Înălțarea Domnului, PRĂZNUITĂ la 40 de zile după Înviere. Tradiții și superstiții

Înălțarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paști. Anul acesta o sărbătorim pe 29 mai. Este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas.

În această zi creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” și „Adevărat S-a înălțat!”. Hristos S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiti de durerea despărțirii, scrie crestinortodox.ro.

Înălțarea Domnului, PRĂZNUITĂ la 40 de zile după Înviere. Tradiții și superstiții

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi, pentru ca întreaga lume să cunoască că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși se salută cu „Hristos S-a Înălțat!” timp de zece zile – din joia Înălțării Domnului, până sâmbătă, la ceasul vecerniei (ora 16.00), din Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.

În această zi se înroșesc ouă și se pregătesc feluri de mâncare, la fel ca de Paști.

Numele tradițional al sărbătorii vine de la Ispas. Se spune că era un cioban care, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul (Înălțarea), tăcut şi uimit şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas se spune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, provocând rele oamenilor şi animalelor.

Însă Ispas este considerat vesel, iar tradiția spune că ar fi bine ca oamenii să se bucure și să fie cât mai veseli în această zi.

De Înălţarea Domnului, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc. Se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri.

Alții folosesc frunze de leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.

În această zi este strict interzis să se împrumute sare şi foc. Se spune că aduce ghinion.

Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.

Paștele Cailor

Sărbătoarea mai este cunoscută ca Paștele Cailor. Când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, caii din iesle erau neliniștiți.

Fecioara i-ar fi blestemat să nu se sature decât o dată în an și atunci, doar un ceas. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite.

Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers.

Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. În această zi, în toate bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.