Inflația în România explodează în 2025, dar BNR promite relaxare până în 2027

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza inflației pentru anul 2025, anticipând o rată anuală a inflației de 8,8% la finalul anului, o creștere semnificativă față de estimările anterioare.

ceastă majorare este determinată în principal de încheierea schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și de creșterea impozitelor indirecte, precum TVA și accizele.

Potrivit raportului trimestrial asupra inflației din august 2025, scumpirea energiei electrice, care a intrat în vigoare în iulie 2025, și majorarea taxelor în august 2025 vor avea efecte directe de câte 2 puncte procentuale fiecare asupra inflației, influențe care se vor resimți pe parcursul unui an.

Impactul măsurilor fiscale și energetice

Cele două șocuri principale, creșterea tarifelor la electricitate și majorarea impozitelor indirecte, au determinat o revizuire a prognozei inflației în creștere cu 4,2 puncte procentuale față de proiecția din luna mai. Din această diferență, 2 puncte procentuale sunt atribuite majorării impozitelor, iar 1,5 puncte procentuale provin din subestimarea efectelor scumpirii energiei.

Aceste schimbări reflectă provocările cu care se confruntă economia românească pe termen scurt, în condițiile în care prețurile administrate, în special cele la gaze naturale, rămân o sursă importantă de incertitudine.

Perspective de scădere a inflației în perioada 2026-2027

Pe termen mediu, BNR estimează o temperare a inflației, care ar urma să se situeze la 7,9% la finalul trimestru II din 2026 și să ajungă la 2,7% până în trimestrul II al anului 2027. Această evoluție este pusă pe seama efectelor consolidării fiscale, care vor reduce cererea agregată, în special consumul și investițiile.

Raportul subliniază că, după impactul inițial al măsurilor fiscale și energetice, efectele dezinflaționiste vor deveni dominante, contribuind la stabilizarea prețurilor pe orizontul de prognoză.

Riscuri și incertitudini care pot influența evoluția inflației

BNR atrage atenția că, în ciuda prognozei optimiste pentru anii următori, riscurile pe termen scurt rămân înclinate în sus. Evoluția prețurilor administrate, în special la gaze naturale, și potențialele noi măsuri fiscale reprezintă surse majore de incertitudine.

Mai mult, aceste riscuri pot afecta ancorarea așteptărilor inflaționiste ale agenților economici, ceea ce ar putea genera deviații față de traiectoria estimată în scenariul de bază.