Intelectuali români, divizați de întâlnirea istorică Trump-Putin din Alaska. Pe cine să mai crezi despre pace în Ucraina?

Intelectualii români ies la rampă și analizează implicațiile întâlnirii istorice din 15 august, din Alaska, dintre președintele SUA, Donald Trump, și cel al Rusiei, Vladimir Putin, în ceea ce privește o posibilă pace în Ucraina.

Președintele Societății Academice Române (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, cel mai citat politolog român în străinătate, consideră a fost o enormă greșeală faptul că s-a împins frontiera NATO dincolo de limitele pe care rușii le agreaseră cu Occidentul.

„Nu știu cine crede că ai o șansă la victorie cu Rusia. Acest fapt trebuie definit clar și nu am auzit pe nimeni să facă asta. (…)

Acum este târziu să nu te înarmezi, dar în același timp numai un prost se înarmează și-și propune să își pună avutul în apărare fără niciun plan. După război, totdeauna economiile cresc, perioadele de înarmare nu sunt perioade profitabile.

Noi am greșit cu Rusia

Rușii sunt cum sunt. Eu dau un exemplu: la mine, la Sinaia, vin urșii în fiecare seară, la tomberon. Nu pot să spun că e vina ursului. Ursul e de vină dacă dă peste om și îl sfâșie? Omul e mai inteligent. Deja trebuie să ne gândim cum manageriem ursul.

Noi am greșit cu Rusia. Dar nu înseamnă că în acest moment putem recunoaște. Cu Rusia nu ai cum să recunoști că ai greșit, mai ales cu Putin.

A fost o enormă greșeală faptul că s-a împins frontiera NATO dincolo de limitele pe care rușii le agreaseră cu Occidentul. I-am dus pe ruși la reînarmare, poate că se reînarmau oricum, dar nu avem cum să știm. După părerea mea, n-ar fi făcut-o”, a explicat Mungiu – Pipiddi..

Aceasta consideră că politica ce a dus la invadarea Ucrainei nu e numai vina Rusiei și că puteau fi păstrate cu Rusia relațiile rezonabile care erau atunci când Putin i-a telefonat lui Bush după 11 septembrie 2001 și i-a oferit tot ajutorul.

Invitarea Ucrainei și Georgiei în NATO, o greșeală

”Am invitat Ucraina și Georgia să adere la NATO, ceea ce era peste limită, era clar că nu se va întâmpla niciodată și că doar o să-i provocăm pe ruși.

Am dat și semnale de slăbiciune. În Siria am spus că-i lovim, în Afganistan am plecat și i-am lăsat pe toți aliații noștri praf și pulbere. Exact acest mix de semnale pe care le-au dat americanii ne-au adus în situația de astăzi. E Trump geniul care să ne scoată din situația asta? El are dreptate când spune că cei de dinainte au greșit, dar și el a început extraordinar de stângaci și naiv. S-a apucat să spună că a făcut deja pace. (…)

E foarte ușor să arăți că Rusia nu este o țară dezirabilă, pentru că invadează alte țări, în timp ce Germania e o țară dezirabilă pentru că lumea merge pe jos 5.000 de kilometri să ajungă să trăiască acolo”, a subliniat Alina Mungiui Pippidi.

Aceasta a adăugat că lumea nu mai vrea să audă stereotipuri, că trebuie ”să ne luptăm pentru totdeauna cu rușii”.

”România este o țară în care politica externă este complet fără creier. Noi nu avem creier. Noi avem câțiva diplomați buni, care nu au curaj să deschidă gura.

Ce a înțeles Merz

După cum am văzut, alegerile pot produce schimbări extrem de spectaculoase. Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, e bine orientat. Nu aveam nicio încredere în Olaf Scholz, e un om slab, vulnerabil, a făcut ce a putut într-o circumstanță grea, a plătit tot ce a făcut.

Merz a înțeles un lucru important, că trebuie să te descurci fără Statele Unite ale Americii și să întorci căruța în mod fundamental așa cum o face el. Este o chestie extraordinară și de admirat. Dacă Europei o să-i fie mai bine când o să aibă din nou o Germanie înarmată, asta vom vedea.

Noi am fost în cei mai buni termeni cu Germania. Iohannis a luat premiul Carol cel Mare, nu era el german? Sunt investitori mari germani la noi.

Frontiera Europa-Rusia

Germanii erau foarte expuși cu rușii. Rușii au gaze, aspiră la modul de viață occidental, Berlinul e plin de ruși, și-au cumpărat case de lux, vor să se ducă să cumpere artă, să trăiască pe Coasta de Azur, să fie acceptați și ei. Dacă ai bani, vrei să te duci în lumea bună să-i cheltuiești, nu vrei să stai la tine în Siberia. Rușii vor să ne vândă gazul și germanii au spus că în felul asta o să-i ținem nerăzboinici, le cumpărăm gazul, le vindem Mercedes. E un punct de vedere legitim, nu e criminal.

Varianta cealaltă, în care ne ducem și-i radem pe ruși, iar ei nu vor mai exista vreodată ca o mare putere, nu a existat niciodată”, precizează politologul.

Potrivit Alinei Mungiu – Pippidi, în acest moment trebuie să fie stăvilită chestia asta ucraineană, trebuie stabilită undeva frontiera dintre Europa și Rusia, pentru că despre asta e vorba, nu despre frontiera dintre Ucraina și Rusia.

” Va fi ca la Războiul Rece: un zid de ambele părți? O să săpăm și tranșee de ambele părți, o să ținem rachetele unii înspre alții, ne cumpărăm Iron Dome-uri sau există un plan să detensionăm? Acestea sunt întrebările mari.

Meritul lui Trump e că a venit out of the box, a zguduit puțin lucrurile. Pe de altă parte, ești naiv să crezi că dacă-l inviți pe Putin înapoi în G8, el va fi complet impresionat.

Putin și-a dat seama de la început că Trump nu are deloc credibilitatea să livreze ce spune. Occidentul nu reușește nimic, decât când SUA și Europa sunt împreună. Și ele nu sunt împreună acum.

Noi suntem orientați spre Franța, dar cât mai e Macron. Cine vine după? Dacă Macron schimbă sistemul electoral, vin la putere cei de la Renașterea Națională. Numai sistemul electoral mai apără Franța. Să nu-l schimbe, să fie acela în două tururi de scrutin”, a menționat Mungiu-Pippidi.

Tismăneanu: Alaska nu este Munchen

La rândul său, politologul Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland din SUA, unul dintre susținătorii Ucrainei în războiul contra Rusiei, susține că nu se poate vorbi de negocieri de pace între Donald Trump și Vladimir Putin fără participarea Ucraina.

Într-un comentariu despre întâlnirea la nivel înalt din 15 august, Tismăneanu l-a avertizat pe Donald Trump că nu poate schimba numele Alaskăi în Munchen, făcând referire la Acordul de la Munchen din septembrie 1938 care a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland) care aparținea Cehoslovaciei.

Această regiune era situată în zona de graniță a Cehoslovaciei și era locuită în principal de etnici germani.

Acordul a fost negociat la conferința la care au participat marile puteri ale Europei – Germania Nazistă, de Franța, Marea Britanie și Italia, fără ca oficialii din Cehoslovacia să participe.

Viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni

”Sunteți ignoranți istoric, omenirea nu. Milioane au plătit pentru orbirea istorică a conducătorilor lor. Asta nu trebuie să se mai întâmple!

Preşedintele Volodymyr Zelensky al Ucrainei a respins categoric ideea că Ucraina ar putea ceda pământ Rusiei după ce preşedintele Trump a sugerat că un acord de pace între Ucraina şi Rusia ar putea include <<unele schimb de teritorii>>.

<<Viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni>>. Liderii UE reacționează la propunerea de încetare a focului a Rusiei înaintea întâlnirii Trump-Putin. Liderii europeni și-au reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei pe 9 august, după ce președintele rus Vladimir Putin a propus SUA un plan de încetare a focului care implică stoparea ostilităților în schimbul cedării teritoriilor sale estice Rusiei.

Slava Ukraini!”, a subliniat Tismăneanu.

Neamțu (AUR): Concesii dureroase pentru pace

Deputatul Mihai Neamțu (AUR), un susținător al mișcării MAGA și a președintelui Donald Trump, arată la rândul său că pentru stabilirea unei păci în Ucraina, vor trebui făcute ”concesii dureroase”.

”După trei ani de război în Ucraina, după un milion de vieți risipite, nu cred că mai există loc pentru iluzii morale sau idealuri utopice. Războiul din Donbas este, în primul rând, o bătălie pentru influență. Și-n următoarele decenii, Statele Unite și Rusia vor negocia (pașnic ori sângeros) un echilibru de putere nedrept cu țările mici.

Ne place sau nu, Trump se vede cu Putin, dar fără Macron ori Starmer la masă. De ce? Pentru că americanii decid lărgirea NATO și pentru că ei au oferit cel mai puternic ajutor — financiar, logistic, militar — armatei lui Zelenski.

Întâlnirea programată pentru 15 august 2025 în Alaska reflectă și schimbările de de pe teren. Avansurile rusești în Donbas (regiunea Pokrovsk) provoacă insomnii și la Kiev, dar și-n Washington DC. Trump nu-și permite să înfrunte alegerile din 2026 cu un război în plină desfășurare (sau escaladare).

Din aceste motive (dar și pentru că e un pacifist convins), Trump a acceptat dialogul bilateral cu Putin. Față de perioada 2022-2024, e măcar un pas înainte. S-a vorbit despre schimburi teritoriale. Da. E lecția pragmatismului (sau a cinismului) pe care est-europenii o cunosc foarte bine. Și noi am pierdut Basarabia din pricina lui Stalin, iar după căderea comunismului cancelariile din Berlin sau Paris n-au tolerat discursul despre unificarea României cu Republica Moldova…”, a spus Neamțu.

Întâlnirea Trump – Putin, un duș rece

Potrivit acestuia, întâlnirea din Alaska va fi un duș rece pentru toți, nu vreun moment euforic, în condițiile în care SUA se luptă pentru hegemonia globală și vede rezistența crescândă Sudului global.

”A ține Rusia în brațele Chinei nu reprezintă o opțiune deșteaptă. Diplomația înseamnă dialog și deschiderea spre compromis.

Vor trebui făcute concesii dureroase. Rusia nu va dispărea de pe hartă în curând și nici Vladimir Putin, cu experiența de fost spion KGB, nu va fi arestat. De altfel, SUA nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale.

Întâlnirea din Alaska va fi sabotată de apostolii războiului total, eventual cu deznodământ atomic. Zelenski trebuie să-și mulțumească generalii și ideologii etno-naționaliști dar, mai ales, intermediarii de contracte militare.

Pentru noi, românii, care ne bazăm securitatea pe umbrela NATO dominată de americani, este crucial să înțelegem că mingea este la Washington, nu la Bruxelles sau Berlin.

Negocierile bilaterale ignoră actorii minori, focalizându-se pe SUA și Federația Rusă.

Lecția este clară: în perspectiva unui realismul geopolitc lucid și ofensiv, supraviețuirea statală prevalează. Europenii, cu idealismul lor moralist, riscă izolarea; noi trebuie să ne aliniem pragmatic la Washington, înțelegând că deciziile care ne afectează securitatea se iau peste Ocean, nu pe malurile Senei”, a conchis deputatul AUR.