CULTURA
INTERVIU Balkan Taksim. Show-ul de la Electric Castle, succesul INTERNAȚIONAL, inspirație și multe altele
Balkan Taksim este un proiect muzical din care fac parte Sașa-Liviu Stoianovici (S.L.S.) și Alin Zăbrăuțeanu (A.Z.), doi oameni cu o viziune artistică aparte, ce îmbină cultura cu muzica prin ritmuri electronice, valorificând influențele balcanice și graiul românesc. Cei doi au concertat în această formulă la Electric Castle (EC), dar au mai încântat publicul clujean cu prestațiile lor și anul trecut, la ediția EC din Cluj-Napoca și la Jazz in the Park. Formația a căpătat vizibilitate internațională odată cu nominalizarea sa la Music Moves Europe 2022, fiind apreciată inclusiv de Iggy Pop.
În interviul acordat Cluj24, duo-ul, distinctiv prin sunet și substrat antropologic, trece în revistă mai multe idei, de la cum se raportează la parcursul artistic și instrumentele muzicale folosite, până la dorința de revanșare față de publicul de la EC care și-ar fi dorit să stea mai mult pe scenă și Inventarul Național al Elementelor Vii de Patrimoniu Cultural Imaterial din România – da, ați citit bine.
Citește și VIDEO. Comoara de la Electric Castle: Balkan Taksim. Muzică altfel, recunoscută în străinătate și încă nouă în țară
Cum a venit pentru voi invitația de a cânta la Electric Castle?
S.L.S.: Invitația ne-a bucurat – a fost primul nostru concert de vară din România, după o serie de festivaluri la care am participat în Olanda, Belgia, Italia.
Cu ce impresii ați rămas după momentul vostru de la Electric Castle? Publicul a vrut bis, dar trebuia să prindeți avionul, astfel că eram curioasă cu ce gânduri ați plecat de la Bonțida.
S.L.S.: Ne-am bucurat să revenim la EC, după ce concertaserăm la ediția din 2021, desfășurată în Cluj-Napoca. Atmosfera și publicul de la Bonțida au fost exact cum ne-am dorit, se simțea o energie foarte bună în aer. Am așteptat cu nerăbdare momentul începerii concertului, iar încheierea destul de abruptă mi-a creat o oarecare frustrare. M-a bucurat că piesele noi, interpretate la cobza mea electrică, au fost foarte bine primite, alături de cele de pe album și mi-ar fi plăcut chiar să povestesc un pic despre ele și despre instrument (nou, și el). Pe scurt, îmi doresc să ne revanșăm față de acest public minunat, cu prima ocazie. Și nu doar cu un „bis”.
A.Z.: Mi-a părut rău pentru faptul că a trebuit să încheiem concertul fix la ora stabilită, fără bis, în condițiile în care publicul și atmosfera au fost absolut minunate. Chiar îi spuneam lui Sașa după concert că probabil ar fi fost una din situațiile în care am fi cântat cel puțin încă pe atât și ar fi avut loc și extrem de multă improvizație. Una din bucuriile unui concert este și socializarea de după, ceea ce acum a lipsit, așa că la următorul EC vom avea grijă să ne bucurăm măcar o zi în plus de festival.
Care este conexiunea voastră cu ceea ce numim astăzi cultură balcanică?
S.L.S.: Trăitori în România fiind – în București, ne aflăm la intersecția unor culturi diverse. Cea balcanică, cu toate straturile care o compun, este una dintre ele. Dar mai există și umbrele strămoșilor care vin din Balcani – oameni care au ales să se retragă mai spre nord, din motive care țin, printre altele, de expansiunea Imperiului Otoman.
Într-un interviu precedent ați menționat că vreți să faceți muzică ce poate fi ascultată atât în club, cât și pe orizontal. Ce trebuie să aibă, în opinia voastră, o melodie, ca să fie potrivită pentru ambele contexte și cum ajungeți la rezultatul dorit?
A.Z.: Ideea e să ne putem adapta concertul și în funcție de context (spațiu, oră, public). O singură formă a pieselor nu cred că le poate împăca pe amândouă, însă esența piesei, pentru mine, trebuie să lase loc imaginației să poată fi dusă în ambele direcții. Avem libertatea de a merge de la ambiental la punk, sau de la acustic la techno, păstrând cel puțin componenta definitorie Balkan Taksim.
Experimentalismul psihedelic amintit de Sașa în același interviu (acordat urban.ro), este strict un concept muzical, sau își are rădăcinile, cu adevărat, în experiențele psihedelice care au inspirat creațiile ulterioare? Cu alte cuvinte, eram curioasă în ce măsură experiențele din viața personală au influențat alegerile voastre în materie de muzică.
S.L.S.: Experimentalismul de care aminteam e un concept pe care îl simt în acest moment un pic mai îndepărtat de ceea ce fac(em). Multă vreme, însă, am funcționat ca artist sub această „umbrelă” a artei experimentale. Am pus în scenă acțiuni cu caracter vizual, performativ, uneori interactiv, am creat aproape de la 0 evenimente sonore, muzicale – concerte bazate pe improvizație, pe dialog, unde structura și conținutul erau create pe loc, în fața publicului. Cu siguranță, acei ani au lăsat urme serioase în munca mea de acum. Descoperirile muzicale din perioada adolescenței au fost, cu siguranță, definitorii pentru un tip de estetică pe care am urmărit-o mai târziu. Amintesc aici rock-ul și jazz-ul psihedelic din anii ’60-’70, experimentele muzicale de avangardă, sonoritățile țărănești din colecțiile instituite de Brăiloiu la Geneva – toate acestea m-au format, alături de muzica din spațiul ex-iugoslav, care era deja un creuzet în care se topiseră foarte multe influențe.
A.Z.: Alegerile în materie de muzică experimentală psihedelică pleacă tot de la muzică, de la trupele cu care am crescut, iar cheia descifrării unei astfel de muzici cred că stă doar în imaginație.
Ați fost nominalizați la Music Moves Europe 2022. Cu ce gânduri ați rămas legat de asta?
A.Z.: Când începi să devii ușor vizibil și numărul criticilor crește exponențial, așa că o astfel de nominalizare crește încrederea în tine și respectul față de munca ta.
S.L.S.: Această nominalizare, urmată de un concert în Olanda, în chiar perioada galei de premiere, ne-a făcut să privim spre viitor cu și mai multă încredere.
Deși am înțeles că muzica voastră – unică, de altfel – a fost difuzată deja pe multe stații radio din lume, observ că numărul urmăritorilor pe rețelele de socializare este unul modest. Cărui fapt credeți că se datorează acest lucru? Voiam să văd cum percepeți voi lucrurile, dacă este vorba de muzică underground sau nu, ce înseamnă succesul pentru voi, căci urmăritorii vor continua să apară, fără doar și poate.
A.Z.: Cred că numarul modest al urmăritorilor pe rețelele sociale este o consecință firească a faptului că am evitat o promovare agresivă. Pentru unii promoteri, poate, acest număr este etalonul principal pentru statutul unei trupe, dacă e de succes sau nu, underground sau comercială. Pentru mine, succesul trupei stă în faptul că am produs singuri un album scos la prestigioasa casă de discuri franceză Buda Musique și am dezvoltat un act live care surprinde plăcut. Succesul stă în lipsa acestor compromisuri și în aprecierile unor oameni precum Iggy Pop. Faptul că Iggy Pop ne-a difuzat de două ori în emisunea lui de la BBC eclipsează orice frustrare legată de nedifuzarea substanțială la radiourile din România, iar pentru mine, o astfel de validare mă face să cred că facem totuși destul de bine ceea ce facem. Apoi, e un sentiment extrem de plăcut ca muzica ta să fie descoperită datorită unui concert și, cumva, să depășești așteptările ascultătorului.
În decembrie ați spus că v-ar plăcea ca oamenii să vă descopere prin melodia „Anadolka”, respectiv prin „Žali Zare”. S-a schimbat această preferință de atunci și până acum?
A.Z.: Acum aș zice ca aș prefera ca oamenii să ne descopere prima oară live, iar dacă ascultă înregistrările, cred că albumul Disko Telegraf ar trebui ascultat cap-coadă, în ordinea pieselor gândită de noi. Apoi poate pus pe repeat Anadolka sau Žali Zare :).
S.L.S. Astăzi, cred că „Balkan Teleskop” și „Foaie verde” pot funcționa la fel de bine, ca poli între care să se producă descoperirea muzicii noastre. Iar în afara pieselor de pe albumul debutului, „Ianina”, interpretată la cobză electrică, în concert, funcționează și ea excepțional de bine. Dar și „Sui mândruță…”
Cum alegeți titlurile pieselor? Este vreunul care are o poveste pe care o puteți împărtăși cu cititorii? De exemplu, de ce „Lunca” se numește „Lunca”?
S.L.S.: Titlurile pieselor au istorii diverse: unele au avut parte de o scurtare („Lunca”, de pildă, este o piesă bazată pe „Lunca Obedeanului”, de la care am păstrat textul și o parte din linia melodică). „Anadolka” este titlul cântecului din Bosnia care ne-a inspirat (și căreia, din nou, i-am păstrat textul). Însă „Ankara Ekspresi”, „Meram Ekspresi”, „Ușak Ekspresi” au povești cu totul diferite. Vin din experiențe personale, la fel cu „Balkan Teleskop”, „Cartes postales”. „Balkan Teleskop”, o piesă de mare rafinament, în care thereminul se îmbină cu un sunet al cobzei mai puțin auzit – rezultat al unui mod de interpretare atipic, are un text scurt, un dialog aparent. Auzim doar una dintre voci, care vorbește despre „cel mai mare telescop din lume”, Telescopul balcanic. Titlul de la „Cartes postales” a apărut în urma textului pe care l-am scris pentru această piesă, imaginându-mi o colecție de vederi din Balcani, fiecare cu povestea ei, mai mult sau mai puțin tragică. E mult sânge în „Cărțile poștale”, pe o linie melodică dură și tăioasă.
Am vorbit de muzică, de titlurile pieselor, acum aș vrea să trecem în revistă și partea vizuală, pentru că aveți câteva videoclipuri muzicale al căror concept artistic merită mai multă atenție. Ce încercați să redați prin ele și ce vă inspiră?
S.L.S.: Pentru două dintre videoclipuri – „Zalina” și „Shlonak”, am lucrat împreună cu Cătălin Rulea și, respectiv, Horia Cucută & Cristina Icnoțiu. Dacă la „Zalina” inspirația a venit dintr-un univers plin de teatralitate, adaptat de Cătălin la atmosfera sugerată de piesă, într-un joc străbătut de fum, de elemente etnografice și religioase, pentru „Shlonak”, Horia Cucută & Cristina Icnoțiu s-au „distrat” cu texturi, cu animații inspirate de ritmul muzicii, cu imagini ale instrumentelor muzicale pe care le folosim și chiar cu propriile noastre siluete.
„Anadolka” a însemnat pentru noi trecerea la un univers cinematografic – am fost parte din filmul unei povești de dragoste ficționale. Pendularea personajului principal între două lumi, cea a prezentului și cea a trecutului, a fost creată de regizoarea Andra Hera și transpusă cinematografic de directorul de imagine Andrei Oană. „Lunca” ne-a avut din nou ca protagoniști, pe mine și pe Alin, iar dacă rolul meu a fost pasager, cel al lui Alin a fost încărcat de multă prezență și emoție. Echipa condusă de regizoarea Andra Hera a dat și aici un răspuns vizual pe măsura interpretării muzicale. La „Žali Zare”, videoclipul realizat cu ajutorul materialelor de arhivă urmărește tensiunea liniei melodice și pune alături, într-un colaj dinamic, filmări din diferite spații și timpuri. Clipul piesei (care e derivată dintr-un cântec din sudul Serbiei, din perioada Războaielor Balcanice), a suscitat tot felul discuții: este ba o capodoperă, ba un „sacrilegiu”, după cum ne scria cineva într-un comentariu („Žali Zare”, r. Andra Hera).
Aveți vreun artist preferat în momentul de față? Dacă da, cine?
A.Z.: Ascult multă muzică diversă, așa că mi-e greu să aleg un artist preferat sau să mă concentrez o bucată mare de timp doar pe un artist. Că tot vorbeam de muzica psihedelică, l-am redescoperit pe Adrian Belew, printre altele chitarist în King Crimson. O influență mare de-a lungul timpului a fost Nicolas Godin (membru AIR), iar ultimele lui lucrări au avut prioritate în audițiile mele.
S.L.S.: Lucrez deja de ani buni cu interpreți de muzică țărănească, cu lăutari din vatra satului care, deși au vârste înaintate, au o determinare și o energie pe care le admir foarte mult. Le ascult muzica și învăț din ea. Nu mai am de foarte multă vreme un artist preferat. Mă întorc uneori la iubiri mai vechi – Can, Black Sabbath, Ry Cooder, Sepultura, Dead Kennedys, Huun-Huur-Tu, Arvo Pärt. Dar e multă muzică excepțională pe lumea asta, astfel că mă bucur constant de noi descoperiri.
Cât de greu este, în prezent, să trăiți din muzică?
S.L.S.: Ne bazăm și pe alte surse de venit – bucuria este că avem de-a face tot cu zone cu potențial artistic și creativ.
A.Z.: Mai mult ca oricând, foarte greu. Nu trăiesc numai din muzica, dar trăiesc din sunet, în general.
Cum arată o zi obișnuită din viața voastră?
A.Z.: O zi obișnuită din viața mea se învârte mereu în jurul sunetului. Jobul meu de zi cu zi este postproducția de sunet de film, de la editare la sound design și uneori muzică de film. Sunt extrem de norocos și recunoscător pentru faptul că pot face zi de zi ceea ce îmi place.
S.L.S.: O zi obișnuită, la mine, poate să înceapă ori la birou, ori pe teren. Scrisul e dublat de lucrul cu sunetul, cu imaginea, cu obiectul artistic sau etnografic.
Sașa, ce anume te-a determinat să înveți să cânți la cobză, saz turcesc, šargija bosniacă și cimpoi? E o combinație foarte interesantă și mi-ar plăcea să aflu mai multe legat de cum ai ajuns să le alegi pe acestea.
Cobza, sazul turcesc, šargija, cimpoiul – toate aceste instrumente muzicale au în comun originea țărănească și o oarecare asprime a „glasului”. Fiecare dintre ele m-a atras prin sonoritatea avută, prin materialitatea sa, prin poveștile cu care este încărcat.
Mă regăsesc totalmente fascinat de diversitatea pe care a avut-o cobza, de pildă, în spațiul rural de la noi. Despre saz și šargija, instrumente care au circulat și prin Țările Române, în perioada fanariotă, nu mai spun. Alături de tanburul otoman, de guslă, de instrumentele electronice mai vechi sau mai noi, aceste lăute fac parte din „muzeul” meu personal, fiind atât obiecte de folosință, cât și de contemplație.
Sazul turcesc a fost marea mea descoperire, acum mulți ani, în Turcia, pe când hălăduiam în căutare de oameni și povești. Šargija e o rudă a sazului, probabil o adaptare a sa și e un instrument foarte prețuit încă, în Bosnia. Cobza, cu care lucrez în ultimii ani din ce în ce mai mult, atât ca instrumentist, cât și ca individ interesat de cunoașterea unui anume tip de patrimoniu, e un obiect investit cu foarte multă energie, ce vine mai ales dinspre generațiile trecute.
Sunetul, formele pe care le-a luat de-a lungul vremii, istoriile legate de construcția ei sau de interpretarea muzicală, fac din cobză un obiect extrem de interesant, despre a cărui bogăție și importanță vorbesc și scriu de câte ori am ocazia. Consider că, atât cobza, cât mai ales, cântatul la cobză, și-ar avea locul, în acest moment, în ceea ce este cunoscut drept Inventarul Național al Elementelor Vii de Patrimoniu Cultural Imaterial din România.
Alin, după cum ai spus chiar tu în trecut, computerul e instrumentul principal muzical în ceea ce te privește. Necunoscătorii ar spune că apăsatul pe niște butoane nu este o artă precum cea a cântatului la un instrument muzical cu corzi, clape sau alte asemenea. Eu cred că e vorba de multă măiestrie și aici, și aș vrea să aflu mai multe despre ceea ce, poate, încă e văzut ca fiind superficial de către publicul larg. Prin urmare, te întreb: Ce ne poți împărtăși despre muzica la computer?
Pentru mine, computerul este un instrument extrem de complex, iar cel mai important lucru este că poți transmite emoție cu ajutorul lui. Îți oferă o bogăție sonoră infinită și tehnici și modalități de lucru extrem de variate și ingenioase.
Pentru o prestație live poate părea facil, însă important e să poți avea oricând inputul uman și să poți modela sunetul după bunul plac. Apăsatul pe buton poate părea simplu, însă în spatele acelei apăsări stau o serie de alegeri sau programări anterioare. Desigur, poate fi și un lucru facil, depinde la ce nivel vrei să o faci. Însă pentru lucrul cu sunetul și manipularea lui cu ajutorul computerului ai nevoie de mult studiu.
De la sampling la sinteza audio și postproductie, ai nevoie de mii de ore în fața computerului pentru rezultate pe măsură, lucru pe care îl pot compara cu studiul oricărui instrument clasic. Ba mai mult, tehnologia evoluează și îmi place să fiu la curent cu ultimele noutăți în materie de sunet. Spre exemplu, pentru postproducția de sunet de film au apărut relativ recent unelte cu care poți face lucruri care păreau absolut imposibile acum zece ani.
Desigur, computerul nu va lua niciodata locul unei interpretări impecabile la vioară, dar asta nu înseamnă că trebuie să se excludă. În trupele anterioare Balkan Taksim, am cântat la chitară și chitară bass, iar în Balkan Taksim folosesc și sintetizatoare analogice sau cu sinteză fm.
În final, e vorba de emoția pe care o transmiți prin sunet, de inputul uman, nefiind o muzică generată de inteligența artificală sau lăsată la voia hazardului.
Dacă, dintr-o dată, Balkan Taksim nu ar mai avea ascultători, ce s-ar întâmpla cu formația, implicit cu voi?
S.L.S.: Glumind, aș spune că ne-am lua instrumentele în spinare și am bate satele și comunele patriei, în căutare de lucru – întotdeauna e nevoie de ceva muzică, la o clacă sau la o înmormântare. Am avea astfel și noi ascultători.
A.Z.: Ne-am întoarce la punctul zero, un punct foarte plăcut de altfel, și am face muzica pe care să o aruncăm în univers fără așteptări.
Photo credit: Miluță Flueraș
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ANM a emis avertizări Cod galben de vânt puternic pentru mare parte din țară și ninsori viscolite la munte, cu rafale ce vor atinge 70-90 km/h și zăpadă de până la 20 centimetri în zone montane.
O informare meteo valabilă de miercuri până sâmbătă seară anunță precipitații în toate regiunile. În sudul țării vor predomina ploile, iar în restul regiunilor vor fi precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare și se va depune strat de zăpadă, mai consistent la munte. Pe alocuri se va depune polei.
Se vor acumula cantități de precipitații de 15…25 l/mp, iar cu precădere în zona deluroasă și montană vor depăși 30…40 l/mp.
Cod galben de VÂNT puternic pentru mare parte din țară și NINSORI viscolite la munte
Local și temporar vor fi intensificări ale vântului în toate regiunile, cu viteze în general de 50…60 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70 km/h, iar cu precădere în zona înaltă de peste 90 km/h, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.
Miercuri e în vigoare un Cod galben care anunță intensificări ale vântului în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania și pe litoral, cu viteze de 50…70 km/h. La munte vor fi rafale de 70…80 km/h, iar la altitudini mari vor depăși 90 km/h.
„În Transilvania vor predomina ninsorile”
O altă alertă până joi dimineață arată că la munte temporar ninsorile vor fi intense și viscolite și se va depune strat de zăpadă, local de peste 10…20 cm. Vor fi rafale în Carpații Occidentali cu viteze în general de 50…60 km/h, iar în Carpații Meridionali și Orientali de peste 70…90 km/h.
În Transilvania, apoi și în Moldova vor predomina ninsorile, iar local se va depune strat de zăpadă, în general, de 5…10 cm. Vântul va avea intensificări, cu viteze de 40…50 km/h.
În Dobrogea, vestul și sudul Olteniei, precum și în sudul, centrul și estul Munteniei vântul va avea intensificări cu rafale de 50…70 km/h, de miercuri seara până joi seara.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.
Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.
Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Coltan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.
Primii pași
”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.
Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.
Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.
Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.
Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.
Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.
Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.
”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.
Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum
Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.
”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.
Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.
Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.
Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.
”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.
Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.
Al patrulea membru al echipei
Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.
”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.
Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.
El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.
Împreună, oficial din aprilie 2017
Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.
”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.
Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.
Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.
”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.
Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.
Repertoriul, ales prin consens
Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonette, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.
”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.
E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.
Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..
În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.
Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.
După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.
Soluția, piesele proprii
”În afară de faptul că ne cunoștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.
Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.
Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.
Primul concert oficial
La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.
”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.
Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.
Muzică și versuri proprii
După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discursuri recunoscute din țară.
”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.
Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.
Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.
Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou
Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.
Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.
”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.
Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.
Ce are special fiecare voce
Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.
Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caractere diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.
Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.
Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”
Element de șoc
Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”
Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.
Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.
După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.
Planuri de viitor
Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.
”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.
Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.
Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.
N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.
Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.
Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi
Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.
EVENIMENT
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.
Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.
Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Cod galben de VÂNT puternic pentru mare parte din țară și NINSORI viscolite la munte
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Premieră la alegerile prezidențiale. STS: Rezultatele votului, în timp real, după închiderea secțiilor de votare
Expert în Cybersecurity NTT DATA România: Securitatea cibernetică trebuie IMPLEMENTATĂ, cu sau fără ajutorul AI
Senator Răzvan Ciortea (PSD Cluj): Lansez campania „Fii informat. Viitorul îți va mulțumi”, de prevenire a consumului de droguri
