profesional pus în legătură cu marile întreprinderi. România are nevoie urgentă de educatori și muncitori calificați”.

Programului de guvernare supus dezbaterii publice

Economistul Octavian Bădescu a reliefat, despre partea economică din programul de guvernare AUR, că aceasta este elaborată de specialiști din comisiile economice.

”Acest program reprezintă o viziune agregată a unor specialiști din diverse domenii. Se pot spune multe despre AUR, dar este primul partid care a avut curajul să lanseze, încă din urmă cu un an, principalele direcții ale programului de guvernare pe care le-a supus dezbaterii publice, le-a supus atacurilor adversarilor.”

”România se află de peste 30 de ani într-o zodie nefastă. Partidele care s-au perindat pe la guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, mai ales în ultimii 5 ani, au reprezentat nu o coaliție care să îmbunătățească nivelul de trai al românilor, ci o coaliție a sărăcirii românilor.

În programul de guvernare AUR se pune accentul foarte mult pe valorificarea în interesul românilor a resurselor naturale și a resurselor umane din România.

România are nevoie de o reformă profundă în plan monetar, fiscal, reglementativ și administrativ, iar obiectivul oricărui program de guvernare trebuie să fie îmbunătățirea, creșterea nivelului de trai, creșterea puterii de cumpărare a românilor și lui se circumscriu absolut toate tipurile de politici monetare, fiscale și reglementative”, a conchis acesta.

„AUR își declară atașamentul profund pentru statul de drept”

Eurocandidatul Alianței AUR pentru Parlamentul European, Georgiana Teodorescu, a spus despre programul de guvernare AUR că este cel mai performant pe care l-a avut România din 1990 încoace.

”Se impune să începem prin a evoca principiul egalității în fața legilor. Nimeni din țară nu este mai presus de lege, iar legile și sistemul coercitiv nu trebuie să încalce drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

AUR își declară atașamentul profund pentru statul de drept, în care legile sunt necesare pentru buna funcționare a ansamblului social și trebuie respectate de absolut toți cetățenii”, a spus avocata Georgiana Teodorescu.

Judecătorii CCR și a procurorii șefi, aleși de populație

Aceasta, care este și profesor universitar, a mai spus în cadrul discursului că AUR, ca partid politic, urmărește coagularea națională și socială a națiunii române, consideră că transparența decizională, consultarea publică și dezbaterea autentică sunt elemente fundamentale, atât în procesul de adoptare a cadrului legislativ, cât și în activitatea de exercitare a puterii executive.

”România trebuie să funcționeze ca un stat de drept, cu supremația legii în beneficiul cetățeanului. Spunem NU ferm actelor normative date noaptea ca hoții, fără consultări publice, fără transparență și NU tuturor ordonanțelor de urgență, de comasare sau de orice alta natură, date în această modalitate ca să nu poată fi contestate cu ușurință.

AUR își propune să asigure instrumentele judiciare pentru o practică unitară și pentru celeritate în judecarea cauzelor. Problema răspunderii magistraților a născut în societatea civilă foarte multe dezbateri, însă niciun partid dintre cele care s-au aflat la conducerea tării nu și-a asumat un proiect legislativ în acest sens. De ce? Pentru că le-a fost frică să nu se pună rău cu magistrații.

Cei care fac parte din partidele tradiționale, care au baroni locali, care au tot felul de obligații, s-au temut să supere cumva corpul magistraților și nu au îndrăznit să introducă un astfel de proiect de lege care este vital pentru buna funcționare a justiției. AUR susține în continuare că o societate democratică nu se poate construi în lipsa unui sistem de justiție consolidat care presupune, în primul rând, garantarea respectării independenței justiției și respectarea drepturilor omului”.

”AUR va acționa pentru limitarea influenței factorului politic prin alegerea direct de către populație a judecătorilor CCR și a procurorilor șefi. O justiție independentă, neaservită politic, este o justiție a cărei organisme de conducere nu sunt numite de factorul politic, ci alese chiar de către cei pe care îi servesc”, a concluzionat Georgiana Teodorescu.

 

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. FOTO. DJ Tișe a mixat la inaugurarea Turda Arena

Publicat

De

Alin Tișe, DJ la inaugurarea Turda Arena

DJ Tișe a fost din nou „în acțiune” în acest weekend. Președintele Consiliului Județean Cluj a mixat pe scenă la Turda, la inaugurarea Salii Polivalente.

Mulțime de oameni și distracție la inaugurarea Turda Arena. Noua sală de sport și evenimente a fost deschisă practic, vineri, dar concerte, activități sportive și alte evenimente au loc până duminică, inclusiv.

DJ Tișe a mixat la inaugurarea Turda Arena

La inaugurarea sălii de sport au concertat sau vor concerta nume mari ale muzicii, ca Andra, Subcarpați, Mario Fresh, Vescan, dar și controversata artistă Erika Isac.

Pe scenă, sâmbătă, a urcat și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. Și nu pentru a ține un discurs.

Relaxat, într-o pereche de blugi, cu o bască pe cap și un tricou pe care scria DJ Tise, președintele CJ a mixat pentru audiența, care a fost foarte numeroasă.

Nu este prima dată când Alin Tișe mixează. Ultima dată a făcut-o în luna martie, la petrecerea de 8 martie a instituției pe care o conduce, dar atunci purta costum.

Turda Arena, o sală de sport și evenimente cu o capacitate de peste 3.300 de locuri

Evenimentele care au marchează deschiderea pentru public a sălii moderne de sport de la Turda au început vineri, 12 aprilie și se vor încheia duminică, 14 aprilie.

Pe lângă concerte și o mulțime de activități pentru copii, turdenii au parte în acest weekend de acrobații, show de drone, dar și un spectacol de lumini.

Citește mai departe

EVENIMENT

CFR Cluj – FCSB. Clujenii sunt obligați să obțină VICTORIA pentru a rămâne în lupta pentru titlu

Publicat

CFR Cluj întalnește FCSB în Superliga
CFR Cluj și FCSB se vor întâlni duminică, 14 aprilie, de la ora 21:00 pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu din Cluj-Napoca unde vor disputa partida din etapa cu numărul patru din play-off-ul Superligii, iar clujenii sunt obligați să câștige pentru a rămâne în lupta la titlu. 
După eliminarea din Cupa României și plecarea lui Adrian Mutu de pe banca clujenilor, pentru aceștia a venit meciul din play-off împotriva echipei Rapid București în deplasare, meci care a fost foarte benefic pentru CFR după o perioadă dificilă, aceștia reușind să se impună la o diferență mare cu scorul de 4 la 1.

CFR Cluj – FCSB. Clujenii sunt obligați să obțină VICTORIA pentru a rămâne în lupta pentru titlu

Înainte meciului cu FCSB, echipa clujeană are 31 de puncte și se află pe poziția a treia în clasament la o distanță de 10 puncte de lider.
FCSB traversează cea mai bună perioadă din ultimii ani cu 9 puncte obținute în cele trei partide din play-off și este pe prima poziție în clasament la o distanță de 10 puncte de poziția secundă.
În ultima partidă din play-off, FCSB a întâlnit-o pe Universitatea Craiova, echipă în fața căreia s-a impus cu scorul de 2 la 0 pe teren propriu și este cu un pas mai aproape de câștigarea campionatului din punct de vedere matematic.

CFR Cluj este în căutarea primei victorii împotriva FCSB-ului din acest sezon

În turul campionatului FCSB și CFR Cluj s-au întâlnit la 6 august 2023 pe Stadionul Steaua din București, partidă în care FCSB s-a impus cu scorul de 1 la 0 după ce fostul atacant al FCSB-ului, Andrea Compagno a marcat din penalty singurul gol al partidei în minutul 67 și a adus victoria roș-albaștrilor.
Partida din returul campionatului s-a desfășurat Stadionul Dr. Constantin Rădulescu din Cluj-Napoca și s-a încheiat 1 la 1, rezultatul de egalitate fiind stabilit după golurile marcate de Panagiotis Techtsidis pentru clujeni, iar golul egalizator a fost marcat de căpitanul roș-albaștrilor, Darius Olaru în minutul 26, astfel scorul final fiind stabilit în prima repriză.
CFR Cluj se află pe poziția a treia în play-off după primele trei etape cu 31 de puncte adunate și se poate apropia la 7 puncte de lider dacă va câștiga duminică seară în fața FCSB-ului care este pe prima poziție la o distanță de 10 puncte de CFR Cluj la ora meciului.
Cosmin Olaru 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax