EDUCATIE
INTERVIU. Clujeancă, şefă de promoţie în Londra. Prima din 300 de studenţi la Psihologie. Selectată în cercetare, premiu al SBP
O tânără clujeancă a urmat cursurile Facultății de Psihologie din cadrul Universității Greenwich din Londra și a terminat în acest an ca șefă de promoție. Încă din anul 2, Ana Avram a lucrat ca asistent de cercetare pentru decanul universității împreună cu care a scris un capitol pentru un manual privind reziliența studenților.
Într-un interviu pentru Cluj24, tânăra a declarat că vrea să își continue studiile în Marea Britanie și să-și obțină doctoratul.
Rep: De ce ai ales să studiezi la University of Greenwich? Ce specializare te-a atras și de ce?
A.A: Universitatea am ales-o puțin la întâmplare. Am aplicat pentru șase – șapte universități din Marea Britanie, am intrat la toate și nu am știut pe care să o aleg. Am încercat să îmi dau seama care e cea mai bună, care e cea mai potrivită pentru mine, care are cele mai bune facilități. Mi s-a părut că toate sunt la fel de bune și am decis să mă duc acolo fizic. Am fost iarna, înainte să încep studiile, și le-am vizitat pur și simplu pe fiecare, ca să îmi dau seama cum și ce fel de sentimente am în momentul în care ajung acolo.
La Greenwich mi-a plăcut cel mai tare. Și poate faptul că era un campus istoric, poate faptul că au fost drăguți cu mine când am fost acolo în vizită, dar a contat și faptul că era cea mai apropiată universitate de unde locuiește unchiul meu.
Psihologia mi-am dorit să fac de când eram mică, din clasa a 7 -a. Voiam foarte tare să pot să ajut oamenii și nu știam cum va fi, efectiv să pot să le iau suferința. Dar apoi mi-am dat seama că se poate obține același lucru prin mai multe feluri, nu numai prin medicină, și anume prin psihologie.
Eu pot pur și simplu să vorbesc ei și să-i ajut să se simtă mai bine și să reușeascăsă treacă peste greutățile pe care le au. Așa am decis să fac psihologia.
Psihologia e pentru toată lumea, nu doar pentru cei care au probleme psihice.
Din punctul meu de vedere, toată lumea ar trebui să meargă la un psiholog, pentru că toată lumea are anumite greutăți. Să te duci la psiholog însemnă să te duci la un om care te poate ajuta să înțelegi mai bine problemele cu care te confrunți, să le gestionezi.
E bine să ai pe cineva la care să te poți duce să-i spui ce ai pe suflet, cineva care să te asculte și să înțeleagă, fără să judece lucrurile, cineva care să aibă timp să-țiasculte toate problemele și să-ți poatăda niște sfaturi practice.
Lucruri pe care poți să le faci, să te duci să faci o plimbare, să faci meditație.
Medicamentele sunt pentru persoanele care au probleme mai grave și ar trebui în mod normal însoțite de terapie. Medicamentele rezolvă o parte a problemei, dar apoi trebuie să știi cum să gestionezi lucrurile pe viitor, pentru că, după ce se termină medicamentele, vor apărea, din nou problemele.
Școală diferită
Rep: Cum au fost cei trei ani de facultate în Marea Britanie? Cum te-ai integrat? Care e diferența dintre învățământul britanic și cel românesc, din ceea ce ai constatat tu?
A.A: Școala acolo se face complet diferit. Am fost șocată când m-am dus acolo prima dată. Țin minte chiar primul eseu pe care a trebuit să-l scriu. Am fost așa deîncrezătoare, nu am lucrat niciodată așa de mult pentru un eseu, am avut pentru prima dată referințe, am citit articole, dar am luat nota 50 din 100, care este un pic peste nota de trecere care este 40. Eram convinsă că am făcut o treabă bună și am fost foarte descurajată.
Mi se părea că poate am ales greșit să mă duc să studiez în Marea Britanie, poate am ales greșit să fac psihologia, poate eu, de fapt, nu-s capabilă să fac toate aceste lucruri.
Dar am avut noroc de profesori extraordinari. Era câte o fiecare grupă de câte 25 de studențicu un profesor care are grijă de ei. Dacă te simți copleșit de lucrurile pe care le faci la facultate, dacă simți că rămâi în urmă, dacă simți că nu înțelegi lucrurile sau pur și simplu nu știi ce să faci în continuare, poți să apelezi la profesorul respectiv să te ajute, să îți spună din punct de vedere profesional cum e bine.
Am apelat la acest profesor și m-a ajutat extraordinar de tare în momentul în care am luat acea notă, pentru că am fost distrusă. Mi-a spus să nu fiu speriată, că mulți studenți internaționali au problema asta, că vin din medii în care nu sunt obișnuiți să facă lucrurile în mod independent și nu sunt obișnuiți să adauge nimic la lucrurile pe care le scriu, nu sunt obișnuiți să gândească independent și critic.
Asta era, de fapt, evaluat la nivel universitar în Marea Britanie.
Am început să gândesc critic
Încet – încet am încercat să îmi dau seama cum să gândesc critic și să fac lucrurile în așa fel încât să le placă.
Am mers la mai mulți profesori și am încercat să iau tot ajutorul pe care mi l-au oferit, pentru că aveam o mulțime de opțiuni. Iar până la urmă am reușit și am învățat.
E ceva diferit de cum funcționează lucrurile în România. De fiecare dată când vorbesc cu prietenii mei de aici, îmi spun că ei nu știu ce să facă pentru un proiect sau habar nuau ce vreaprofesorul de la ei. Și eu, uimită, le-am spus de ce nu îl întreabă pe respectivul profesor, iar prietenii îmi spuneau că nu se poate așa ceva, că eu, venind din Marea Britanie, nu știu cum funcționează lucrurile aici.
La Greenwich profesorii sunt foarte deschiși, ei trebuie să fie acolo pentru noi, să ne ajute. Nu au niciun fel de pretenție de superioritate față de studenți și se bucură de orice întrebi, pentru că atunci văd că ești interesat. Chiar dacă nu ai cunoștințele sau abilitățile necesare în punctul respectiv, tu le arăți lor că vrei să ajungi acolo.
Rep: Mai erau studenți străini în grupa ta?
A.A: Da. Aveam și două colege românce, aveam o oră pe săptămână în care ne întâlneam în formula asta de 25. Mai aveam și din alte țări.
Împrumut de la Guvernul Marii Britanii
Rep: Cum ai ajuns să studiezi la Greenwich? Cu bursă sau ai plătit facultatea?
A.A: Am plătit taxele. Până la Brexit, ca și cetățean european, te bucurai de aceleași drepturi ca și britanicii. Am primit un împrumut de la Guvernul britanic care a constat în taxele de școlarizare, pentru care nu a trebuit să plătesc nimic în avans și pentru care încă nu plătesc nimic, până nu încep să câștig peste 25.000 de lire pe an.
Plătești doar 9% din cât câștigi peste limita respectivă, deci e o sumă foarte mică. Și dacă în 30 de ani n-ai reușit să plătești, se anulează,
Iar acum după Brexit nu m-a afectat situația. Pentru că eu am avut actele făcute în regulă, am încă aceleași drepturi ca și ei timp de cinci ani.
Psihologia în sine este o limbă străină
Rep: Cum a fost să faci facultatea într-o limbă străină, cu termeni specifici?
A.A: Psihologia în sine este o limbă străină, iar pe lângă asta era și în limba engleză. Sunt foarte mulți termeni de specialitate cu care e foarte greu să te obișnuiești, cu stilul descris științific, cu mulți termeni care se referă la lucruri foarte complexe.
E greu până te obișnuiești. Mi-a fost foarte greu la început, dura foarte mult, trebuia să citesc 20-30 de articole lungi pentru fiecare proiect pe care l-am făcut. Și fiecare are câte 12 de pagini de termeni și scris mic și poate de aceea mi-a fost greu, deși sunt vorbitoare de engleză și am studiat un an în SUA în liceu.
Și colegilor mei englezi le era greu să înțeleagă lucrurile respective și să se poată să țină pasul.
Cu toate acestea am ajuns unde am ajuns.
Nu mă așteptam să ajung șefă de promoție
Rep: Cum ai ajuns șefă de promoție la finalizarea studiilor?
A.A: Nu știu nici eu cum am ajuns șefă de promoție pentru specializarea Psihologie unde erau înscriși aproximativ 300 de studenți.
Nu mă așteptam absolut deloc. Eu îmi doream să am media peste 70. La final, pe diplomă, scrie ce notă ai avut și asta e important pentru ce vrei să faci mai departe, fie pentru job-ul pe care vrei să-l ai, fie pentru master sau doctorat.
Contează ce notă ai avut. Și eu voiam să o am pe cea maximă, first-class, care să fie peste 70. Îmi doream foarte tare,dar nu eram sigură că o să se întâmple.
Prin urmare, faptul că am ajuns șefă de promoție a fost o surpriză și mai mare pentru mine.
Am obținut, în final, nota 79.
Cred că am ajuns șefă de promoție prin faptul că am fost rezilientă, nu m-am dat bătută din primul an, când am primit nota aceea de 50, am fost determinată să fac mai bine. N-am avut niciodată pretenția să fiu cea mai bună sau să le arăt lor,ci voiam să știu că eu am dat tot ce am putut și că m-am străduit. Astfel, cu rezultatul pe care pe care l-aș fi obținut aș fi fost fericită și împăcată cu ideea că am făcut tot ce a depins de mine.
A fost foarte greu, am lucrat ore întregi pentru toate proiectele, am avutşi proiecte proprii, non-stop, proiecte de cercetare, la licență am lucrat ore în șir, a fost foarte greu și stresant.
Am avut noroc că am avut susținere din partea prietenilor mei, din partea familiei, și din partea profesorilor, iar atunci am reușit să continui. Cred că prin perseverență am ajuns șefă de promoție.
Românii, foarte muncitori
Rep: Care a fost reacția profesorilor și colegilor?
A.A: Știu de România, pentru că suntem foarte mulți români, mai ales în Londra și la universitate. Eu lucrez și cu decanul facultății și în momentul în care m-am angajat, ca asistent de cercetare, m-a întrebat de unde sunt. Când i-am spus că vin din România a zis că a mai lucrat cu o colegă, că suntem foarte muncitori, avea o părere bună despre noi. Nu am auzit de la restul profesorilor nici un fel de comentariu referitor la țara de unde provin și nici din partea colegilor.
În schimb, prin faptul că eu am studiat psihologia și pentru că universitatea la care am studiat a fost acreditată de Societatea Britanică de Psihologie, am primi un premiu din partea lor, care recunoaște într-un mod mai oficial faptul că eu am avut cel mai bun scor dintre toți colegii mei.
Am primit un certificat și o carte, best-seller al Societății Britanice de Psihologie, și am acces ca membră a societății pentru o perioadă de un an.
Asistent de cercetare din anul 2
Rep: Ai și lucrat ca asistent de cercetare pe perioada studiilor?
A.A: Da, eram studentă în anul 2 și am primit un e-mail de la decan în care spunea că își caută un asistent de cercetare. Am rămas impresionată de faptul că nu avea nevoie de cei din anii mai mari, sau de la master sau doctorat. Am crezut că nu am nicio șansă, că sigur vor fi alți colegi de-ai mei mai mari, mai pricepuți, care ar putea să primească jobul.
Am aplicat, totuși, și îmi doream foarte tare poziția asta, pentru că știam că job-ul de cercetare te ajută foarte tare în cariera de psiholog, pentru că cercetarea este versatilă, arată cât ești capabil să te organizezi, să gândești, să comunici.
Este și un prestigiu să spui că uite, am scris ceva, am contribuit la știință.
Nu credeam că am vreo șansă, dar am aplicat, am trecut mai departe la interviuri și am avut chiar ultimul interviu cu el, iar a doua zi am primit un e-mail în care m-a felicitat și mi-a spus că am fost selectată.
De atunci am început să lucrez pentru el, part-time, și mi-am putut continua studiile.
Am lucrat împreună la un capitol despre o intervenție de reziliență pentru studenți, creată de el și testată în trecut, însă de data asta, voia să testeze aceeași intervenție în mediul online, făcută pe Zoom pentru studenți, adaptată pandemiei de COVID.
Decanul a făcut partea practică, a ținut intervenția cu studenții și am început și eu să ajut, nu la partea de analiză cantitativă, ci la analiza calitativă a lucrurilor pe care le-am măsurat. Erau interviuri, răspunsuri din partea studenților în care răspundeau ce li s-a părutfolositor și în ce măsură, iar pentru acest tip de cercetare e nevoie de cel puțin doi cercetători.
Ai nevoie de un cercetător care să analizeze prima dată toate textele și un altul care să facă același lucru după care se compară rezultatele.
Și eu asta am făcut. El a fost cercetătorul principal și am fost cel secundar. Am corectat concomitent textele respective și apoi le-am analizat și le-am și scris. Și partea de introducere tot eu am scris-o, iar apoi acest capitol a fost publicat într-un manual de intervenții online din SUA. Pentru contribuția mea am fost pusă ca și co-autor la final, iar acolo scrie ”Ana Avram, University of Greenwich”.
În anul III am vrut să continuăm proiectele și am fost, din nou, angajată pentru o poziție asemănătoare, dar proiectul nu se mai face.
În schimb, lucrăm în prezent la o sinteză a literaturii despre intervențiile de reziliență, un rezumat la tot ce se știe până acum, pe caremai apoi vom încerca să îl publicăm.
Continuă cu doctorat
Rep: Ce vei face mai departe?
A.A: Eu sunt angajată pe proiect iar după ce se termină,nu știu dacă va mai avea alte proiecte pentru care să mă angajeze. Dar eu îmi doresc să fac doctorat de psihologie clinică, iar pentru asta nu am nevoie de masterat, în schimb, pe lângă diploma pe care am obținut-o deja, am nevoie de echivalentul a 12 luni de muncă practică într-un spital, ca asistent psiholog. Să lucrez cu oamenii care sunt bolnavi, care au probleme mai grave, care trebuie să ia medicamente, care au nevoie de atenție mai specială.
După această perioadă îndeplinesc toate criteriile ca să pot să aplic pentru doctorat. Competiția e foarte mare, rata de intrare la programele respective este în jur de 20 la sută din toți aplicanții.
Eu sunt încrezătoare că voi reuși.
Aș prefera, pentru doctorat, să merg în altă parte decât în Londra, dar depinde unde reușesc să intru.
Rep: Luăm varianta optimistă, termini doctoratul. Ce faci mai departe?
A.A: Cercetarea este oricum o parte importantă din psihologia clinică și una dintre cerințe. Ca psiholog clinic lumea se așteaptă să faci cercetare în continuare pentru intervenții, pentru tot felul de lucruri practice de care ai nevoie.
Nu știu ce va fi, vom vedea, locuri de muncă în acest domeniu știu că sunt.
Situația din România
Rep: Dacă ai fi rămas în țară și ai fi optat pentru psihologie, crezi căai fi ajuns unde ești acum?
A.A: Din păcate, nu. Sunt destul de sigură că nu aș fi ajuns aici. Am mulți prieteni care sunt la psihologie aici și văd că lucrurile se axează în mod special, după ce termină Facultatea de Psihologie, pe lucruri care nu au neapărat legătură cu psihologia sau nu au în așa mare proporție legătură cu psihologia. Am văzut multă lume care recrutează studenții pentru HR și foarte multă lume merge.
Multora le e frică că nu știu ce o să facă mai departe ca psihologi, riști să rămâi în aer cu diploma și să nu profesezi în domeniu.
Am mulți prieteni care au terminat Psihologia și se ocupă cu altceva.
Mi-au spus că eu am făcut la licență, lucruri pe care aici poate se fac la masterat sau chiar mai departe, cercetarea efectiv nu este foarte bine reglementată.
Eu efectiv am făcut un proiect singură, cap coadă, dar aici vine profesorul deja cu ideea pe tavă și tu trebuie doar să te prefaci ca strângi date şi le analizezi.
Nu cred că aș fi putut să ajung foarte departe. Eu mi-am dorit să lucrez cu oamenii și nu știu dacă aș fi reușit să fac toate lucrurile aici.
Lucrurile nu sunt foarte bine puse la punct.
Nu cred că aș fi putut să obțin experiența mea de cercetare.
Când fac cercetare pentru proiectele în care lucrez, ajung să văd și articole românești de la UBB și mă bucur, dar am observat că sunt cam despre aceleași subiecte de fiecare dată, nu văd nimic nou și deosebit.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Petrecerile de karaoke au devenit o atracție pentru tot mai mulți clujeni, fie că vor să se distreze cu prietenii, fie că au un talent pe care îl pregătesc pentru scene mai mari.
În mijlocul acestei efervescențe muzicale, Spațiu Music Pub s-a transformat într-un loc unde vocile celor obișnuiți să cânte sub duș se întâlnesc cu cele care au potențial de competiții mari.
Spațiul unde clujenii se antrenează pentru Vocea României
Ce face specială experiența de la Spațiu? Contrastele. De la interpretări pline de umor și energie, până la momente care te fac să te întrebi dacă n-ai nimerit la un concert al unui superstar, nu doar la o seară de karaoke. Unii dintre clienţii Spaţiu Music Pub chiar au trecut pe la Vocea României şi alte concursuri de cântat, şi aici vin mai degrabă să se relaxeze decât să se impresioneze, dar sonorizarea de calitate din bar şi publicul fain oferă cadrul ideal pentru un antrenament bun înainte de înscrierea în competiţie.
Cauţi Karaoke în Cluj? L-ai găsit la Spaţiu Music Pub
La final, indiferent dacă aplauzi prietenul care a transformat un hit clasic într-o parodie sau pe cineva care ar putea întoarce toate scaunele, atmosfera rămâne una de conexiune. Vocile ajung să fie doar un pretext pentru povești, iar serile de karaoke devin mai mult decât un simplu eveniment – o șansă de a cunoaște oameni noi şi faini.
Cauţi Karaoke în Cluj? L-ai găsit la Spaţiu Music Pub. Dacă vrei să afli când sunt următoarele petreceri, cei din Spaţiu le anunţă de fiecare dată pe paginile de Instagram şi de Facebook.
Cinema Dacia din Cluj-Napoca găzduiește o expoziţie de trenuleţe şi miniaturi în perioada 21 noiembrie – 12 decembrie. Conform organizatorilor, această expoziție ridică standardele la „următorul nivel” în comparație cu alte expoziții organizate până acum în țară.
Noutate în cadrul expoziției
Un lucru prin care această expoziție se diferențiază de restul este faptul că aduce interactivitatea printre participanți: „În sfârșit, poți testa și conduce chiar tu un trenuleț pe dioramele expuse”. Copiii și părinții vor avea misiuni de căutare pe diorama și, bineînțeles, vor fi recompensați la final.
În cadrul grupurile organizate, aceștia vor beneficia de ghidaj și informații detaliate, atât despre peisajul dioramelor, cât și despre tehnologia digitală folosită în realizarea lor și a locomotivelor.
Ce cuprinde expoziția?
Expoziția cuprinde zeci de locomotive, sute de metri de cale ferată, mii de figurine și detalii, integrate într-o dioramă de peste 150 mp, ce ilustrează cele patru anotimpuri. Există chiar și o zonă „Academy”, unde, cu ajutorul tabletelor puse la dispoziție de organizatori, vizitatorii pot controla trenulețele și garniturile.
Prețul biletului este de 25 lei/persoană, iar pentru grupuri organizate de minimum 20 de persoane, biletul costă 20 lei. Accesul la eveniment se face fie pe bază de rezervări la 0758.365.699. În zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie, locația va fi închisă, fiind zile de sărbătoare legală.
Vârsta minimă recomandată pentru vizitatori este de 4 ani, cu însoțitor adult. Proiectul Muzeul Trenuletelor Cluj este o inițiativă a Asociației Astronomice Pluto.
Andreea Ungur
Un accident cu un autobuz al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca a avut loc vineri seară, în comuna Chinteni. Din fericire, nu au fost persoane rănite.
Un autobuz CTP a ajuns în afara părții carosabile, vineri seară, pe un rum din localitatea Chinteni. Pompierii clujeni au intervenit cu două autospeciale de descarcerare și cu un echipaj SMURD de terapie intensivă.
Nu au fost înregistrate victime
Din fericire, nu au fost victime. Șoferul autobuzului este evaluat de medicii SMURD.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe raza comunei Chinteni. În accident a fost implicat un autobuz al Companiei de Transport Public, care a ieșit în afara părții carosabile. Din fericire, pasagerii nu au necesitat îngrijiri medicale. Un singur bărbat, și anume conducătorul autobuzului, este evaluat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă. La o primă evaluare, nici acesta nu a suferit răni. La fața locului au fost trimise și două autospeciale cu modul de descarcerare”, a transmis ISU Cluj.
EVENIMENT
Cum va fi vremea până la Crăciun? Temperaturi scăzute în toată țara, în următoarele săptămâni
Prognoza meteo pe următoarele săptămâni arată că temperaturile rămân mai scăzute decât cele normale la începutul iernii, în toată țara. Cum va fi vremea până de Crăciun?
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, valabilă în intervalul 25 noiembrie – 23 decembrie. Potrivit estimărilor făcute de meteorologi, temperaturile vor fi mai scăzute în primele săptămâni, urmând ca mai apoi acestea să aibă, în general, valori normale pentru această perioadă, în toată țara.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice, sud-estice și centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
Regimul pluviometric va fi local deficitar în zonele montane, iar în rest se va situa în jurul celui specific pentru acest interval.
Săptămâna 2-9 decembrie 2024
Temperaturile medii se vor situa sub cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile centrale și în extremitatea de sud-est a teritoriului.
Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile.
Săptămâna 9-16 decembrie 2024
Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.
Regimul pluviometric va fi ușor deficitar, local, în regiunile centrale, sudice și estice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.
Săptămâna 16-23 decembrie 2024
Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.
Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații față de media perioadei 2004-2023.
Fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Spațiul unde clujenii se antrenează pentru Vocea României. Spoiler: nu e cabina de duş
VIDEO FOTO. Trenuri în miniatură. O călătorie fascinantă în lumea detaliilor
FOTO. Un autobuz CTP a ajuns în șanț, în comuna Chinteni. Nu sunt victime
Cum va fi vremea până la Crăciun? Temperaturi scăzute în toată țara, în următoarele săptămâni
CNAS: În ce CONDIȚII beneficiază asigurații GRATUIT de servicii de prevenție, depistare și monitorizare a bolilor grave
VIDEO Eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru Cluj24: Lipsa autostrăzilor și infrastructura proastă ne face mai puțin competitivi
VIDEO FOTO. Emil Boc a aprins luminile festive la deschiderea Târgului „Planeta Crăciun” din Cluj-Napoca
Aeroportul Cluj, în CEAȚĂ. „Vom UPGRADA sistemul actual de aterizare instrumentală dar doar în 2025”
