Connect with us

ACTUALITATE

INEDIT-FOTO/ Colecții de peste 100 de măști din toate colțurile lumii și de halbe de bere, deținute de un clujean

Publicat


Cu toții avem pasiuni nebănuite din copilărie de la a aduna insecte, a construi fortărețe până la a deveni mici colecționari de timbre. În centrul Clujului se află mai bine de jumătate din lumea întreagă, locul unde Alin Samochiș a adunat o colecție de peste 100 de măști în urma expedițiilor sale pe mai multe continente dar și de halbe de bere.

În jurul biroului său se află tablouri pictate de artiști renumiți a căror poveste este mai veche decât vârsta colecționarului. În anticariat cântă un jazz lent, iar sutele discuri de vinil stau cu sutele lângă pick-up gata să le vină rândul. În acest aer boem sunt câteva măști neobișnuite atârnate pe perete din colecția sa de peste 100 de măști din toate colțurile lumii.

Negustor și colecționar al zilelor noastre

Alin Samochiș este un negustor modern al zilelor noastre, am putea spune. Din copilărie îi plăcea să adune de la cuie ruginite, timbre și ,,alte șmecherii”. Pasiunea pentru călătorit a deprins-o de la orele de geografie, unde a călătorit cu imaginația, datorită profesorului său, Septimiu Oprea.

,,Țin minte că odată ne-a adus o eprubetă cu nisip din Africa, Sahara, dar putea să fie nisip din fața casei, dar noi ne uitam la el fascinați. În școală nu făceam geografie clasică, ne povestea despre expediții și acolo m-a prins.

N-am crezut niciodată că o să călătoresc, visam să văd Italia, era cel mai mare vis pentru mine. Iar după 1990, când aveam ceva bani, am plecat în Egipt, îmi doream să văd piramidele. Peste tot unde am fost am făcut trasee culturale făcute de noi”, povestește Alin Samochiș.

Când era copil călătorea prin biblioteca bunicilor

În copilărie a călătorit cu imaginația, a citit foarte mult, dat fiind faptul că bunicii săi aveau o bibliotecă pe care, ulterior, a completat-o.

,,Am citit foarte mult în copilărie, am moștenit de la bunici a doua bibliotecă, că prima a fost arsă în curtea școlii de soldații sovietici, au scos câteva mii de volume și le-au dat foc de față cu bunica mea, bunicul meu era pe front, dacă era acolo ar fi făcut infarct.

A reușit să salveze bunica mea o singură carte, prima Enciclopedie Românească – Enciclopedia Minerva. De frică să nu fie împușcată pentru asta, a mâzgălit cu creionul chimic pozele regilor din carte. Iar bunicul meu, întorcându-se de pe front, a mai făcut o bibliotecă de vreo 5000 de exemplare pe care eu am continuat-o”, adaugă acesta.

S-a format un grup de pasionați de călătorii

Prin călătoriile sale l-a cunoscut pe Lucian Istrate, un ghid turistic din Cluj, care mai târziu avea să îi devină un foarte bun prieten și partener de expediții alături de care a creat un grup cu care își organizează traseele culturale.

,,Ne-am creat un grup cu care făceam itinerarul, stăteam zile întregi și ne planificam să vedem locuri cultural-istorice, respectiv ruine, muzee.

După Europa am mers în America de Sud, sunt îndrăgostit de ea, este altă lume, altă atmosferă. Și aici prima dacă am mers în Peru-Bolivia, n-am crezut vreodată că o să ajung să văd Machu Picchu, a fost ceva…de n-am dormit cu o lună înainte de a pleca și cu o lună înainte de a veni. Și acum mă uit la poze și zic că-s trucate. Apoi am făcut traseul Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay, Țara de Foc și am trecut prin Insula Paștelui, apoi ne-am întors în America Centrală”, își amintește Alin.

,,Asta este negustoria, mai pierzi, câștigi”

Evident că mulți se minunează când intră în anticariatul acestuia și îl întreabă dacă a avut de câștigat sau nu. Răspunsul său este că a pierdut o mulțime de bani și timp, dar a câștigat nemărginit experiențe, povești și amintiri pentru două vieți.

,,Foarte costisitor, în primul rând ca să le aduci, dar tot datorită drumurilor dinainte care știam ce sunt pentru că mulți treceau pe lângă obiecte de ceramică, măști și nu știau ce sunt, adică le vedeau, dar nu știau zona, etc.

Ca să știi toată aceasta școală am plătit-o cu zeci de mii de euro făcute prin excursii, drumuri, bani pe care i-am făcut tot prin comerțul acesta cu artă, m-am autofinanțat. Multă lume m-a întrebat cum îmi dau seama dacă un tablou este fals, te înveți până îți dai seama pentru că este imposibil să nu iei pe bani grei și falsuri. Îți spune un om care a avut 20-30 de lucrări dintr-un pictor. Asta este negustoria, mai pierzi, câștigi”, a completat colecționarul clujean.

Acesta consideră că noi nu știm să ne promovăm valorile și să profităm de potențialul turistic pe care îl avem. Prin călătoriile sale a ajuns la concluzia că multe povești precum cea a albastrului de la Mănăstirea Voroneț sau rețetele de pălincă și țuică sunt de fapt niște minciuni.

,,Normal ar trebui să ți-o bazezi pe o cultură, o istorie și civilizațiile anterioară. Noi suntem atipici și în asta, încercăm să descoperim gaura de la macaroană după ce macaroanele s-au creat acuma 2000 de ani. În sensul că nici pe Dracula nu l-am putut vinde și acum încercăm cu pensiunile, să ne promovăm pălinca, afinata și alte chestii care nu sunt invențiile noastre.

Minciuna cu albastrul de Voroneț

De exemplu, noi am fost mințiți, și pentru mine a fost un șoc cultural, că zeci de ani ni s-a spus de albastrul de Voroneț și picturile din Moldova că sunt unice. Când am făcut un circuit în partea asta exotică a Europei, Albania, trei țări din fosta Iugoslavie, Macedonia, Muntenegru, Serbia și am văzut în Bulgaria niște biserici cu albastru de Voroneț și niște picturi exterioare, am zis că nu se poate, suntem mințiți.

Pe lângă asta, străinii ne-au descoperit pe noi, în primul rând că sunt ieftine, au fost atrași de femeile noastre că erau cele mai frumoase, de mâncarea noastră ecologică și ei ne-au făcut reclamă”, consideră Alin Samochiș.

Românii nu călătoresc pentru cunoaștere, ci pentru relaxare

Acesta este de părere că românii nu călătoresc deștept pentru că mulți nu mai au cultura necesară, că nu mai există interes pentru traseele culturale. Iar cei care își permit să meargă în locuri îndepărtate sunt cei care își doresc odihnă după un an întreg de muncă.

,,Românii trag tare și muncesc ca nebunii, mai ales tinerii, și în călătoriile pe care le-am făcut am văzut multe cupluri bătrâne. După un an de muncă merge la all exclusive și se odihnește, ar fi o inuman să îl pui să se urce pe munți, să meargă nu știu câți kilometri pe zi. El are nevoie de odihnă, să își șteargă creierul să se poată odihni.

Copiii lor ar avea speranțe, dar nu se poate pentru că nici acolo nu se mai face educație culturală. După ‘90 câți profesori își duc copii la muzee? Ca să mergi să vezi Machu Picchu trebuie să știi  de cultura incașă, dacă nu știi trăiești foarte fericit că nu știi. Cunosc pe cineva care mergea cu familia de două ori pe an la Milano, stăteau câte o săptămână și nu au intrat în Domul din Milano.

Dar nu e din cauza lor, 90% merg pe relaxare pentru că nu au cultură sau sunt foarte obosiți”, este de părere Alin Samochiș.

Colecțiile sale vor fi donate Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Întrebat ce are de gând să facă cu aceste colecții, a răspuns că se gândește că cea de măști să o doneze Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Și-ar dori să poată expune și halbele le care le-a colecționat, dar este nevoie de un spațiu special din sticlă, iar muzeul nu dispune de unul atât de spațios.

,,Măștile și toate obiectele aduse din călătorii le voi dona Muzeului Etnografic al Transilvaniei, mi-ar plăcea, până mor, să mai construiască măcar câteva săli mici și să fie expoziție permanentă sau atunci va fi o condiție ca măcar la cinci ani să fie expuse. Iar halbele… Dacă îți dispare o halbă nu o mai poți înlocui, toate aceste obiecte valorează.

Nu ai de unde să pui la loc, este un obiect unic în felul său, să îți dea banii înapoi nu au cu ce să-l înlocuiești. Muzeul din Cluj nu îți poate facilita exponatele. De exemplu, vreau să povestesc o întâmplare a unui mare colecționar de timbre, la licitație s-a vândut un timbru care era numai în două exemplare în lume, când s-a vândut la licitație, cel care a cumpărat al doilea timbru care valora 1 milion și ceva de franci când l-a luat nimeni nu și-a dat seama a luat bricheta și i-a dat foc, lumea a înlemnit și atunci tipul a spus. Eu sunt proprietarul celuilalt timbru, vă dați seama acum cât valorează?”, povestește acesta.

Colecția de măști

,,Am o mască din zona Peruana, are trăsăturile feței ale unui incaș, niște trăsături perfecte. Am o mască foarte interesantă din sudul Indiei cu dinți umani, am din Indochina cu foiță de aur, din ceramică și fibră de palmier din jungla Braziliană. Mai am din Cuba și Australia. Iar, de exemplu, fiecare zonă din Africa are măști specifice triburilor, iar măștile reprezintă anumite momente ele ale vieții omului”, a explicat colecționarul.

,,Sunt două măști din zona Indochina amândouă din lemn, una pune accent pe trăsăturile foarte feminine și foarte fine, iar cealaltă are o dantelărie de pictură”

,,Asta este o mască din Bali, mască indoneziană făcută din aceeași bucată de lemn, este sculptată în altorelief, o tehnică foarte grea”

,,Mască africană tipică pentru partea de Vest a Africii, tipic pentru ele este partea superioară a măștii pe care sunt de obicei păsări, dar și alte animale sau chiar oameni reprezentați”

Referitor la halbe, sunt halbe cu rama din ceramică făcută manual, se poate vedea urma de roată pe fund, simplu cu capac de cositor cu inițialele proprietarului pe ele, cu poansonul celui care le-a lucrat și cu butonul de tragere care, cu cât este mai mare, cu atâta halba este mai veche, cu cât este mai stilizat și sub anumite forme, este mai nouă, o halbă având ca tematică încoronarea regelui George al 5-lea sau una argintată cu scene de vânătoare.

 

Dana Coțovanu

 

 

 

 

 

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Scriitorul Ovidiu Pecican, noul director al revistei de cultură ”Steaua”

Publicat

De

Scriitorul Ovidiu Pecican, colaborator al Cluj24, este noul director al revistei de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca.
Pecican mai conduce două reviste culturale private, „La Mongolu” și „Avalon”.
Acesta este profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Steaua, denumită pe larg „Steaua literară, artistică și culturală”, este o revistă de literatură, cultură și spiritualitate românească din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Zboruri spre Constanţa şi Burgas, operate de Blue Air, de pe Aeroportul Internațional Cluj

Publicat

De

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj anunță debutul a două noi destinații de vacanţă, Burgas (Bulgaria) și Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air.

Destinația Burgas reprezintă o premieră pentru rețeaua de rute a Aeroportului Internațional Cluj, fiind primul zbor direct spre o destinație turistică din Bulgaria. Zborurile vor fi operate începând din 20 iunie 2021, cu două frecvențe pe săptămână, în zilele de miercuri şi duminică.

În data de 21 iunie 2021, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj vor demara zborurile regulate sezoniere spre Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air. Noua destinație disponibilă de pe aeroport, va fi operată cu 2 frecvențe pe săptămână, în zilele de luni și vineri.

La doar o oră de zbor, rutele care conectează Clujul de Constanța şi Burgas facilitează călătoriile spre litoralul Mării Negre, atât pentru clujeni, cât și pentru pasagerii din întreaga Transilvanie.

Creșterea traficului turistic

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, Viorel Federiga, a declarat: „Suntem entuziasmați să anunțăm operarea celor două noi destinații de vacanță, Constanţa şi Burgas, de  pe Aeroportul Internațional Cluj. Salutăm decizia companiei aeriene Blue Air de creștere a operațiunilor de zbor precum și noutățile pe care acest operator le aduce rețelei de rute disponibile de pe Aeroportul Internațional Cluj.

Aceste noi rute răspund necesităților de conectivitate ale pasagerilor pe segmentul de trafic turistic și oferă opțiuni atractive de călătorie, către cele mai dorite destinații de pe riviera Mării Negre.”

De asemenea, directorul general al aeroportului, David Ciceo, a subliniat că una din prioritățile Aeroportului Internațional Cluj este creșterea traficului turistic.

”Reluarea zborurilor spre Constanța este un moment așteptat de mulți pasageri, pentru că este o destinație tradițională, iar Burgas reprezintă o premieră absolută cu un potențial ridicat”, a spus Ciceo.

Legătura aeriană care se stabileşte cu litoralul Mării Negre, prin cele două noi destinaţii, Burgas şi Constanţa, aduce o conectivitate excelentă şi rapidă pasagerilor care aleg să călătorească de la şi spre Cluj-Napoca, contribuind totodată dezvoltării relațiilor turistice și economice dintre cele 2 ţări, oferind pasagerilor, numeroase oportunităţi de a-şi petrece vacanţa de vară a sezonului 2021.

Zborurile spre Constanţa şi Burgas sunt disponibile spre vânzare accesând site-ul www.flyblueair.com.

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

La CFR Cluj începe CURĂȚENIA de vară! Trei jucători disponibilizați de Marius Șumudică

Publicat

Odată cu pregătirea de vară, Marius Șumudică încearcă să stabilească oamenii pe care se va baza din sezonul următor. Ca atare, trei jucători au fost puși pe liber.

Vineri, CFR Cluj a emis un comunicat prin care anunță că Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares nu vor continua la formația lui Șumudică și în sezonul viitor.

„Mulțumim, Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares!

Clubul CFR 1907 Cluj anunță despărțirea de fundașul Syam Ben Youssef, respectiv mijlocașii Luís Aurélio și William Soares.

Sosit la echipa noastră în noiembrie 2020, Benny s-a dovedit a fi de fiecare dată o opțiune de încredere în defensivă, cucerind un titlu de campion și o Supercupă a României cu CFR.

Experiența lui Aurélio și-a spus cuvântul ori de câte ori s-a apelat la serviciile sale, iar palmaresul său s-a îmbogățit cu cele două campionate și o Supercupă cucerite în alb-vișiniu.

Cu venirea sa, în octombrie 2020, Soares a adus un „suflu” brazilian în linia mediană CFR-istă, prestațiile sale fiind încununate cu o medalie de campion, dar și o Supercupă a României.Le mulțumim pe această cale tuturor și le dorim multă baftă în carieră!”, se arată în comunicatul clubului.

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE/ Petru ROMOȘAN – Summit-ul Biden-Putin: o semifinală înaintea finalei SUA-China

Publicat

Noul lider al „lumii libere”, preşedintele Joseph Robinette Biden jr., împăratul noului Imperiu Roman de Apus, a făcut prima călătorie la aliaţii săi, în Marea Britanie, centrul fostului Imperiu Britanic, cel mai preţios aliat şi supus al său, şi în Europa Occidentală continentală, noul Imperiu Roman de Răsărit sau noul Imperiu Bizantin, UE, şi la sfârşitul călătoriei sale s-a întâlnit cu puternicul ţar al Celei de-a Treia Rome (Rusia), Vladimir Putin.

După crizele multiple din ultimii ani, din timpul imprevizibilului preşedinte american anterior, Donald Trump – ultima şi cea mai gravă fiind cea a coronavirusului, o pandemie, de fapt, un probabil război biologic scăpat de sub control, încă nu pe deplin descifrat –, întâlnirile politice ale lui Joe Biden din Regatul Unit (noua „Global Britain”), inclusiv cu regina, dar şi cu liderii G7, cu conducătorii tehnocraţi ai UE, cu liderii ţărilor membre NATO la Bruxelles (armatele sale din partea europeană a vastului imperiu american) şi întâlnirea de câteva ore de la Geneva, organizată la iniţiativă americană, sunt veşti bune pentru planeta Pământ. Criza şi crizele încep să fie treptat dezamorsate.

În Cornwall (Marea Britanie) a avut loc întâlnirea G7. G7 a însemnat în Franţa, Germania, Italia, probabil şi în alte părţi „lumea bună” (le beau monde). Dar, dacă ne uităm bine la cei care compun azi cândva prestigiosul G7, pe lângă SUA (Marea Britanie, Germania, Japonia, Franţa, Italia, Canada), vedem imediat că este vorba doar de principalii parteneri (şi supuşi) ai SUA. Criteriul actual anunţat al selectării lor e cel al PIB-ului pe cap de locuitor (un calcul pur occidental, irelevant pentru restul lumii). Lipsesc China, India, Rusia, Brazilia, Turcia şi Africa de Sud. Italia se găseşte, cu o datorie faraonică, într-o situaţia aproape comparabilă cu cea a Greciei de acum câţiva ani. Canada e o ţară frumoasă şi bogată, dar nu e o mare putere, ci doar vecinul sigur al SUA, aşa cum nu prea e Mexicul. PIB-ul Chinei e egal cu cel rezultat din însumarea PIB-urilor a patru sau chiar cinci din ţările G7, exceptând SUA.

Reuniunile la care a participat preşedintele Joe Biden au fost mai degrabă formale, un bal mai mult sau mai puţin mascat (la una a fost invitat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, care a avut onoarea de a-şi ciocni pumnul de augustul pumn american ; de la Trump primise o şapcă), ca să nu spunem un „Congres al babelor” din Viena lui 1815. Asemenea întâlniri nu mai impresionează pe nimeni, produc mai degrabă iritare, glume, satire sau doar indiferenţă în rândul populaţiilor. Şi nici măcar importanta întâlnire dintre Joe Biden şi Vladimir Putin nu e de prima mână. Decât din punct de vedere militar. Întâlnirea de gradul zero ar fi fost cea dintre SUA şi China, care, iată, nu poate avea loc deocamdată.

Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin după ce l-a făcut recent „asasin”. El însuşi nu e un preşedinte recunoscut pe deplin nici măcar acasă, în SUA. Donald Trump nu-l recunoaşte nici astăzi şi destulă presă „republicană” sau trumpistă anunţă întoarcerea lui Donald Trump în vara sau în toamna asta. E adevărat că încă se renumără voturi în SUA, un audit în statul Arizona, comitatul Maricopa. Alte state republicane se pregătesc să facă acelaşi lucru. Dar e foarte improbabil ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă fără noi alegeri. Auditul din Maricopa pare să fi provocat şi reacţii la Departamentul de Justiţie, şi noi comentarii ale lui Donald Trump, liderul de facto al republicanilor, precum acesta : „Că e vorba de maşinile de vot, de votanţi care nu au vârsta legală pentru a vota, de persoane decedate, de străini aflaţi ilegal pe teritoriu, de voturi adăugate, de voturi falsificate, de voturi ale celor absenţi, de livrari ale voturilor prin poştă sau de absenţa lor, de cutii cu voturi, de oameni plătiţi să voteze sau de alte lucruri, alegerile prezidenţiale din 2020 sunt, după mine, crima secolului” (Zachary Stieber – „Trump wanted Supreme Court to order new election in key swing states, emails show”, theepochtimes.com, 16.06.2021).

Ce au putut negocia la Geneva Joe Biden şi Vladimir Putin ? După cum a reieşit din conferinţele lor de presă, ambasadorii celor două mari puteri se vor întoarce la posturile lor. Un mare pas înainte. E posibil să aibă loc şi un schimb de prizonieri (tot pe podul din Berlin ?). Echipe ale Ministerului de Externe rus se vor întâlni cu echipe din Departamentul de Stat pe diferite subiecte de interes bilateral. S-a discutat şi despre securitatea cibernetică, despre activitatea ONG-urilor, despre grosolanele şi abuzivele mistificări ale mediei, despre falsele îngrijorări privind Arctica.

Dar, deocamdată, în urmă cu câteva zile, SUA au acordat Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 150 de milioane de dolari. Tot recent, Vladimir Putin precizase că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ar însemna încălcarea unei linii roşii, adică Rusia va reacţiona brutal. Şi Ucraina riscă să devină mult mai mică, dacă nu cumva să dispară de tot de pe hartă. Iar România şi-ar putea recupera teritoriile pierdute în favoarea fostei Uniuni Sovietice. La fel ca Polonia, Ungaria şi Rusia, bineînţeles. Teritoriile şi cetăţenii români (la fel ca polonezii şi maghiarii) care locuiesc dincolo de graniţele actuale. Pentru moment, Ucraina, care nu este încă ţară NATO, a devenit un ciudat poligon de antrenament – nu mai puţin de şapte exerciţii militare împreună cu NATO sunt prevăzute în Ucraina pentru anul în curs. La graniţa Rusiei. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg de la începutul acestei luni, ministrul de Finanţe rus a anunţat că, până într-o lună, Rusia va renunţa la toate rezervele sale în dolari şi îşi va diminua semnificativ rezervele în lire sterline. În schimb, îşi va spori rezervele în yuani, în euro şi în aur.

Din punct de vedere economic nu a fost nimic de discutat între delegaţiile SUA şi Rusia. Decât, poate, ridicarea unor sancţiuni americane (şi europene). Care vor fi discutate în următoarele şase luni. Rusia s-a reorientat economic spre Asia şi e din ce în ce mai puţin interesată de Occident. După lovitura de stat din 2014 din Ucraina, după Maidan, relaţiile politice, economice şi militare ale Rusiei cu China, India, Iran şi alte ţări din Asia au devenit mult mai consistente. Ne putem întreba dacă Republica Populară Chineză a refuzat un summit cu Joe Biden. Ar putea fi mai multe explicaţii. Politica agresivă a lui Donald Trump faţă de China e continuată de Administraţia Biden. În plus, originea virusului devastator nu e deloc clarificată.

După Gilbert Doctorow, important expert american în relaţiile SUA-Rusia, negocierile americano-ruse vor fi în primul rând militare. Summit-ul de la Geneva nu e decât „deschiderea” : „De ce ţine Joe Biden să organizeze o întâlnire atât de devreme în mandatul său ? Ni se spune că obiectivul este acela de a obţine o „mai mare stabilitate” în relaţiile bilaterale. Dar nu i-am auzit pe comentatorii de la noi explicând despre ce stabilitate ar fi vorba […]. Din punctul meu de vedere limitat, summit-ul n-are decât un obiectiv, să pună capăt unei curse a înarmărilor pe care Statele Unite sunt pe cale s-o piardă, dacă nu cumva au pierdut-o deja irevocabil, şi să împiedice ca schimbarea echilibrului strategic în defavoarea Statelor Unite să se mai agraveze.

Avantajul secundar ar fi anularea cheltuielilor militare prevăzute, cheltuieli care depăşesc cu mult 1 000 de miliarde de dolari alocaţi pentru a moderniza numai triada nucleară. Aceasta ar permite eliberarea unor fonduri pentru a face investiţii masive în infrastructuri pe care Biden acum încearcă să le facă adoptate de Congres […]. De la retragerea Statelor Unite din tratatul ABM (anti-ballistic missile – n.n.) în 2002, sub George Bush, politica americană vizează să permită o primă lovitură eliminând ICBM-urile (intercontinenal ballistic missile – n.n.) ruseşti şi apoi făcând inutile forţele nucleare reziduale din Rusia, care ar putea fi distruse prin sistemele antibalistice americane. Noile rachete ruseşti, maniabile şi de foarte mare viteză, ar putea scăpa tuturor sistemelor ABM cunoscute. Conform discursului lui Putin din martie 2018, noile armamente strategice ruseşti au făcut ca sutele de miliarde pe care americanii le-au investit pentru a obţine superioritatea să fie un fel de Linie Maginot a timpurilor moderne. Orice ar putea lansa Washingtonul împotriva Rusiei, forţele ruseşti reziduale ar penetra sistemele de apărare americane şi ar face prăpăd în patria americană” („A reductionist approach to the forthcoming Biden-Putin summit in Geneva”, gilbertdoctorow.com, 30.05.2021).

În luna următoare va avea loc la Beijing un alt summit, poate mai important decât cel de la Geneva, summit-ul Xi Jinping-Vladimir Putin. Chinezii şi ruşii îşi aniversează colaborarea pe cât de strânsă, pe atât de extinsă – 20 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate şi de colaborare prietenească.

Petru Romoşan

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate