Connect with us

CULTURA

INTERVIU Balkan Taksim. Show-ul de la Electric Castle, succesul INTERNAȚIONAL, inspirație și multe altele

Publicat


balkan taksim photo credit miluţă flueraş 01 web

Balkan Taksim este un proiect muzical din care fac parte Sașa-Liviu Stoianovici (S.L.S.) și Alin Zăbrăuțeanu (A.Z.), doi oameni cu o viziune artistică aparte, ce îmbină cultura cu muzica prin ritmuri electronice, valorificând influențele balcanice și graiul românesc. Cei doi au concertat în această formulă la Electric Castle (EC), dar au mai încântat publicul clujean cu prestațiile lor și anul trecut, la ediția EC din Cluj-Napoca și la Jazz in the Park. Formația a căpătat vizibilitate internațională odată cu nominalizarea sa la Music Moves Europe 2022, fiind apreciată inclusiv de Iggy Pop.

În interviul acordat Cluj24, duo-ul, distinctiv prin sunet și substrat antropologic, trece în revistă mai multe idei, de la cum se raportează la parcursul artistic și instrumentele muzicale folosite, până la dorința de revanșare față de publicul de la EC care și-ar fi dorit să stea mai mult pe scenă și Inventarul Național al Elementelor Vii de Patrimoniu Cultural Imaterial din România – da, ați citit bine.

Citește și VIDEO. Comoara de la Electric Castle: Balkan Taksim. Muzică altfel, recunoscută în străinătate și încă nouă în țară

Cum a venit pentru voi invitația de a cânta la Electric Castle?

S.L.S.: Invitația ne-a bucurat – a fost primul nostru concert de vară din România, după o serie de festivaluri la care am participat în Olanda, Belgia, Italia.

Cu ce impresii ați rămas după momentul vostru de la Electric Castle? Publicul a vrut bis, dar trebuia să prindeți avionul, astfel că eram curioasă cu ce gânduri ați plecat de la Bonțida.

S.L.S.: Ne-am bucurat să revenim la EC, după ce concertaserăm la ediția din 2021, desfășurată în Cluj-Napoca. Atmosfera și publicul de la Bonțida au fost exact cum ne-am dorit, se simțea o energie foarte bună în aer. Am așteptat cu nerăbdare momentul începerii concertului, iar încheierea destul de abruptă mi-a creat o oarecare frustrare. M-a bucurat că piesele noi, interpretate la cobza mea electrică, au fost foarte bine primite, alături de cele de pe album și mi-ar fi plăcut chiar să povestesc un pic despre ele și despre instrument (nou, și el). Pe scurt, îmi doresc să ne revanșăm față de acest public minunat, cu prima ocazie. Și nu doar cu un „bis”.

A.Z.: Mi-a părut rău pentru faptul că a trebuit să încheiem concertul fix la ora stabilită, fără bis, în condițiile în care publicul și atmosfera au fost absolut minunate. Chiar îi spuneam lui Sașa după concert că probabil ar fi fost una din situațiile în care am fi cântat cel puțin încă pe atât și ar fi avut loc și extrem de multă improvizație. Una din bucuriile unui concert este și  socializarea de după, ceea ce acum a lipsit, așa că la următorul EC vom avea grijă să ne bucurăm măcar o zi în plus de festival.

balkan taksim photo credit miluţă flueraş 07

Care este conexiunea voastră cu ceea ce numim astăzi cultură balcanică?

S.L.S.: Trăitori în România fiind – în București, ne aflăm la intersecția unor culturi diverse. Cea balcanică, cu toate straturile care o compun, este una dintre ele. Dar mai există și umbrele strămoșilor care vin din Balcani – oameni care au ales să se retragă mai spre nord, din motive care țin, printre altele, de expansiunea Imperiului Otoman.

Într-un interviu precedent ați menționat că vreți să faceți muzică ce poate fi ascultată atât în club, cât și pe orizontal. Ce trebuie să aibă, în opinia voastră, o melodie, ca să fie potrivită pentru ambele contexte și cum ajungeți la rezultatul dorit?

A.Z.: Ideea e să ne putem adapta concertul și în funcție de context (spațiu, oră, public). O singură formă a pieselor nu cred că le poate împăca pe amândouă, însă esența piesei, pentru mine, trebuie să lase loc imaginației să poată fi dusă în ambele direcții. Avem libertatea de a merge de la ambiental la punk, sau de la acustic la techno, păstrând cel puțin componenta definitorie Balkan Taksim.

balkan taksim photo credit miluţă flueraş 06

Experimentalismul psihedelic amintit de Sașa în același interviu (acordat urban.ro), este strict un concept muzical, sau își are rădăcinile, cu adevărat, în experiențele psihedelice care au inspirat creațiile ulterioare? Cu alte cuvinte, eram curioasă în ce măsură experiențele din viața personală au influențat alegerile voastre în materie de muzică.

S.L.S.: Experimentalismul de care aminteam e un concept pe care îl simt în acest moment un pic mai îndepărtat de ceea ce fac(em). Multă vreme, însă, am funcționat ca artist sub această „umbrelă” a artei experimentale. Am pus în scenă acțiuni cu caracter vizual, performativ, uneori interactiv, am creat aproape de la 0 evenimente sonore, muzicale – concerte bazate pe improvizație, pe dialog, unde structura și conținutul erau create pe loc, în fața publicului. Cu siguranță, acei ani au lăsat urme serioase în munca mea de acum. Descoperirile muzicale din perioada adolescenței au fost, cu siguranță, definitorii pentru un tip de estetică pe care am urmărit-o mai târziu. Amintesc aici rock-ul și jazz-ul psihedelic din anii ’60-’70, experimentele muzicale de avangardă, sonoritățile țărănești din colecțiile instituite de Brăiloiu la Geneva – toate acestea m-au format, alături de muzica din spațiul ex-iugoslav, care era deja un creuzet în care se topiseră foarte multe influențe.

A.Z.: Alegerile în materie de muzică experimentală psihedelică pleacă tot de la muzică, de la trupele cu care am crescut, iar cheia descifrării unei astfel de muzici cred că stă doar în imaginație.

balkan taksim photo credit miluţă flueraş 02

Ați fost nominalizați la Music Moves Europe 2022. Cu ce gânduri ați rămas legat de asta?

A.Z.: Când începi să devii ușor vizibil și numărul criticilor crește exponențial, așa că o astfel de nominalizare crește încrederea în tine și respectul față de munca ta.

S.L.S.: Această nominalizare, urmată de un concert în Olanda, în chiar perioada galei de premiere, ne-a făcut să privim spre viitor cu și mai multă încredere.

Deși am înțeles că muzica voastră – unică, de altfel – a fost difuzată deja pe multe stații radio din lume, observ că numărul urmăritorilor pe rețelele de socializare este unul modest. Cărui fapt credeți că se datorează acest lucru? Voiam să văd cum percepeți voi lucrurile, dacă este vorba de muzică underground sau nu, ce înseamnă succesul pentru voi, căci urmăritorii vor continua să apară, fără doar și poate.

A.Z.: Cred că numarul modest al urmăritorilor pe rețelele sociale este o consecință firească a faptului că am evitat o promovare agresivă. Pentru unii promoteri, poate, acest număr este etalonul principal pentru statutul unei trupe, dacă e de succes sau nu, underground sau comercială. Pentru mine, succesul trupei stă în faptul că am produs singuri un album scos la prestigioasa casă de discuri franceză Buda Musique și am dezvoltat un act live care surprinde plăcut. Succesul stă în lipsa acestor compromisuri și în aprecierile unor oameni precum Iggy Pop. Faptul că Iggy Pop ne-a difuzat de două ori în emisunea lui de la BBC eclipsează orice frustrare legată de nedifuzarea substanțială la radiourile din România, iar pentru mine, o astfel de validare mă face să cred că facem totuși destul de bine ceea ce facem. Apoi, e un sentiment extrem de plăcut ca muzica ta să fie descoperită datorită unui concert și, cumva, să depășești așteptările ascultătorului.

balkan taksim photo credit miluţă flueraş 03

În decembrie ați spus că v-ar plăcea ca oamenii să vă descopere prin melodia „Anadolka”, respectiv prin „Žali Zare”. S-a schimbat această preferință de atunci și până acum?

A.Z.: Acum aș zice ca aș prefera ca oamenii să ne descopere prima oară live, iar dacă ascultă înregistrările, cred că albumul Disko Telegraf ar trebui ascultat cap-coadă, în ordinea pieselor gândită de noi. Apoi poate pus pe repeat Anadolka sau Žali Zare :).

S.L.S. Astăzi, cred că „Balkan Teleskop” și „Foaie verde” pot funcționa la fel de bine, ca poli între care să se producă descoperirea muzicii noastre. Iar în afara pieselor de pe albumul debutului, „Ianina”, interpretată la cobză electrică, în concert, funcționează și ea excepțional de bine. Dar și „Sui mândruță…”

190772663 446277543011279 7394099472967431396 n

Cum alegeți titlurile pieselor? Este vreunul care are o poveste pe care o puteți împărtăși cu cititorii? De exemplu, de ce „Lunca” se numește „Lunca”?

S.L.S.: Titlurile pieselor au istorii diverse: unele au avut parte de o scurtare („Lunca”, de pildă, este o piesă bazată pe „Lunca Obedeanului”, de la care am păstrat textul și o parte din linia melodică). „Anadolka” este titlul cântecului din Bosnia care ne-a inspirat (și căreia, din nou, i-am păstrat textul). Însă „Ankara Ekspresi”, „Meram Ekspresi”, „Ușak Ekspresi” au povești cu totul diferite. Vin din experiențe personale, la fel cu „Balkan Teleskop”, „Cartes postales”. „Balkan Teleskop”, o piesă de mare rafinament, în care thereminul se îmbină cu un sunet al cobzei mai puțin auzit – rezultat al unui mod de interpretare atipic, are un text scurt, un dialog aparent. Auzim doar una dintre voci, care vorbește despre „cel mai mare telescop din lume”, Telescopul balcanic. Titlul de la „Cartes postales” a apărut în urma textului pe care l-am scris pentru această piesă, imaginându-mi o colecție de vederi din Balcani, fiecare cu povestea ei, mai mult sau mai puțin tragică. E mult sânge în „Cărțile poștale”, pe o linie melodică dură și tăioasă.

YouTube video

Am vorbit de muzică, de titlurile pieselor, acum aș vrea să trecem în revistă și partea vizuală, pentru că aveți câteva videoclipuri muzicale al căror concept artistic merită mai multă atenție. Ce încercați să redați prin ele și ce vă inspiră?

S.L.S.: Pentru două dintre videoclipuri – „Zalina” și „Shlonak”, am lucrat împreună cu Cătălin Rulea și, respectiv, Horia Cucută & Cristina Icnoțiu. Dacă la „Zalina” inspirația a venit dintr-un univers plin de teatralitate, adaptat de Cătălin la atmosfera sugerată de piesă, într-un joc străbătut de fum, de elemente etnografice și religioase, pentru „Shlonak”, Horia Cucută & Cristina Icnoțiu s-au „distrat” cu texturi, cu animații inspirate de ritmul muzicii, cu imagini ale instrumentelor muzicale pe care le folosim și chiar cu propriile noastre siluete.

YouTube video

YouTube video

„Anadolka” a însemnat pentru noi trecerea la un univers cinematografic – am fost parte din filmul unei povești de dragoste ficționale. Pendularea personajului principal între două lumi, cea a prezentului și cea a trecutului, a fost creată de regizoarea Andra Hera și transpusă cinematografic de directorul de imagine Andrei Oană. „Lunca” ne-a avut din nou ca protagoniști, pe mine și pe Alin, iar dacă rolul meu a fost pasager, cel al lui Alin a fost încărcat de multă prezență și emoție. Echipa condusă de regizoarea Andra Hera a dat și aici un răspuns vizual pe măsura interpretării muzicale. La „Žali Zare”, videoclipul realizat cu ajutorul materialelor de arhivă urmărește tensiunea liniei melodice și pune alături, într-un colaj dinamic, filmări din diferite spații și timpuri. Clipul piesei (care e derivată dintr-un cântec din sudul Serbiei, din perioada Războaielor Balcanice), a suscitat tot felul discuții: este ba o capodoperă, ba un „sacrilegiu”, după cum ne scria cineva într-un comentariu („Žali Zare”, r. Andra Hera).

YouTube video

YouTube video

Aveți vreun artist preferat în momentul de față? Dacă da, cine?

A.Z.: Ascult multă muzică diversă, așa că mi-e greu să aleg un artist preferat sau să mă concentrez o bucată mare de timp doar pe un artist. Că tot vorbeam de muzica psihedelică, l-am redescoperit pe Adrian Belew, printre altele chitarist în King Crimson. O influență mare de-a lungul timpului a fost Nicolas Godin (membru AIR), iar ultimele lui lucrări au avut prioritate în audițiile mele.

S.L.S.: Lucrez deja de ani buni cu interpreți de muzică țărănească, cu lăutari din vatra satului care, deși au vârste înaintate, au o determinare și o energie pe care le admir foarte mult. Le ascult muzica și învăț din ea. Nu mai am de foarte multă vreme un artist preferat. Mă întorc uneori la iubiri mai vechi – Can, Black Sabbath, Ry Cooder, Sepultura, Dead Kennedys, Huun-Huur-Tu, Arvo Pärt. Dar e multă muzică excepțională pe lumea asta, astfel că mă bucur constant de noi descoperiri.

Cât de greu este, în prezent, să trăiți din muzică?

S.L.S.: Ne bazăm și pe alte surse de venit – bucuria este că avem de-a face tot cu zone cu potențial artistic și creativ.

A.Z.: Mai mult ca oricând, foarte greu. Nu trăiesc numai din muzica, dar trăiesc din sunet, în general.

Cum arată o zi obișnuită din viața voastră?

A.Z.: O zi obișnuită din viața mea se învârte mereu în jurul sunetului. Jobul meu de zi cu zi este postproducția de sunet de film, de la editare la sound design și uneori muzică de film. Sunt extrem de norocos și recunoscător pentru faptul că pot face zi de zi ceea ce îmi place.

S.L.S.: O zi obișnuită, la mine, poate să înceapă ori la birou, ori pe teren. Scrisul e dublat de lucrul cu sunetul, cu imaginea, cu obiectul artistic sau etnografic.

balkan taksim photo credit miluţă flueraş 05

Sașa, ce anume te-a determinat să înveți să cânți la cobză, saz turcesc, šargija bosniacă și cimpoi? E o combinație foarte interesantă și mi-ar plăcea să aflu mai multe legat de cum ai ajuns să le alegi pe acestea.

Cobza, sazul turcesc, šargija, cimpoiul – toate aceste instrumente muzicale au în comun originea țărănească și o oarecare asprime a „glasului”. Fiecare dintre ele m-a atras prin sonoritatea avută, prin materialitatea sa, prin poveștile cu care este încărcat.

Mă regăsesc totalmente fascinat de diversitatea pe care a avut-o cobza, de pildă, în spațiul rural de la noi. Despre saz și šargija, instrumente care au circulat și prin Țările Române, în perioada fanariotă, nu mai spun. Alături de tanburul otoman, de guslă, de instrumentele electronice mai vechi sau mai noi, aceste lăute fac parte din „muzeul” meu personal, fiind atât obiecte de folosință, cât și de contemplație.

balkan taksim sasa liviu stoianovici photo credit miluţă flueraş 02

Sazul turcesc a fost marea mea descoperire, acum mulți ani, în Turcia, pe când hălăduiam în căutare de oameni și povești. Šargija e o rudă a sazului, probabil o adaptare a sa și e un instrument foarte prețuit încă, în Bosnia. Cobza, cu care lucrez în ultimii ani din ce în ce mai mult, atât ca instrumentist, cât și ca individ interesat de cunoașterea unui anume tip de patrimoniu, e un obiect investit cu foarte multă energie, ce vine mai ales dinspre generațiile trecute.

Sunetul, formele pe care le-a luat de-a lungul vremii, istoriile legate de construcția ei sau de interpretarea muzicală, fac din cobză un obiect extrem de interesant, despre a cărui bogăție și importanță vorbesc și scriu de câte ori am ocazia. Consider că, atât cobza, cât mai ales, cântatul la cobză, și-ar avea locul, în acest moment, în ceea ce este cunoscut drept Inventarul Național al Elementelor Vii de Patrimoniu Cultural Imaterial din România.

balkan taksim sasa liviu stoianovici photo credit miluţă flueraş 01

Alin, după cum ai spus chiar tu în trecut, computerul e instrumentul principal muzical în ceea ce te privește. Necunoscătorii ar spune că apăsatul pe niște butoane nu este o artă precum cea a cântatului la un instrument muzical cu corzi, clape sau alte asemenea. Eu cred că e vorba de multă măiestrie și aici, și aș vrea să aflu mai multe despre ceea ce, poate, încă e văzut ca fiind superficial de către publicul larg. Prin urmare, te întreb: Ce ne poți împărtăși despre muzica la computer?

Pentru mine, computerul este un instrument extrem de complex, iar cel mai important lucru este că poți transmite emoție cu ajutorul lui. Îți oferă o bogăție sonoră infinită și tehnici și modalități de lucru extrem de variate și ingenioase.

Pentru o prestație live poate părea facil, însă important e să poți avea oricând inputul uman și să poți modela sunetul după bunul plac. Apăsatul pe buton poate părea simplu, însă în spatele acelei apăsări stau o serie de alegeri sau programări anterioare. Desigur, poate fi și un lucru facil, depinde la ce nivel vrei să o faci. Însă pentru lucrul cu sunetul și manipularea lui cu ajutorul computerului ai nevoie de mult studiu.

De la sampling la sinteza audio și postproductie, ai nevoie de mii de ore în fața computerului pentru rezultate pe măsură, lucru pe care îl pot compara cu studiul oricărui instrument clasic. Ba mai mult, tehnologia evoluează și îmi place să fiu la curent cu ultimele noutăți în materie de sunet. Spre exemplu, pentru postproducția de sunet de film au apărut relativ recent unelte cu care poți face lucruri care păreau absolut imposibile acum zece ani.

Desigur, computerul nu va lua niciodata locul unei interpretări impecabile la vioară, dar asta nu înseamnă că trebuie să se excludă. În trupele anterioare Balkan Taksim, am cântat la chitară și chitară bass, iar în Balkan Taksim folosesc și sintetizatoare analogice sau cu sinteză fm.

În final, e vorba de emoția pe care o transmiți prin sunet, de inputul uman, nefiind o muzică generată de inteligența artificală sau lăsată la voia hazardului.

balkan taksim alin zabrauteanu photo credit miluţă flueraş 01

Dacă, dintr-o dată, Balkan Taksim nu ar mai avea ascultători, ce s-ar întâmpla cu formația, implicit cu voi?

S.L.S.: Glumind, aș spune că ne-am lua instrumentele în spinare și am bate satele și comunele patriei, în căutare de lucru – întotdeauna e nevoie de ceva muzică, la o clacă sau la o înmormântare. Am avea astfel și noi ascultători.

A.Z.: Ne-am întoarce la punctul zero, un punct foarte plăcut de altfel, și am face muzica pe care să o aruncăm în univers fără așteptări.

Photo credit: Miluță Flueraș

263323755 583940362578329 6180046718277626527 n



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

VIDEO FOTO. Pod din spaghete Barilla nr. 7 al echipei de studenți UTCN, locul 3 la un concurs în Slovenia.

Publicat

spaghete UTCN

O echipă de studenți a Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) a obținut locul 3 la un concurs în Slovenia, cu un pod din spaghete care a rezistat la o încărcătură de 56 de kilograme.

Șef lucrări dr. ing. Cristian Mojolic, coordonatorul echipei de studenți, a declarat pentru Cluj24 că, la concursul desfășurat în orașul Maribor, au fost înscrise 33 de echipe din 4 țări, formate din studenți sau liceeni.

”Concursul din paste făinoase <<How strong is the bridge>> a avut loc în perioada 9-11 aprilie, iar fiecare echipă care reprezenta o universitate a fost formată din câte trei studenți.

UTCN s-a prezentat cu 2 echipe, dar una singură s-a clasat pe podium.

Participanții au avut la dispoziție 18 ore pentru realizarea podurilor, toate echipamentele fiind puse la dispoziție de către organizatori. Materialul din care s-au realizat podurile a fost spaghete Barilla nr. 7 lipite cu pistolul de lipit”, a spus Mojolic.

spaghete

Acesta a explicat că în ultima zi a competiției a avut loc jurizarea când s-a verificat corectitudiena îmbinărilor, după care s-a trecut la încercarea podurilor la tracțiune, iar fiecare pod a fost încercat pe o masă și a fost încărcat la mijloc cu o forță până la rupere.

”Podul nostru a ieșit, inițial, pe locul al 2-lea, cu o greutate de 56 de kg, dar din cauza unei lipituri cu 2 mm mai mare decât cea prevăzută în regulament, pe care studenții au uitat să o verifice din grabă, am primit o depunctare de 2 kg, și am terminat concursul pe locul 3.

Înainte de a pleca spre Slovenia, am realizat o machetă care s-a comportat mai bine decât cea prezentată în concurs.

Regulile concursului se trimit participanților doar cu o lună înainte, iar în această perioadă trebuie pregătit tot conceptul”, a precizat coordonatorul echipei UTCN.

Tradiție de 14 ani

Universitatea clujeană participă de 14 ani la concursuri de realizare a podurilor din paste făinoase (spaghete), iar de câteva ori echipele UTCN au câștigat Campionatul Mondial de la Budapesta și au înregistrat chiar recordul concursului de la Maribor în urmă cu 7 ani, de 113,4 kg.

”Rezultatul obținut în acest an înseamnă pentru UTCN o continuare a unei tradiții și faptul că am reușit să trecem peste o perioadă dificilă în care au fost sistate competiții internaționale din cauza pandemiei Covid.

Orice competiție studențească are aplicabilitate în ceea ce înseamnă dezvoltarea studenților.

A realiza un pod din paste este un lucru greu de imaginat pentru cineva, pare o joacă, dar este multă muncă în spate, calcule riguroase.

Dintr-un kilogram de paste să reușești să susții o greutate de zeci de kilograme nu cred că este la îndemâna oricui. Studenții noștri sunt pregătiți, muncesc mult și găsesc varianta optimă pentru realizarea podurilor”, a subliniat Cristian Mojolic.

Potrivit acestuia, studenții care au câștigat locul 3 în Slovenia sunt și de la Secția Căi Ferate, Drumuri și Poduri ceea ce va cântări greu în CV-ul lor când vor aplica pentru un job.

Dacă ai făcut pod din paste, poți face și din beton

”Pentru studenți este o oportunitate să arate că au reușit să pună în practică noțiunile teoretice învățate. Indiferent că este vorba de realizarea unui pod sau a unei structuri din lemn, ei sunt pregătiți să facă față provocărilor ulterioare.

Dacă ai reușit să faci un pod din paste, cu siguranță vei putea face și o structură din elemente obișnuite de construcție, beton sau metal.

Și și-au măsurat puterile cu alte universități europene, ceea ce înseamnă că noi, UTCN, suntem în top și sperăm să ne menținem acolo”, a conchis Cristian Mojolic.

Peste 5.000 de bucăți de paste

Ionela Ureche, studentă în anul IV la secția Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP), membră a echipei care a obținut locul 3, a precizat că podul care a obținut locul 3 a fost realizat din peste 5000 de bucăți de paste Barilla nr. 7 alese în așa fel încât să nu aibă pete albe pe ele sau fisuri.

”Toroanele care formează arcul podului au fost alcătuite din mai multe paste de diferite dimensiuni.

Podul nostru a avut o greutate de 1,5 kg, o deschidere de un metru și o înălțime de 40 de cm.

Pentru mine, participarea la concurs a fost o experiență foarte frumoasă, iar lucrul în echipă mă va ajuta și pe viitor. Îmi va fi de folos și faptul că am realizat și altfel de structuri, din paste, care nu sunt obișnuite.

Obținerea locului 3 înseamnă și un sprijin din partea UTCN prin admiterea la master”, a spus aceasta.

Ceva am făcut bine

 

Tamas Andras, anul IV la secția Construcții Civile și Industriale și Agricole (CCIA) a menționat la rândul său că înainte de începerea execuției podului, cei trei membri ai echipei au pregătit la facultate designul podului, au calculat câte bucăți de paste pot folosi, la ce secțiuni, au calculat deschiderea și înălțimea, cât rezistă fiecare element, după care au realizat un prototip al podului.

”Cele 18 ore pe care le-am avut la dispoziție în concurs a fost un timp restrâns, iar acest lucru a însemnat o colaborare perfectă între membrii echipei, astfel încât fiecare trebuia să știe ce face și să realizăm fiecare pas din prima, pentru că nu aveam timp de greșit. Aceasta a fost provocarea.

Locul 3 înseamnă pentru mine un succes, înseamnă și experiență acumulată, eu fiind implicat și în partea de design, de modelare și de execuție, dar și de coordonare a echipei în timpul concursului. Rezultatul final arată că am făcut ceva bine împreună cu echipa”, a arătat studentul.

N-a fost să fie

Gittinger Andras, student în IV CCIA, a fost membru al celeilalte echipe a UTCN care nu a reușit să finalizeze, în timp util, podul de spaghete la concursul din Slovenia. Cu toate acestea, pentru el participarea la o astfel de competiție internațională, chiar dacă nu a câștigat, a însemnat ”experiență de comunicare, de lucru în echipă, de împărțire a sarcinilor și de rezolvare a problemelor legate de timpul limitat”.

Membrii echipelor UTCN

Echipa 1

Popescu Dana Maria – an 4 CFDP

Tamas Andras – an 4 CCIA

Ureche Ionela -an 4 CFDP

Echipa 2

Gittinger Andras – an 4 CCIA

Szalai Kriszta – an 4 CCIA

Fekete Mátyás – an 4 CCIA- engleza

Citește mai departe

EVENIMENT

LIVE VIDEO. Emil Boc își depune candidatura pentru Primăria Cluj-Napoca. Surpriza din lista candidaților pentru Consiliul Local

Publicat

De

Emil Boc, depunere candidatură Primăria Cluj-Napoca

Emil Boc își depune, luni, oficial, candidatura pentru un nou mandat de primar al municipiului Cluj-Napoca la Biroul Electoral Municipal (BEM) pentru alegerile locale din 9 iunie. 

De asemenea, se depune și lista de candidați liberali pentru Consiliul Local Cluj-Napoca, deschisă de actualul viceprimar Dan Tarcea, care este și președintele PNL Cluj-Napoca.

Emil Boc și-a depus candidatura pentru Primăria Cluj-Napoca

Emil Boc și-a depus candidatura la Primăria Cluj-Napoca, avându-i alături pe colegii liberali.

„Mi-am depus candidatura pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca și, în egală măsură, am depus lista de consilieri locali…

La Cluj reușim împreună și vom reuși împreună. Împreună cu toți clujenii de bine, cu echipa PNL. Astazi Clujul este un oraș de referință în Uniunea Europeană și cu cea mai bună calitate a vieții din România.

Știm foarte bine că Partidul Național Liberal a fost și rămâne un partid al construcției”, a declarat Emil Boc, după depunerea candidaturii.

Emil Boc a mai precizat că obiectivul pe care îl are, alături de Alin Tișe, ca președinte al CJ Cluj, este o viață de calitate la Cluj-Napoca și Zona Metropolitană extinsă.

„Este un moment important pentru continuarea proiectelor începute la Cluj. Azi, dacă vrei să vorbești de o administrație performantă la Bruxelles, Clujul este dat ca exemplu”, a declarat președintele PNL, Daniel Buda.

Acesta a mai precizat că la Cluj sunt absobrite mai multe fonduri europene decâ au reușit să absoarbă Cipru și Malta la un loc.

„Nu întâmplător suntem în toate topurile legate de calitatea vieții în Uniunea Europeană”, a mai spus Daniel Buda.

Lista PNL pentru Consiliul Local Cluj-Napoca

1.Tarcea Dan Stefan

2.Gliga Florin

3.Florian Ovidiu

4.Pop Loredana

5.Moldovan Ionut -Daniel

6.Petrus Flavia

7.Visan Ovidiu Vasile

8.Constantea Radu

9.Ursu Cristian Corneliu

10.Chira Beniamin Marius

11.Vaida Ovidiu

12.Irimie Andrei

13.Rad Vasile

14.Corb Samir

15.Chiș Diana

16.Bratu Petrut

17.Cocan Valentina Varvara

18.Bradea Andrei

19.Varga Calina

20.Romică Toader

21.Podar Tudor

22.Stângaciu Anca

23.Marcu Valtăr

24.Tibre Vasile Ioan

25.Florea Zoita

26.Gheorghiu Felicia

27.Vîrva Gabriel

28.Steopan Florin

29.Huluban Adina

30.Răchită Alexandru

31.Suciu Dina

32.Pop Dan

33.Sipoș Marian Emanuel

Surpriza de pe listă, locul 9, eligibil, este dr. Cristian Ursu, medicul șef al UPU – SMURD la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Consiliul Local Cluj-Napoca are în componență 27 de membri. În urma alegerilor din 2020, PNL a avut 16 aleși locai.

Citește mai departe

EVENIMENT

LIVE VIDEO. Alin Tișe, candidat oficial la șefia Consiliului Județean Cluj. Lista PNL pentru CJ

Publicat

De

Alin Tișe și-a depus candidatura la Consiliul Județean

Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, își depune, luni dimineață, dosarul de candidat pentru funcția de președinte al CJ Cluj din partea PNL la Biroul Electoral Județean (BEJ) pentru alegerile locale din 9 iunie. 

Alin Tișe deschide și lista liberalilor pentru Consiliul Județean Cluj.

Alin Tișe, candidat oficial la șefia Consiliului Județean Cluj. Lista PNL pentru CJ

Liderii PNL Cluj au ajuns la Palatul Prefecturii în jurul orei 10.10.

Alături de Alin Tișe au fost și Emil Boc și președintele PNL Cluj, Daniel Buda.

Au fost depuse și 4 dosare pentru consilieri județeni. Toate cadidaturile vor fi verificate înainte de înregistrare.

„Este un angajament pe care îl facem în fața clujenilor, acela de a dezvolta acest județ și a aduce un plus de bine în viața fiecărui clujean”, a declarat Alin Tișe.

Acesta a mai precizat că parteneriatul cu primarul Emil Boc arată că județul Cluj este pe un trend ascendent.

„Administrația PNL a arătat în ultimii ani că se poate să ai performanță și să aduci investiții… Propunem clujenilor continuarea acestui angajament, în aceeași echipă…îm care Clujul să intre într-o nouă etapă de dezvoltare.

Ne dorim ca în viitor, Clujul să concureze cu tot ce înseamnă orice oraș din europa”, a mai spus Alin Tișe.

Alin Tișe și-a depus candidatura la Consiliul Județean

Acesta a vorbit despre proiecte mari, resepectiv dezvoltarea Aeroportului, centuri de ocolire și poli de creștere în fiecare minicipiu din județ.

„Am depășit acel ABC de dezvoltare. Așa cum am promis clujenilor în urmă cu 8 ani, astăzi găsim în fiecare comună drum, apă și canalizare. Echipa PNL propune o nouă etapă de dezvoltare, astfel încât să eliminăm cât mai mult decalajul dintre mediul rural și urban”, a mai spus Alin Tișe.

„Am depus o listă pentru consiliul județean și, desigur, candidatura pentru președintele Consiliului Județean. Venim în fața dumneavoastră cu o echipă de oameni performanți, care s-au validat de-a lungul timpului, facem administrație publică pentru Cluj de multă vreme…

Aici, la Cluj, am demonstrat că putem să facem o administrație performantă”, a spus și Daniel Buda, care a mai precizat că și în următorii 4 ani PNL va ști să facă administrație publică pentru binele cetățeanului.

Lista candidaților PNL pentru CJ Cluj

1. Tișe Alin
2. Haiduc Cristian
3. Stamatian Florin
4. Marc Marinela
5. Rațiu Radu
6. Forna Maria
7. Stănilă Ovidiu Sebastian
8. Morar Ignat
9. Sămărtean Iuliu
10. Moldovan George
11. Ciuta Cristian
12. Bashar Molhelm
13. Sima Georgiana
14. Țiriac Paul
15. Cojocaru Igor
16. Lupan Ștefan
17. Goia Radu Andrei
18. Sârcă Viorel
19. Roșianu Aurel
20. Dehenes Adela Corina
21. Cordiș Vlad Lucian
22. Fărăgău Paul Alexandru
23. Maxim Andrei
24. Ghior Ovidiu
25. Moldovan Cătălin
26. Pop Ligia Vasilica
27. Vârva Gabriel
28. Steopan Florin
29. Moldovan Gabriela
30. Ureche Solovăstru
31. Sfechiș Lidia
32. Moga Sebastian
33. Varga Petru
34. Șeica Răzvan George Horațiu
35. Artiudean Răzvan
36. Ciucaș Raul
37. Galben Lucreția Ioana
38. Bob Andrei
39. Bălașa Dana
40. Șurubaru Bogdan
41. Focșa Victor
42. Abrudan Rareș
43. Andras Sebastian
44. Câmpean Horațiu
45. Baciu Oleg

Consiliul Județean Cluj are, în total, 36 de consilieri. La alegerile din 2020, PNL a trimis în deliberativul județean un număr de 18 aleși.

 

Citește mai departe

EDUCATIE

Ce grad de DIFICULTATE ar trebui să aibe examenele de CAPACITATE și BACALAUREAT. Ce spune ministrul Deca

Publicat

examen

Ce grad de dificultate ar trebui să aibă exemenele de capacitate și bacalaureat? „Acestea nu sunt olimpiade. Cred că este greșit să ne referim la subiecte din punct de vedere al ușurinței sau al greutății”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca. 

Aceasta a menționat că subiectele trebuie calibrate „din punct de vedere al programei de evaluare” și „din punct de vedere al perioadei parcurse de elevi”, potrivit Edupedu.ro.

Cât de grele ar trebui să fie examenele

„Cred că este greșit să ne referim la subiecte din punct de vedere al ușurinței sau al greutății. Examenele naționale nu sunt olimpiade.

Examenele naționale constată atingerea unor competențe înscrise în profilul absolventului.

Ele trebuie calibrate, trebuie calibrate din punct de vedere al programei de evaluare, din punct de vedere al, știu eu, perioadei parcurse de elevi. Ne trebuie subiecte calibrate pentru nivel mediu.

Acesta este nivelul vizat pentru atingerea competenței, dar care să ne poată permite și o departajare la vârf.

Și mă refer aici mai ales la Evaluarea Națională, care știm că este utilizată pentru repartizarea la liceu” a mai spus Deca.

ligia deca

Ce măsuri sunt luate în calcul

Ea a adăugat că scopul testului este tocmai să surprindă nivelul de competență, scrie Alba24.ro.

”Ne dorim să avem subiecte care să surprindă ceea ce elevii au acumulat. În niciun caz nu trebuie interpretată acea propoziție ca o indicație că subiectele vor fi mai grele sau mai ușoare.

În esență, Centrul Național de Evaluare proiectează subiecte în acord cu programa de evaluare și cu standardele pe care trebuie să le avem la absolvirea gimnaziului sau a liceului.

Orice altă speculație este de prisos. Indiferent de context, sistemul educațional trebuie să constate atingerea profilului absolventului.

Restul sunt, din punctul meu de vedere, discuții, știu eu, omenești, care se fac atunci când e vorba de un examen important pentru elevi, pentru familie, pentru școală”, a mai afirmat Ligia Deca.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax